1,128 matches
-
și, chiar și leșinat, secvența existențială din creierul lui Doru Cișmea se reîmprospăta. Își aminti în spasme constructiviste și reci cum, după capturarea lor, fiecare dintre cei trei fuseseră vărsați în păduchelnița lor, ceva mult mai restrâns decât niște celule infime, niște tuburi, de fapt, inundate după poftă și dispuse simetric în jurul Urlătoarei, redutabila sală de anchetă. Își aminti și cum, după două zile, dădeau din declarații în hematoane și din echimoze în interogatorii, fiindcă tot părea să-l intereseze pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
deghizamentului. Și pentru a se culca mai din timp, a doua zi având planificată declanșarea una dintre celebrele și inopinatele sale vizite de lucru, metodă garantată, prin care îi mai dezmorțea pe leneși și își mai finaliza Ctitoriile. O parte infimă din Ctitorii. Trupa IF-ului adulmecă din mașină întinderea uriașă a Spitalului, parcurgîndu-i în întregime latura exterioară, cea lungă, venind dinspre Piața Sudului, dând colțul la dreapta și oprindu-se undeva, pe un drum desfundat, pe latura scurtă, de Vest
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Tipul omului care nu s-ar fi împiedicat, nici mort, de vreun șifonier. - Atunci ce avea? se interesă Doru prin ușă. Dacă era emotiv, poate că-i lipsea literatura, strigă el, pentru acoperi zgomotul robinetului, care țiuia și, la o infimă rotire spre stânga, împroșca un șuvoi disproporționat pe pantaloni. - Și atunci, eu l-am conjurat, povestea madam Nicolici, de dincolo de ușă, fără să-l audă. Să se oprească. Să încremenească. Și să-mi mărturisească, în numele luminișurilor de adevăr, ce ne
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tratat de dandysm din lume datorat, iată, unui francez Împătimit de Brummell se epuizează rapid. Și pentru că, În cercurile autorului, tema e la ordinea zilei, dar și pentru banalul motiv că numărul de exemplare tipărite cu mare eleganță se dovedește infim. Trecut din mână În mână, ca o raritate, el stârnește un interes crescând de la un an la altul, astfel Încât, În 1861, Barbey ia hotărârea să Își reediteze această „șotie a tinereții”, fără să modifice aproape nici un rând. Ecoul delicatului volum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
așa cum un om pierdut Își Încearcă soarta, scrisoarea pe care am pomenit-o deja.”1 Scrisoarea la care face referire Barbey d’Aurevilly, devotatul său biograf, Îi este adresată unui alt mare dandy al epocii, Scrope Davies. Cererea pentru un infim Împrumut de bani Îi e refuzată lui Brummell laconic, ba chiar cu un anumit cinism. Barbey continuă, cu pană de prozator: „Brummell era prea dandy ca să se simtă rănit de un asemenea bilet. Nu era dintre cei care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ci printr-un Întreg „program interior”. El Începe ca o joacă, Încă din adolescență, când, alături de bunii prieteni Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii de la liceul Condorcet, se exersează În „subtilism”, scoțând reviste Într-un singur exemplar ori În tiraje infime: La Revue verte, La Revue lilas, La revue de seconde. Sau pasiunea de invertit condamnat la suferință pentru o sumedenie de bărbați: șoferul și secretarul său, Alfred Agostinelli, dispărut Într-un tragic accident de avion, despre care Proust spune ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
descoperite ușor pe suprafața corpului lor. Pe lângă dietele draconice, pe lângă tortura exercițiilor sportive, vopseaua și fardul sunt, cum s-a văzut, alte arme de preț, mereu la Îndemâna unui dandy, oricât de ridicole și excentrice le-am considera astăzi. Cu câteva infime excepții, puțini sunt dandy-i care ies triumfători din bătălia cu decrepitudinea. Despre jalnicul sfârșit al lui Brummell s-au scris zeci de pagini, Între care, cele mai subtile și patetice - ale Virginiei Woolf. Nebun, uitat, părăsit, internat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Însăși natura lor, autoritatea celui mai prestigios nume, omagiul celui mai captivant geniu vor face enigma și mai obscură. De fapt, manierele, acele maniere de netransmis 1, care l-au făcut pe Brummell un prinț al timpului său, sunt ,,restul” infim al oricărei societăți, partea moravurilor fără ,,rămășițe”, aerul mult prea diafan pentru a putea fi conservat. Asemeni oratorului, marelui actor, causeurului, asemeni deci tuturor spiritelor care vorbesc corpului prin corp, cum spunea Buffon, numele lui Brummell e unic; el strălucește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
reușesc! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și? Nimic? ȘEFUL GĂRII (Înfrânt.): Nimic... Ani în șir am încercat, am sperat... M-am târât, am alergat, am sorbit apa... apa de ploaie... Am sperat, poate... poate... Așteptam o cât de mică, o cât de infimă chemare... Și am suferit, m-am chinuit groaznic... Închipuiți-vă, toată mulțimea, ah, mulțimea, pândindu-mă, hohotind, în creierul meu, clipă de clipă, arătându-mă cu degetul, spunându-mi că sunt nebun, da, nebun... Spunându-mi că numai nebunii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și închipuire, mi-l văd toiag al vredniciei. Știu că nu sunt așa. Știu că mă mint în toate clipele mele. Dar mai știu, cred că știu, nădăjduiesc acest văl al științei, că minciuna mea nu este decât o pată infimă pe potirul strălucitor al mântuirii. Cândva, în niște clipe de mare spaimă de mine însumi, mi-a fost dat să văd un orb, undeva parcă la capăt de Lume, între ape, sălcii și stufăriș. Cânta uitat, ca vrăjit de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
învățat că astfel de tîrguri plac la lume mai ceva decît fasolea cu cîrnați de 1 Decembrie, așa că invitațiile pentru „micii producători tradiționali” au început să curgă. Și atunci, nu-i așa, la plăcinte, înainte ! Adevărata problemă este însă pentru infima categorie a micilor producători reali ; ei ar trebui să fie - și unii chiar sînt - cei mai supărați. Marii industriași reprezentați de domnul Minea au dreptate să fie enervați pe vînzătorii de iluzii tradiționale, dar nu asta e cea mai mare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
decât dezgolirea trupului este lauda de sine. Omul cu adevărat liber, face ce trebuie, nu ce vrea. Creativitatea înseamnă puterea de germinație a unui popor. Prima grijă a creatorului e să-și fabrice anticorpi. Scriu pentru a-mi achita o infimă parte din datoriile uriașe față de cărțile pe care le-am citit. Miezul nu hrănește dezinteresat coaja. Adevărul are nevoie de complicitatea libertății. Învinge-l ca să-i transferi calitățile tale, nu să-i perfecționezi defectele. Este imposibil ca din investițiile generozității
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
singurele care reușesc să facă parte din peisaj. Și lui Gacel îi era teamă că Abdul-el-Kebir, la fel ca orice alt om care nu se născuse imohag și nu crescuse pe nisip și printre pietre, nu avea nici cea mai infimă capacitate de a se transforma în piatră. îl observă din nou. Neîndoielnic, era un om ce nu se temea de oameni, dar pe care îl copleșeau singurătatea și liniștea acelei naturi tăcute și blând agresive, unde totul era ondulări ușoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
întâmplat, apoi, ca istoria să rețină, în memoria sa, data de luni, 24 ianuarie , a 152-a zi a unirii. Când, s-ar fi cuvenit, puterea,vreau să zic, nu a organizat nimic întru cinstirea evenimentului. Sau oprit, într-o infimă măsură, câțiva împătimiți în ale patriotismului și eroismului neamului. Slugoii șefului statului aflați, din întâmplare, la Iași, i au telefonat nemernicului șef de stat, să evite participarea sa la micro sărbătorire, întrucât aici se plănuiseră acțiuni ostile, care ar fi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
știu. Mai știu că, la înmormântarea lui,a participat întregul oraș, al cărui întreținător era. Au plâns toți cei care au luat parte la ceremonie. Păi, da, au plâns, că atâta le mai rămăsese, de la mesia lor, decedată dintr-o infimă neatenție. Casca de protecție În suburbia Bâta, a municipiului Lotca, trăiau oameni relativ bogați,și foarte harnici.Până când li s-au dezvoltat livezile și viile erau și foarte pașnici. Se ocupau cu creșterea vitelor și a oilor. Îndeletnicirea le aducea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
respect și ce înalt grad de mândrie au pus, momentan, stăpânire, pe români? O, desigur, sunteți capabili să inspirați măreția unui astfel de eveniment, pe care, cu drag și evlavie, să vi-l sedimentați în ființă și conștiință! Îmi alătur, infimele mele fărâmițe de entuziasm și fericire, entuziasmului și fericirii generale, românești! Chiar, cu riscul de a fi acuzat de lipsă de modestie și de stăpânire de sine! Maria Krupskaia notații Maria Krupskaia - copila ivită, parcă, din neant! De ce tresăriți parcă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prea cald, puțin populat de toată acea faună măruntă care, în altă climă, face pământul să fie bogat și productiv: râme, viermi, scolopendre, acarieni, cosași, termite și larve descompun resturile vegetale și fertilizează solurile, dar în Amazonia, numărul lor e infim și pe suprafață se întinde mereu un strat gros ce nu se descompune. Formarea solurilor noi devenea atunci atât de lentă, încât era zadarnică orice încercare de a cultiva. Acolo unde au fost doborâți copacii nu va crește nimic. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Într-o dezordine ce se lasă cu greu descifrată, apoi Își scoate din ascunzătoare țigările, Își regăsește autoritatea, redevine bărbat. SÎnt tulburătoare și derutante aceste pierderi de poezie, au În ele ceva fiziologic, sînt de fapt un fel de poluții, infime hemoragii conținînd În puțina lor substanță energii ascunse cutremurătoare care la prima vedere par netede și fără expresie - „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“, nu știu, nici nu vreau să aflu ce mecanism secret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tocuri foarte înalte și, în splendoarea ei blondă, nu se lasă prinsă de nimeni. Cu toate astea, Rainer, în prostia lui, încearcă s‑o facă, dar fără succes. Poșirca de ceai e servită în păhărele de carton la un preț infim, fiindcă se strâng bani pentru o excursie de absolvire a liceului. Pentru frații mai mici, există un teatru de păpuși, la care împătimiții teatrului - din aceia care‑și iau întotdeauna locuri în picioare la spectacolele de la Burgtheater - au ocazia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai lent. Nu exista ― sau nu se vedea din cauza istoriei -nebunia febrilă a progresului care, azi, demodează, rapid, totul. Și e posibil ca inclusiv asta să explice impresia că amintirile mele vin dintr-o altă existență, cu care am legături infime. În fapt, nu mai cred că e posibilă, azi, o experiență ca aceea pe care am trăit-o eu la "Spiru Haret". Satele din care vin copiii de la țară nu mai sunt ce era Lisa, o lume din alte secole
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu ca înfățișare, el fiind brun-negru, iar eu spălăcit, dar aveam bani o dată pe lună, când îi primeam de acasă. În rest umblam zilnic, bezmetici pe străzi cu speranța că ne vom îmbogăți odată pentru totdeauna, însă deocamdată ne ajungeau infimele sume lunare primite de acasă. Speram că într-un viitor foarte apropiat se va ivi alt amic cu disponibilități financiare nelimitate. Așa ne petreceam timpul împreună, câțiva visători, din căminul Voievod... din lună în lună! Luna, cea adevărată, din văzduh
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ei, deci n-ar trebui să-i ajutăm în nici un fel. A spus că noi ar trebui să tratăm cu Kuweitul, din principiu - cred că aceasta a fost expresia pe care a folosit-o -, deși împrumuturile solicitate de ei erau infime și banca n-ar fi avut până la urmă cine știe ce profit. Ei bine, în timp ce trăgeau de noi ambele părți și noi toți cântăream alternativele, cineva a avut strălucita idee de a-i cere părerea lui Mark. Și ce-a spus? întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de tot felul, este un „fruct al iubirii” lor, întemeiată pe atracția fizică ce înfierbântă sângele și pe comunicarea sufletească atât de prielnică inimii însingurate. Însă, în următoarea etapă, prin creștere în ascultarea Legii, copilul și-ar putea „aduce obolul”, infim, dar important, la reconfigurarea acestei lumi, făcând-o mai aptă, mai deschisă spre cunoașterea și împlinirea poruncilor sfinte ale învățăturii lui Isus. După această „blândă certare” aplicată de P.H.L. „eroului” său, îl regăsesc pe Domnul R. un pic mai umil
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
un eveniment de o asemenea anvergură, care are în centru cartea și valorile sale, să nu marcheze cei 500 de ani de tipar românesc. Ex pozi ția organizată de Biblioteca județeană pe această tematică a pus în valoare doar o infimă parte din tezaurul pe care l deține spre r evelația publicului Salonului și a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de pădure care sau produs vagonabil în ultimii 5oo de ani și de care doamna Aspazia n-a beneficiat decât în concediu și numai cu coșulețul. Și astfel am ajuns la cele 890 de milioane cărora, dacă le adăugăm o infimă dobîndă a folosinței necuvenite, ajungem la peste un miliard. ASP Și asta nu e totul. ADV Sigur că nu totul. Să nu uităm că în aceste cinci secole pădurea a fost exploatată și că numai o ușă de stejar costă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]