5,610 matches
-
pune asta pe seama unei tranziții pro-occidentale prost conduse, pe seama erorilor clasei politice românești, pe seama „foarfecelor” pieței internaționale și a intereselor capitalului străin, sau pe seama efectelor contrare ale tranziției spontane - dar, indiferent de cauze și de structura explicației, rezultatul este același. Industrializarea din perioada interbelică și crearea unei noi structuri sociale, dominate prin putere, prestigiu și acces la decizia economică de noua clasă a capitaliștilor români, nu a transformat nici societatea românească în ansamblul ei, nici economia națională, și nu a adus
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
transformat nici societatea românească în ansamblul ei, nici economia națională, și nu a adus după sine prosperitatea scontată - nici la nivel național, nici la nivel individual. Ruralul este ilustrarea vie a acestei lipse de transformare, urmarea lipsei de efecte a industrializării asupra societății în ansamblul ei. Ierarhia surselor de energie în agricultură trebuie completată cu scăderile în materie de educație din zonele rurale - analfabetismul nu va fi înlăturat în ruralul românesc decât câteva decenii mai târziu, în timpul comunismului -, de servicii de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dezbaterile cu privire la direcțiile de dezvoltare ale societății românești din perioada interbelică au fost aprige (Ornea, 1995), iar sinuoasa evoluție politică și socio-economică a României din prima jumătate a secolului XX s-a datorat în mare măsură tocmai acestei incapacități a industrializării de a produce efecte în ansamblul societății, pe tot parcursul perioadei. Industrializarea nu a reușit să transforme radical societatea românească și în nici un caz nu i-a adus prosperitatea. Cea mai pro-capitalistă dintre toate tranzițiile românești de după 1800 a fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost aprige (Ornea, 1995), iar sinuoasa evoluție politică și socio-economică a României din prima jumătate a secolului XX s-a datorat în mare măsură tocmai acestei incapacități a industrializării de a produce efecte în ansamblul societății, pe tot parcursul perioadei. Industrializarea nu a reușit să transforme radical societatea românească și în nici un caz nu i-a adus prosperitatea. Cea mai pro-capitalistă dintre toate tranzițiile românești de după 1800 a fost, din acest punct de vedere, un eșec. Minoritar prin baza sa socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
precapitaliste, încă majoritare în zonele rurale și în orașele mici, cu noua economie și societate socialiste. Tranziția socialistă a fost suficient de lungă pentru a schimba radical societatea în multe privințe, dar nu în toate. Principala sa direcție a fost industrializarea socialistă și dezvoltarea urbană, de asemenea socialistă. Ea a tranșat dezbaterile principale ale perioadei interbelice - orașul sau satul, industria sau agricultura, capitalismul sau corporatismul, democrația sau dictatura -, optând politic pentru o combinație inedită, care nu ținea cont de corelațiile tradiționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de clasa politică românească până atunci. Ca și în celelalte tranziții, exista un model extern - cel sovietic. Ca și în celelalte tranziții, chestiunea agrară a rămas nerezolvată: gospodăria țărănească rămâne și săracă, și înapoiată, și slab productivă, chiar în condițiile industrializării agriculturii. Ca și celelalte tranziții, reformele au eșuat în atingerea principalelor obiective instituite politic - dezvoltarea industrială, în ciuda avântului luat în anii ’60 și ’70, este un eșec și economic, și social la sfârșitul anilor ’80. Ca și în cazul celorlalte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decenii ale tranziției comuniste, ceea ce a condus la constituirea unei baze sociale aparent solide a comunismului. Câtă vreme industria și orașul au înlocuit pe scară largă și în ritm rapid - dictatura și centralizarea au fost instrumentele care au asigurat, și industrializării, și urbanizării, o amploare ce nu a putut fi realizată de tranzițiile anterioare - agricultura de subzistență și satul semi-medieval, unul dintre efectele tranziției comuniste a fost creșterea nivelului de trai al populației. Rata mortalității scăzuse, de la o medie de 19
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
115 11.050 203 Franța 146 155 23.020 423 Marea Britanie 490 521 22.220 408 SUA 512 545 31.910 587 Datele din tabelul de mai sus arată că, după primul război mondial, ca urmare a tranziției orientate spre industrializare și a achiziționării pe cale politică a Transilvaniei mai dezvoltate, România se afla într-un moment de răscruce al evoluției sale. Lumea occidentală însăși se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care diferențele de natură calitativă sunt mai importante decât cele de natură cantitativă. Astfel, o căruță trasă de doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu o viteză medie de 10 km/oră. Un camion de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de cartofi, 43% din producția de legume și 62% din producția de fructe. În ciuda eforturilor depuse mai bine de trei decenii pentru dominarea și controlul producției agricole, comunismul s-a lovit aici de un obstacol important, iar politicile sale de industrializare și transformare socialistă a agriculturii au fost un eșec. Cu excepția producției de cereale și a plantelor tehnice, o mare parte din produsele agricole românești continuă să fie produse de gospodării individuale, în regimul agriculturii tradiționale, chiar și în condițiile în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industriali; nici condițiile de muncă, nici veniturile și nivelul de trai nu s-au modificat semnificativ. În timp, orașul s-a modernizat, iar populația a trebuit să se adapteze la schimbări tehnologice, de infrastructură și culturale produse de urbanizare și industrializare, dar asemenea schimbări ar fi avut loc în orice fel de societate, fie ea comunistă sau capitalistă. Doar ritmurile schimbării ar fi putut să difere, după cum dovedesc experiențele extrem de diferite ale Greciei și Finlandei, de pildă. Faptul că cea mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu sunt în realitate decât niște comune mai mari. Iar realități sociale de tip rural pot fi găsite cu ușurință în oricare dintre marile orașe românești, inclusiv în capitală. „Rămâi uimit de continuitatea esențială de vederi dintre propovăduitorii inițiali ai industrializării, care impuneau taxe vamale ridicate asupra bunurilor manufacturate pentru a proteja industriile nou-apărute ale României [...] și oponenții de astăzi ai integrării în CAER” (Montias, 1967, p. 51). *** (1980) Anuarul Statistic al RSR, Direcția Centrală de Statistică, București. În 1989, față de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1944. Transformarea conștiinței individului în procesul construirii societății socialiste este teza romanului Viața particulară a lui Constant Hagiu (1967), personajul central evoluând de la parvenitismul de tip Rastignac sau Julien Sorel la integrarea „sinceră și entuziastă” în activitatea de partid dedicată industrializării socialiste. Figura vajnicului activist de partid este zugrăvită în romanul Patriarhii (1979). Nu lipsesc nici evenimentele din procesul colectivizării agriculturii și al confruntării de atitudini într-o cooperativă agricolă de producție, ca în romanul Prețul dragostei, al credinței și al
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
apelul mai substanțial la cercetări istorice și cultural comparative. În al doilea rând, s-au impus în comunitatea științifică noi date și metode. Demografia istorică, sociologia istorică și istoria socială au dezvăluit, cu argumente statistice, interdependențele la scară macrosocială dintre industrializare și structura și comportamentul familial. Aceste evenimente, înglobate într-o țesătură mai largă de cauze, au determinat următoarele orientări tematice principale: • Anticipate de W. Goode (1970), studiile despre familie se concentrează, prin îmbinarea unui număr mare de date cantitative din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile culturale, ci și ca surse ideatice pentru propriile investigații. Analiza mai concretă a impactului industrializării asupra mortalității infantile a arătat, de pildă, că nu întotdeauna a dus la scăderea acesteia. Veniturile mici și munca grea a femeilor la începutul secolului al XIX-lea în industrie, necesitatea de a lucra și acasă au făcut ca multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone geografice, exprimate în centre și periferii, aplicabilitatea teoriei vizează în esență analiza precarității condiției familiilor din țările sărace (periferice). Introduse vrând-nevrând în fluxul industrializării, modernizării și urbanizării, calitatea vieții familiale din aceste țări și regiuni nu cunoaște neapărat o îmbunătățire, ci, dimpotrivă, cel puțin pentru o perioadă, ea poate ajunge la situații de criză, cu efecte negative pe multiple planuri, inclusiv pe cel al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmărind studierea comportamentelor familiale față de evenimente și situații date. În acest context și-a elaborat Talcott Parsons (1955) teza - atât de viu comentată și în parte infirmată - a „izolării structurale a familiei nucleare”. Sintetic, ideea lui Parsons este că procesul industrializării a fragmentat familia lărgită, a scos cuplul conjugal din rețeaua de parentalitate, a redus până aproape la inexistență funcțiile productive, politice, religioase. Funcțiile care mai au semnificație sunt cele de socializare, de asigurare a echilibrului psihologic al soților și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familie, publicată prima dată în 1963. Servindu-se de un bogat material istoric și etnografic, autorul pune în circulație câteva fapte și idei marcante, relativ noi, printre care: familia și parentalitatea ca forțe cauzale ale istoriei, argumentând că nu numai industrializarea a determinat nuclearizarea familiei, ci și invers; distincția dintre modelele ideale de familie și configurația efectivă a familiilor în diferite contexte culturale; varietatea modelelor de interacțiune dintre familie și alte instituții în schimbarea socială. Studiile lui W. Goode au contribuit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tânără” la oraș, în industrie sau comerț. Deținerea de bani, dar și produse agricole (alimentare) prezenta mari avantaje economico-sociale pentru familie și conferea prestigiu în fața comunității. Dezvoltând idei mai vechi, E. Litwak aduce (1987) argumente de detaliu la teza că industrializarea, modernizarea și urbanizarea au determinat facilitarea legăturilor dintre cuplurile conjugale și menținerea, sub multe aspecte, a vieții de familie extinse prin: posibilitățile de transport rapid, dezvoltarea mijloacelor de comunicație, posibilitatea de a găsi slujbe în același oraș. Dezvoltarea unor relații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alegerea partenerului se face îndeobște pe baza afecțiunii, a sentimentelor de dragoste. Analizând pe un material concret istoric și etnografic relația dintre tipurile maritale și familiale și alți factori sociali, W. Goode (1970) arată determinațiile reciproce dintre respectivele tipuri și industrializare, modernizare, structuri sociale și politice. El susține că evoluția către o familie nucleară bazată pe nevoi emoțional-expresive se datorează și unei înclinații cumva naturale a indivizilor de a-și aranja un spațiu intim saturat de afectivitate, tendință ce a fost
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rudeniei (chiar dacă gospodăria nu cuprinde decât familia nucleară), unde funcționează diferite subsisteme, între care interacțiunile soț-soție, părinți-copii, frați-surori sunt cele determinante. Teoria presiunii de rețea face afirmații și mai precise cu privire la segregarea rolurilor în familie. T. Parsons (1955) pusese pe seama industrializării și modernizării centrarea rolului bărbatului pe funcția economico-instrumentală („câștigă pâinea”), iar cea a femeii pe funcția emoțional-expresivă. E. Bott (1971) susține că rolurile de soț și soție sunt în strânsă corelație cu faptul că unul sau amândoi soții au legături
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
subliniază că această calitate, în speță pe linie educațională, nu este un lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața forței de muncă și o reușită mai bună în viață. Industrializarea și urbanizarea, schimbările profunde în sistemul legislativ privind drepturile femeii, facilitatea divorțului și alți factori fac ca beneficiile familiilor cu mai mulți copii să fie mult mai mici ca în trecut. Diferite instituții și legi au substituit avantajele date de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o soluție posibilă, ceea ce era mai greu de imaginat în trecut, când constrângerile sociale, cu precădere cele economice, le determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Familia și societatea în lumea contemporanătc "Familia și societatea în lumea contemporană" 8.1. Condiționări reciproce societate-familietc "8.1. Condiționări reciproce societate‑familie" Prin dimensiunile sale principale, ansamblul societal determină structurile și procesele familiale. În analizele anterioare am văzut cum industrializarea și urbanizarea au produs transformări în proporția dintre familia nucleară și cea extinsă, în modelele de mariaj, în structura și dinamica rolurilor domestice și în alte aspecte ale vieții matrimoniale. A crescut, de asemenea, ponderea stilurilor de viață nonmaritale. Dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar trebui să aibă mai mari libertăți nu numai față de „neam”, familia mai largă din care provine, ci chiar față de familia mai restrânsă. Familia, la rândul ei, condiționează viața socială și instituțiile acesteia. W. Goode (1970) argumentează că inclusiv raportul industrializare și urbanizare-tipurile de familie nu trebuie considerat mecanic, ca o determinare exclusivă de la primul termen la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]