1,106 matches
-
cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry, 1988, Brodzinsky, Smith și Brodzinsky, 1998) Acomodare (încredințarea în vederea adopției încuviințarea adopției sau primele 3 luni după plasament
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul căsniciei. O singură respondentă a știut că există
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul căsniciei. O singură respondentă a știut că există posibilitatea de a întâmpina dificultăți în acest sens. Una dintre ele a adoptat un copil după decesul soțului (pe aceasta o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
imposibilitatea de a avea un copil a fost descoperită pe parcurs. Acestea declară că au căutat soluții medicale pentru rezolvarea problemei, pornind de la investigații, tratamente medicale și în două cazuri metode de procreare artificială. Sentimentul cel mai des asociat cu infertilitatea a fost cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul marital (șase cazuri), apoi familia extinsă (cinci cazuri) și în puține cazuri prietenii (două cazuri). Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Acolo unde trăirile au fost mai intense, a lipsit, în etapa imediat următoare identificării problemei, suportul partenerului marital. Într-un singur caz s-a adăugat și lipsa de consens în cuplu pentru identificarea și adoptarea de măsuri medicale pentru tratarea infertilității. Niciuna dintre respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de vedere biologic. În aceste condiții, faptul de a nu avea copii, atrage după sine discreditare și stigmatizare. Deși procreerea este percepută ca o funcție firească, naturală, un număr tot mai mare de persoane se confruntă în prezent cu problema infertilității. Prevalența acestui fenomen, atât în țările din estul cât și din vestul Europei a fost estimată la 10% la persoanele de vârstă fertilă (15-49 ani)358. În România, Șerbănescu, Morris și Marin 359 arătau că, rata infertilității era de 11
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezent cu problema infertilității. Prevalența acestui fenomen, atât în țările din estul cât și din vestul Europei a fost estimată la 10% la persoanele de vârstă fertilă (15-49 ani)358. În România, Șerbănescu, Morris și Marin 359 arătau că, rata infertilității era de 11% în anul 1999. Cuplurile fără copii, care doresc să evite stigma și să se conformeze normelor sociale prin creșterea copiilor, adeseori recurg la adopție. Dincolo de efortul (material, psihologic, medical) de a utiliza tehnologiile moderne de reproducere, adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
moderne de reproducere, adopția poate reprezenta încercarea cuplurilor care se simt stigmatizate de a normaliza situația. În mod paradoxal însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
considerate mai importante decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oportunității de a avea "o familie normală"), iar pe de altă parte ca un atribut care-i discreditează, îi stigmatizează social și le afectează puternic imaginea de sine. Principalele sentimente identificate de Miall 381 în studiul anterior menționat, asociate cu infertilitatea la persoanele care au optat ulterior pentru adopție au fost: anxietatea, izolarea și conflictul în interiorul cuplului determinat de explorarea posibilităților personale de fertilitate. O parte dintre persoanele infertile care aleg să adopte, încearcă să tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
optat ulterior pentru adopție au fost: anxietatea, izolarea și conflictul în interiorul cuplului determinat de explorarea posibilităților personale de fertilitate. O parte dintre persoanele infertile care aleg să adopte, încearcă să tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea problemelor psihologice cauzate de infertilitate, teama de a nu fi rejectate de copilul adoptat, respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unor îndatoriri de rol, în special din partea femeii. Afirmăm acest lucru bazându-ne pe faptul că, a purta și a naște cel puțin un copil, este considerat încă rolul esențial al femeii, idee susținută de 66,7% dintre respondenți. Totuși, infertilitatea și, prin urmare, lipsa copiilor din familie, nu sunt considerate a fi exclusiv din vina femeii decât de un număr foarte mic de respondenți (6,1%). 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces Vorbind despre adopție în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre părinți. În afară de datele culese cu scopul verificării și explicării rezultatelor obținute prin anchetă, datele din interviuri au scos în evidență și alți factori de stres, resurse și strategii de coping. Pentru perioada pre-adopție principalii factori de stres au fost: infertilitatea, decizia de a adopta, atitudinea ambivalentă și procedura de adopție. Pentru perioada de acomodare, adaptarea la status-rolul de părinte, costurile financiare și lipsa informațiilor au constituit factorii principali de stres. În perioada de adaptare, pe lângă factorii deja invocați anterior și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ei. Se gândi puțin la punctuația prospectului și la cum putea fi Îmbunătățită. Cel care lăsase aici prospectul fusese suficient de prost să nu ia În considerare faptul că uneori veneau la clinică și bărbați, unii chiar ultrareligioși: probleme de infertilitate și așa mai departe. Iar asemenea prospecte Îi puteau face să se simtă stânjeniți. Chiar și femeile puteau să fie jenate văzând un bărbat citind genul ăsta de literatură În timp ce așteptau. Apoi Își aminti că el pusese acolo prospectele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lume (la acel moment). Spectacolul de prost-gust (și nedemocratic) făcut atunci de presă și politicieni (în numele a ce?) a demonstrat gradul de inautenticitate al democrației românești. S-a încercat negarea libertății de reproducere și s-a observat perspectiva negativă asupra infertilității (care e văzută ca un stigmat, aplicat desigur doar femeilor) la mulți formatori de opinie sau politicieni. Autoarea propune câteva întrebări care ar trebui să stea fundament pentru orice agendă formală politică în acest caz: poate statul decide soarta ovulelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
cam exagerate și excesive. Persoană dogmatică, prevăzătoare.“ Cartea numărul doi reprezintă prezentul. Este Regina (întoarsă). „Ezitare, lipsă de activitate, lipsă de interes, lipsă de concentrare, indecizie, întârziere în a realiza ceva și a progresa, anxietate, irosirea resurselor. Pierderea posesiunilor materiale, infertilitate, infidelitate, vanitate.“ Ce mai aiureli! Infidelitate? Aș vrea eu. Vanitate? Vă rog! Dar continui să citesc oricum: ultima carte e juvele și reprezintă viitorul. „Plecare. O călătorie. Înaintare în necunoscut. Alterare. Zbor. Absență. Schimbarea domiciliului.“ Ei bine, sunt o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
o formă de autointoxicare a sângelui provocată de prezența constantă a toxinelor în stomac, colon, ficat și în alte țesuturi). Această afecțiune dă naștere unei serii de boli cronice rar întâlnite în societățile primitive, printre care artrita, constipația, gastrita, epuizarea, infertilitatea, impotența și lipsa imunității la bolile infecțioase. Maestrul nutriționist și specialistul în afecțiuni ale colonului V.Earl Irons descrie dezastrul alimentar american modern după cum urmează: În multe cazuri, alimentele pot rămâne în organismul unei persoane timp de mai multe luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nevoie numai de trei generații pentru ca pisicile hrănite cu lapte pasteurizat din experimentul doctorului Pottenger să devină sterile și slăbite. Cam atâtea sunt și generațiile de americani și europeni care s-au hrănit cu lapte pasteurizat. În ziua de azi, infertilitatea a devenit o problemă gravă pentru cuplurile de tineri americani, în timp ce deficiența de calciu a ajuns atât de răspândită, încât mai mult de 90% dintre copiii americani suferă de cariere cronică a dinților. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
patiserie dulci și băuturile răcoritoare dulci; carnea gătită excesiv, în special carnea pentru hamburger consumată cu pâine albă; toate tipurile de carne și alte alimente conservate cu nitrat de potasiu (salpetru); oțetul (cu excepția oțetului de mere); cafeaua și ceaiul tari Infertilitate Spermatozoizi sau ovule insuficiente pentru a realiza concepția în timpul actului sexual; această afecțiune este, în mare parte, rezultatul deficienței nutritive și al reținerii excesive a reziduurilor toxice în organism, în special la nivelul glandelor sexuale; de asemenea, poate fi produsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
producerea de spermă sănătoasă; 2 pe zi, amestecate cu suc de morcovi. Banane: bogate în triptofan, aminoacid esențial implicat în funcția nervoasă, dar esențial și pentru fertilitate, atât la bărbați, cât și la femei; deficiența cronică de triptofan cauzează, adesea, infertilitate, atât la bărbați, cât și la femei. Ulei din germeni de grâu: bogat în vitamina E organică, esențial pentru producerea spermatozoizilor și a ovulelor; 2 lingurițe pe zi, una după micul dejun și una după cină. Alte alimente benefice: spanacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
după micul dejun și una după cină. Alte alimente benefice: spanacul crud; țelina; semințele de dovleac; semințele de floarea-soarelui; peștele crud (sashimi). Alimente contraindicate: laptele pasteurizat (s-a demonstrat că folosirea îndelungată a acestuia este un factor care contribuie la infertilitate - amintiți-vă de experimentul efectuat de dr. Pottenger pe pisici); carnea gătită excesiv; ouăle gătite; amidonul alb rafinat, în special făina albă. Leucoree Formarea și secretarea excesivă de mucus la nivelul tubului genital al femeii; aceasta este aproape întotdeauna urmarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rezultate spectaculoase. În 1972, dr. Iuri Nikolaev de la Institutul de Cercetare Psihiatrică din Moscova a raportat un tratament reușit a peste 7 000 de pacienți suferind de diferite afecțiuni psihice, cum ar fi schizofrenia sau nevroza. Suferiți de impotență sau infertilitate? Poate ar fi bine să vă concentrați asupra vinovatului din colonul dumneavoastră: colonul înfundat, toxic influențează negativ atât sexualitatea masculină, cât și cea feminină, deoarece exercită o presiune asupra organelor și glandelor sexuale, intervenind în activitatea acestora. S-au înregistrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]