5,050 matches
-
În stabilirea modelului viabil de creștere din punct de vedere economic și social, precum și În ștergerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni. Rezultatul firesc al acestei abordări constă În dovada că investițiile În capitalul uman tind să reducă inegalitățile regionale, Într-o măsură mai mare decât investițiile fizice. Luând În considerare prioritatea alocării bugetare la nivel european pentru Politica de Coeziune, fondurile nerambursabile pot fi văzute ca facilitatori ai factorilor endogeni de dezvoltare regională. În perioada actuală, guvernele statelor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trimitea adversarii suspecți de „absurdități gotice” la ghilotină. Dar republica virtuoasă descrisă acolo de Jean-Jacques Rousseau urmărea de fapt să restaureze omul necorupt al primelor comunități și egalitatea din timpuri străvechi, prezentate idilic tot de el în Discursul asupra originii inegalității dintre oameni, stare de lucruri ținând - credea Rousseau - de epoca cea mai fericită și singura autentică a neamului omenesc. Rousseau credea, pe de-altă parte, că, în mod practic, restaurarea egalității funciare poate reînvia modelul statului spartan al lui Licurg
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nu experiența îl face accesibil, ci o intuiție intelectuală sau o tradiție obscură, greu de controlat. De aceea, nu o dată filozoful practică ignorarea senină a datelor istorice disponibile. E semnificativ că, pregătindu-se pentru a descrie, în Discursul asupra originii inegalității dintre oameni, trecutul originar, Jean-Jacques Rousseau nu are altceva mai bun de făcut decât să-și caute inspirația plimbându-se prin pădurea Saint-Germain, unde - scrie el - „căutam, găseam imaginea primelor timpuri cărora cu mândrie le schițam istoria...”. Va face apoi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Tot de la Platon, din aceste pasaje din Republica mai ales, poate și din Legile 684d-e, foarte probabil prin intermediul unui pasaj din Viața lui Licurg a lui Plutarh, derivă și teza - pe care o va relua Rousseau în Discursul asupra originii inegalității, dar și, mai devreme, Descartes în Discursul asupra Metodei - că un edificiu politic construit deodată, în întregime, „curățându-se” tot ce exista înainte prin voința și inteligența unui singur rege-filozof, este mai bun și mai solid decât unul edificat în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să desconsidere vechile legi și nu vor fi destul de buni păzitori spre a se gândi la rasele lui Hesiod, cea de aur, de argint, de aramă și de fier. Prin amestecul acestora se va ajunge la un dezechilibru și o inegalitate lipsite de armonie care produc război și ură. Această formă de guvernare decăzută din cea ideală are multe puncte în comun cu constituția spartană: „periecii” formau, la Sparta, o clasă productivă, liberă, dar care era aservită „egalilor”, adică cetățenilor cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de condamnat pe cât s-ar părea la o repede privire. Frumosul care privește corpul e „puțin lucru”, dar asta nu înseamnă că e nimic. Caracteristica iubirii adevărate nu presupune anatemizarea trupului; ea presupune raportarea la adevăr; 3. trecerea de la problema inegalității partenerilor la cea a convergenței iubirii. Inegalitatea erotică are în vedere faptul că iubitul este eromenos, iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o repede privire. Frumosul care privește corpul e „puțin lucru”, dar asta nu înseamnă că e nimic. Caracteristica iubirii adevărate nu presupune anatemizarea trupului; ea presupune raportarea la adevăr; 3. trecerea de la problema inegalității partenerilor la cea a convergenței iubirii. Inegalitatea erotică are în vedere faptul că iubitul este eromenos, iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iubirii. Inegalitatea erotică are în vedere faptul că iubitul este eromenos, iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar îndrăgostitul este erastes. Erosul pornea de la cel de-al doilea către cel dintâi. Eromenos-ul era cel iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau lucrurile ei nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iubit; i se cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau lucrurile ei nu depășesc ambientul erosului comun. Relația trebuia să fie perfect reciprocă, și cum aceasta nu era posibil pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cerea, ca răspuns, să fie afectuos. Consecința era chiar inegalitatea partenerilor pe linia diferenței dintre iubire și afecțiune. Eromenos-ului, prin inegalitatea creată, i se refuza egalitatea cu instituția provocatoare. Relația lor este imperfect reciprocă (și alături de această inegalitate mai amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau lucrurile ei nu depășesc ambientul erosului comun. Relația trebuia să fie perfect reciprocă, și cum aceasta nu era posibil pe linia inegalităților de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
amintesc: inegalitatea de vârstă, de statut, de experiență etc.). Cei doi nu iubesc la fel, și dacă așa stau lucrurile ei nu depășesc ambientul erosului comun. Relația trebuia să fie perfect reciprocă, și cum aceasta nu era posibil pe linia inegalităților de accident, avea să satisfacă posibilitatea pe linia egalității de substanță - raportarea la adevăr. Chestiunea aceasta ține de începutul platonismului, de Lysis mai cu seamă, unde reciprocitatea și dezinteresul definesc esențial prietenia. Căci tema centrală a dialogului este: cineva iubește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
egalitate aritmetică și o egalitate mai frumoasă și mai adevărată, reprezentată de judecata lui Zeus. Întrebarea care rămâne fără răspuns de două milenii și care așteaptă încă unul este: cine poate fi cel chemat să facă cunoscută această „egalitate în inegalitate” și cu ce mijloace? Bibliografie I. Lucrări colective: Plato. A Collection of Critical Essays, edited by Gregory Vlastos, 2 vol., New York, 1971. Exegesis and Argument: Studies in Greek Philosophy Presented to Gregory Vlastos, edited by E. N. Lee, Alexander P. D.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
K. Marx, Capitalul, în ibidem, p. 470. Alexandr Iakovlev, Ce vrem să facem din Uniunea Sovietică, București, 199, p. 42. apud F. Furet, Penser la Revolution Française, Paris, 1983, p. 66. J.-J. Rousseau, Discurs asupra originii și a fundamentelor inegalității dintre oameni: „Se cârpea mereu câte ceva, deși ar fi trebuit să se înceapă prin a se curăți locul și a se îndepărta toate vechile materiale, cum a făcut Licurg la Sparta, pentru a ridica o clădire sănătoasă.” (tr. S. Antoniu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Caracter, Ed. Anastasia, București, 2002, p. 400). „Astfel dragostea este un fenomen de proiecție ca și ura, și nu un fenomen de ecuație, asemenea prieteniei. Premisa acestuia din urmă este valoarea egală a celor doi indivizi; dragostea așază totdeauna o inegalitate, o inechitate. A îngrămădi tot ceea ce am vrea să fim noi înșine și nu putem fi niciodată pe deplin, în cârca altuia, a-l face purtătorul tuturor valorilor, asta înseamnă a iubi. Simbol al acestei împliniri supreme este frumusețea. De
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
superioare. Eșecul școlar al multor elevi din clasele defavorizate este, din nefericire, o certitudine. El reprezintă una din problemele mari cu care se confruntă instituția educativă. Este școala un facilitator al mobilității sociale sau un mecanism pus în slujba perpetuării inegalităților sociale? Suntem nevoiți să admitem că, în ciuda străduinței ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reproșa că nu face destul pentru a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor. * Într-o admirabilă sinteză de psihologie socială aplicată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
luni mai târziu, la elevii respectivi s-a constatat o creștere spectaculoasă. Cercetarea a avut un ecou nemaipomenit. Ea demonstra rolul foarte însemnat al profesorilor în modelarea participării elevilor, dar și Ă s-a considerat în epocă Ă în perpetuarea inegalităților sociale căci, într-adevăr, efectele așteptărilor profesorilor sunt mai puternice în cazul fetelor, copiilor provenind din minoritățile etnice sau rasiale sau celor din familii sărace. Evident, expectanțele negative ale profesorilor conduc la performențe slabe. În școlile noastre, este posibil ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult, deoarece studenții interesați de medicină Își continuau studiile la Budapesta sau Viena. În cele câteva lucrări istorice care se referă, În mod secundar, la dezvoltarea profesiilor medicale În Transilvania după Ausgleich, subiectul este abordat În special cu referire la inegalitățile tot mai mari generate de creșterea oportunităților pentru populația de etnie maghiară, În paralel cu adâncirea discriminării față de populația de etnie română 15. Iuliu Moldovan: educația și cariera sa În sectorul public de Îngrijire a sănătățiitc "Iuliu Moldovan \: educația și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astăzi foarte Îndrăznețe și merg destul de departe, impunând măsuri energice, care, deși aduc prejudicii unor indivizi, sunt Însă utile și necesare colectivității”99. Andrei era de acord atât cu principiul mendelian al eredității, cât și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al constituției șvaț viza exclusiv evoluția biologică”12. În consecință, viața politică urma să fie definită de natura ereditară a caracteristicilor și obligațiilor indivizilor, de natură fizică, intelectuală, psihologică și morală. Mai mult, constituția urma să recunoască În diferite moduri inegalitățile naturale dintre oameni - nu Încercând să creeze mecanisme de compensare a acestora, ci, dimpotrivă, modalități prin care indivizii puteau să Își servească națiunea, fiecare În limitele sale Înnăscute. Ideile sale contraziceau În mod direct principiul egalității, care era fundamental pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se distanțează de scopul socialist al anulării tuturor inegalităților, precum și de viziunea naționalist-tradiționalistă ce susținea că singura modalitate de a păstra autenticitatea tradițiilor rurale și organizarea socială a României - Într-un cuvânt, vitalitatea țării - era conținută În refuzul Europei și al modernizării. În ciuda acestor delinieri, viziunea eugenistă prezentată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel de idei la particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan. Făcăoaru era interesat doar de identificarea metodelor celor mai eficiente de a promova
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
școli și universități a unui proces de selecție a elevilor și studenților În funcție de capacitățile lor Înnăscute și la organizarea sistemului de educație astfel Încât să reflecte Înzestrările genetice ale beneficiarilor săi. Reformele eugeniste În domeniul educației au Încercat să consolideze unele inegalități pe care eugeniștii le percepeau ca reprezentând ierarhia naturală a claselor sau diferențele biologice Înnăscute Între bărbați și femei sau Între diferite grupuri etnice. În afară de reformarea pedagogiei În sensul cultivării diferențelor de aptitudini și al ierarhiei intelectuale genetice a elevilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
trebuie să încercăm s-o înțelegem. În epoca noastră, în societățile care se vor democratice, egalitatea a devenit o valoare dominantă. Egalitarismul este atât de adânc ancorat în spirite, încât, de fiecare dată, egalitatea este presupusă a fi justă, în timp ce inegalitatea trebuie să fie justificată. Aspirațiile către galitate foarte larg răspândite se bazează pe trei principii, care, în chiar ambiguitatea lor, sunt parțial contradictorii. Primul este cel al meritului: el vizează egalitatea în privința acordării salariilor și pretinde o retribuție adecvată meritului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Al doilea este principiul distribuirii: el implică satisfacerea rezonabilă a nevoilor considerate ca fiind acceptabile într-o anumită societate, într-o epocă dată. Cel de-al treilea este principiul solidarității: el se referă la prezervarea legăturii sociale, pe care niște inegalități excesive ar pune-o în pericol. Principiul satisfacerii generalizate a nevoilor considerate ca fiind „normale” și cel al prezervării prioritare a legăturii sociale impun niște criterii de apreciere izvorâte dintr-o logică a nivelării sociale. Ele nu agreează câtuși de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]