5,940 matches
-
endogene, care protejează în condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându-l nivelul expunerii la tutun, precum și alŃi factori de risc asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni asupra componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de infarct cerebral, 0,7 risc de 43 hemoragie cerebrală și 2,9 risc de hemoragie subarahnoidiană. Studiul de cohortă Framingham Heart Study, cu o perioadă de urmărire a subiecŃilor de 26 ani, a arătat că fumatul este un factor de risc
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
peretelui vascular este vitală pentru prevenirea formării trombusului. Trombocitele activate datorită expunerii la fumul de Ńigară, lezează endoteliul vascular. Ruptura unei placi de aterom determină adeziunea trombocitelor la peretele vascular și activarea acestora, culminând cu formarea trombusului și ischemia sau infarctul miocardic. 3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului 3.3.1. Efectele fumatului asupra metabolismului lipidic Unele studii epidemiologice au arătat creșterea nivelului trigliceridelor serice la fumători, dar studiile pe termen lung nu au putut confirma această observaŃie (158Ă. Fumatul crește
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
trist al reacției studențimii "activiste" față de "medianismul" lui Adorno, de la sfîrșitul anilor șaizeci, reacție rezultată în blocarea cursului filozofului la un moment dat. Retras în același an (1969) din Universitate, pentru un concediu reparator în Elveția, Theodor Adorno suferă un infarct fatal, se crede astăzi, și datorită presiunilor la care fusese supus. În sfîrșit, avem în această circumstanță tragică motivația principală a faptului că Teoria estetică a rămas neterminată. Relația mai degrabă paradoxală între artă și societate trebuie privită din unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
44). Consumul de alcool crește TA prin mecanisme neuroumorale sau prin efect reversibil asupra tonusului vascular, frecvenței cardiace și debitului cardiac. Consumul cronic, excesiv de alcool sporește riscul afectării organelor țintă în 26 HTA, amplificând riscul de accident vascular cerebral și infarct miocardic acut, prin creșterea grosimii intimă-medie a arterei carotide și a rigidității vasculare și prin efect de inducere a hipertrofiei ventriculare stângi (45, 46, 47, 48, 49, 50, 51) ; Fumatul determină creșteri de scurtă durată ale TA, precum și ale frecvenței
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
unor simptome sugestive de afectare a organelor țintă. Elementele sugestive pentru afectarea de organ țintă obținute din anamneză sunt: afectarea cardiacă: simptomele descrise de subiect: palpitații, durere toracică, dispnee, edeme gambiere și antecedentele personale și heredocolaterale de angină pectorală sau infarct miocardic, aritmii; afectarea renală: simptomele descrise de pacient: poliurie, nicturie, hematurie, sete, edeme și antecedentele personale și heredocolaterale privind bolile renale (exemplu rinichi polichistic); afectarea arterelor periferice: claudicație intermitentă, extremități reci sau antecedentele personale de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
completă a funcției renale, cerebrale și cardiace. Complicațiile HTA reflectă gradul de afectare a organelor țintă. Complicații vasculare sunt determinate de accelerarea aterosclerozei; Complicații cardiace sunt hipertrofia ventriculară stângă (considerată ca fiind factor de risc adițional), afecțiuni coronariene (angina pectorală, infarctul miocardic), insuficiența cardiacă, aritmiile, moartea subită; Complicații renale: nefroangioscleroza, insuficiența renală cronică; 67 Complicații cerebrovasculare: encefalopatia hipertensivă, accidentele ischemice tranzitorii, accidentele vasculare constituite. În concluzie, diagnosticul paraclinic al HTA cuprinde teste de rutină, examene recomandate și alte investigații, care trebuie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
normală; permite evaluarea funcției diastolice prin Doppler transmitral; permite evaluarea funcției sistolice; permite calcularea fracției de ejecție și a fracției de scurtare circumferențială a ventriculului stâng; identifică tulburările de kinetică ale peretelui ventricular ca urmare a ischemiei sau consecința unui infarct miocardic; 71 permite aprecierea dimensiunilor atriului stâng, care se corelează cu riscul de apariție a fibrilației atriale, de alte afecțiuni cardiovasculare și deces. Evaluarea funcției diastolice suscită în prezent un interes continuu, deoarece s-a dovedit că aproximativ 50% din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de teste screening noninvazive pentru a identifica anomaliile structurale și funcționale ale vaselor mari în hipertensiune. Ecografia Doppler a arterelor carotide, cu determinarea indicelui intima-medie și evidențierea leziunilor aterosclerotice s-a dovedit utilă în predicția accidentului vascular cerebral și a infarctului miocardic, identificându-se o relație direct proporțională între indicele intimă-medie carotidiană și evenimentele cardiovasculare și cerebrovaculare. Prezența unei plăci de aterom poate fi identificată prin prezența IMT superior valorii de 1,3 sau 1,5 mm sau a unei creșteri
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și disponibilă pe scară largă, în practică, la momentul actual. Conform studiilor un indice gleznă braț inferior valorii de 0,9 semnalizează prezența bolii arteriale periferice. În plus, un indice gleznă-braț redus se corelează cu dezvoltarea ulterioară a anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN). Tehnica RMN bazată pe difuziune poate identifica leziunea ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele FLAIR (fluid attenuated inversion recovery), este superior CT-ului în identificarea infarctelor cerebrale silențioase, fără expresie clinică, marea majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu alterări cognitive și demență. Este util a solicita examen CT sau RMN pentru a identifica infarctele cerebrale silențioase, la toți subiecții hipertensivi cu afectare neurologică și, în special, cu tulburări de memorie. Disponibilitatea redusă și costurile mari nu permit utilizarea de rutină a acestor tehnici, în practica clinică. Testele cognitive ar putea ajuta la decelarea deteriorării
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din asocierea diferiților factori de risc cardiometabolici, precum și a afectării organelor țintă. În plus, la pacientul hipertensiv, evaluarea riscului cardiovascular global este importantă pentru stabilirea momentului optim de inițiere a terapiei (figura 4.3.). Complianță arterială scazută HTA 80 coronariană, infarct miocardic, insuficiența cardiacă, HVS, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și boală renală. Interacțiunile complexe dintre HTA și dezvoltarea complicațiilor cardiovasculare 81 cardiovascular global are la bază ideea de potențare reciprocă a factorilor de risc la același pacient, astfel încât riscul cumulat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau 31 mg/g creatinină la femei. Diabet zaharat Boală cardiovasculară sau renală manifestă clinic Glicemie bazală ≥ 126 mg% la determinări repetate sau Glicemie după încărcare > 198 mg% Boală cerebrovasculară: accident vascular cerebral, hemoragie cerebrală, atac ischemic tranzitor Boală cardiacă: infarct miocardic, angină, revascularizare coronariană, insuficiență cardiacă Boală renală cronică: nefropatie diabetică, insuficiență renală (creatinină serică bărbați > 1,5mg% > 1,4 mg% la femei), proteinurie (> 300 mg/24 ore) Boală arterială periferică Retinopatie avansată: hemoragii sau exudate, edem papilar 84 Ghidul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de diferite studii clinice care au adus informații, de multe ori contradictorii. O metaanaliză cuprinzând nouă trialuri clinice randomizate a demonstrat o corelație inversă, semnificativă între frecvența cardiacă determinată de terapia cu --blocante și complicațiile cardiovasculare (rata complicațiilor cardiovasculare precum infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă, crește direct proporțional cu scăderea frecvenței cardiace) (61). În schimb, o altă metaanaliză recentă cuprinzând 147 trialuri randomizate a raportat o ușoară inferioritate a -blocantelor în prevenția accidentului vascular cerebral, efecte similare cu alți agenți terapeutici
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
IECA, în tratamentul HTA (1). Tabelul 5.6. Principalele indicații și contraindicații ale IECA, în tratamentul HTA (1) Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea IECA Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a avut ca scop evaluarea efectelor ramipril în reducerea incidenței accidentului vascular cerebral și a deceselor de cauză cardiacă în populația la risc pentru evenimente cardiovasculare (123). Studiul, incluzând peste 9000 de pacienți a arătat o reducere a riscului pentru infarct miocardic de 20%, pentru accident vascular cerebral de 32% și pentru mortalitatea de cauză cardiovasculară de 26% în grupul tratat cu ramipril față de placebo. Studiul CAPPP a comparat captoprilul cu beta blocantele și diureticele din punct de vedere al efectelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu losartan și de 27,9 în grupul tratat cu atenolol. Rezultatele au arătat o reducere a riscului relativ cardiovascular de 13% în grupul tratat cu sartan față de atenolol. Diferența a fost datorată scăderii riscului de accident vascular cerebral, rata infarctului miocardic și a mortalității cardiace nefiind diferite semnificativ între cele două grupuri. Studiul VALUE a avut în vedere evaluarea diferențelor de eficiență în prevenirea evenimentelor cardiovasculare și a mortalității între valsartan și amlodipină (128). Trialul nu a arătat diferențe semnificative
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]