2,597 matches
-
În continuare vom încerca să eliminăm posibilele ambiguități legate de relația dintre conceptul de socializare și cel de educație. Vom respinge accepțiunea cea mai largă a termenului de educație, cuprinzînd și aspectele în care intenționalitatea celui care realizează procesul de influențare lipsește. În acest din urmă caz, între cele două concepte mai sus amintite ar exista o suprapunere perfectă. Vom considera educația ca o parte a procesului de socializare, realizată într-un cadru formal de către instituțiile de învățămînt sau informal, de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un cadru formal de către instituțiile de învățămînt sau informal, de agenți sociali care își propun să transmită anumite atitudini, valori, credințe, dar și cunoștințe, moduri de a opera cu informații sau obiecte. În acest sens, părinții educă doar în măsura în care intenționalitatea influențării este prezentă: cînd ei spun copilului că trebuie să fie politicos pentru că numai așa va fi acceptat de societate, este vorba de un fapt de educație; dacă același copil observă frecvent că părinții salută primii persoanele mai în vîrstă și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
datelor am verificat consistența unor indicatori sintetici propuși în cercetarea mai sus amintită pentru a releva măsura în care aceștia sînt utilizabili în spațiul cultural românesc. Din perspectiva celor doi autori, educația copilului poate fi analizată ca un proces de influențare implicînd: • strategii 1. obiectivele educative pe care le vizează părinții; 2. tehnicile de influențare utilizate de părinți; • logistică (organizare) în ceea ce privește: 3. diferențierea rolurilor educative în familie; 4. coordonarea părinților cu ceilalți agenți educativi (grup de prieteni, școală, TV, specialiști). 1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a releva măsura în care aceștia sînt utilizabili în spațiul cultural românesc. Din perspectiva celor doi autori, educația copilului poate fi analizată ca un proces de influențare implicînd: • strategii 1. obiectivele educative pe care le vizează părinții; 2. tehnicile de influențare utilizate de părinți; • logistică (organizare) în ceea ce privește: 3. diferențierea rolurilor educative în familie; 4. coordonarea părinților cu ceilalți agenți educativi (grup de prieteni, școală, TV, specialiști). 1. Obiectivele educative ale părinților s-a considerat că depind de: profilul specific al personalității
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și/sau beneficiilor psihologice ale acțiunii în sine. Dorim să facem o observație, aceea că psihologii acceptă ideea de motivare extrinsecă, desemnînd o recompensă oferită individului pentru realizarea unei anumite cerințe. În acest caz, diferența dintre cele două modalități de influențare nu mai este atît de evidentă. O motivare extrinsecă, realizată de către părinte, poate avea ca scop și ca rezultat, în timp, creșterea motivării intrinseci a copilului pentru a se implica într-o anumită activitate. Pornind, din nou, de la considerarea tehnicilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai este atît de evidentă. O motivare extrinsecă, realizată de către părinte, poate avea ca scop și ca rezultat, în timp, creșterea motivării intrinseci a copilului pentru a se implica într-o anumită activitate. Pornind, din nou, de la considerarea tehnicilor de influențare ca fiind, într-o anumită combinație și ierarhie, proprii practicilor educative ale oricărui părinte, sînt definite stilurile de influențare utilizate în promovarea sau represiunea unei anumite acțiuni. Acestea traduc concepțiile diferite despre eficacitatea marilor principii educative și pot, consideră sociologii
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
timp, creșterea motivării intrinseci a copilului pentru a se implica într-o anumită activitate. Pornind, din nou, de la considerarea tehnicilor de influențare ca fiind, într-o anumită combinație și ierarhie, proprii practicilor educative ale oricărui părinte, sînt definite stilurile de influențare utilizate în promovarea sau represiunea unei anumite acțiuni. Acestea traduc concepțiile diferite despre eficacitatea marilor principii educative și pot, consideră sociologii elvețieni, să fie împărțite în două mari categorii: • Stabilitatea normativă, valorizată de anumiți părinți în mai mare măsură, care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante; valorizarea acțiunilor și personalității copilului. În continuare este luat în discuție stilului de exercitare a autorității parentale ca un mod complementar de analiză a tehnicilor de influențare utilizate de aceștia. Dimensiunile alese pentru acest concept sînt următoarele: • Coercitiv legitimarea autorității adulților este realizată prin argumentul superiorității statutare sau existențiale: adulții își impun punctul de vedere chiar dacă tînărul nu-l înțelege sau nu-l acceptă subiectiv; adulții sînt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
e probabil că autoritatea parentală e exercitată prin combinarea celor trei stiluri, se poate, totuși, analitic, caracteriza procesul educativ prin preponderența uneia sau alteia dintre forme. 3. Diferențierea sarcinilor și atitudinilor soților este următorul aspect considerat relevant în ceea ce privește procesul de influențare realizat de către părinți, deoarece tehnicile educative ale acestora sînt aplicate în funcție de structura rolurilor parentale. Diferențierea se consideră a se manifesta: • prin participarea diferențiată ca intensitate a celor doi soți la procesul de socializare; • prin gradul de specificitate a contribuției: specializare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
nici nivelul participării, nici resursele propuse nu sînt diferite. Implicarea diferențiată a părinților în educație a fost operaționalizată prin: • sarcinile educative propriu-zise, • comunicarea verbală cu copilul și • participarea la activitățile copilului. 4. Stilurile de coordonare, ultima dimensiune a procesului de influențare parentală luată în calcul, constă în medierea, de către părinți, a influențelor educative ale celorlalți actori ai educației și este definită după două axe: • axa specificitate/caracter difuz, care exprimă amploarea misiunii (sarcină sau competență) atribuită de către familie celorlalți agenți ai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la sarcinile școlare); • cooperarea competențele recunoscute la ceilalți agenți sînt foarte difuze; se mediază (intermediere, critică, ghidaj) eforturile/mesajele celorlalți agenți. Se consideră că practicile și atitudinile parentale depind de trei tipuri de constrîngeri: • resursele economice și culturale disponibile pentru influențarea copilului; • anticipările parentale privind integrarea socială a copilului (statutul social, rolurile familiale pe care le va juca, așteptări care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a copilului (sex și rangul nașterii); • tipul de coeziune a grupului care caracterizează funcționarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate ele însele de statutul profesional al părinților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
primul rînd să dezvoltați la el? Din cele cincisprezece variante de răspuns, părinții puteau alege cel mult șapte aspecte asupra cărora au pus accentul cel mai mult. Itemii au fost astfel aleși încît să subsumeze patru domenii distincte: dorința de influențare în sensul autonomiei, acomodării valori instrumentale și obiectivele formulate în sensul dezvoltării capacității de cooperare și a sensibilității valori expresive. TABELUL 8.1. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen lung în funcție de reușita școlară a copiilor Media generală
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
subiecților, fără să ceară precizări suplimentare). Răspunsurile au fost post-codificate utilizînd o grilă cu patru categorii: control, motivare, relaționare și moralizare. Reamintim că acesta a fost modul în care au fost delimitate tehnicile de influență utilizate de către părinți. Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea interacțiunilor copilului cu ceilalți pentru a se induce, astfel, transformarea dorită în conduita acestuia, iar moralizarea implică influențarea în direcția
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Controlul desemnează influențarea din exterior a comportamentului prin creșterea "costurilor" comportamentului indezirabil interdicții, pedepse, motivarea presupune schimbarea costurilor/beneficiilor psihologice, relaționarea vizează modificarea interacțiunilor copilului cu ceilalți pentru a se induce, astfel, transformarea dorită în conduita acestuia, iar moralizarea implică influențarea în direcția dorită prin apelul la valori sau norme care au fost deja interiorizate și conform cărora un anumit comportament obiectul tentativei de influențare apare ca licit sau ilicit. În procesul de post-codificare, s-au construit cîte patru variabile dummy
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
copilului cu ceilalți pentru a se induce, astfel, transformarea dorită în conduita acestuia, iar moralizarea implică influențarea în direcția dorită prin apelul la valori sau norme care au fost deja interiorizate și conform cărora un anumit comportament obiectul tentativei de influențare apare ca licit sau ilicit. În procesul de post-codificare, s-au construit cîte patru variabile dummy desemnînd folosirea sau nu a uneia dintre cele patru tehnici de influență pentru fiecare "scenariu" întrebare deschisă. S-a procedat astfel deoarece era de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
puțin folosită pentru cei cu note mari. Trebuie să facem o observație: variantele de răspuns constînd în ideea de a plăti ore suplimentare copilului sau în a lucra cu el mai mult la gramatică au fost interpretate drept tentativă de influențare prin control. Părinții cu nivel mai ridicat de studii și venituri își pot permite în mai mare măsură să plătească ore suplimentare sau să ajute direct copilul. În plus, toleranța acestora față de greșelile de ortografie este, probabil, mai mică deoarece
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Apelul la relaționare nu pare, însă, să fie legat de reușita școlară, ci reprezintă, mai degrabă, o reacție de bun simț a părinților care vor să știe cum de s-a putut întîmpla un astfel de lucru. Motivarea, tehnică de influențare urmărind schimbarea atitudinii copilului prin persuasiune, este folosită cu atît mai mult cu cît performanța școlară este mai ridicată. Moralizarea, adică apelul la valori cum ar fi cinstea, încrederea sau chiar dragostea filială nu pare să fie univoc legată de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care o analizez la sfârșitul cărții Le Text narratif și al cărei statut particular îl voi explica mai pe larg în capitolul 5. O intenție ilocuționară globală permite definirea oricărui text ca fiind un scop în sine (explicit sau nu): influențarea reprezentărilor, a universului de credințe sau a atitudinilor unui destinatar (individual sau colectiv). Diferitele prefețe ale Fabulelor lui La Fontaine prezintă o interesantă reajustare a intenției inițiale: a instrui și/sau a plăcea. O dublă intenție poate fi postulată și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în termeni de relație Argument(e) Concluzie, Informație(i) dată (e) Concluzie (Toulmin 1858: 95)23 sau, mai mult, Raționamente Concluzie (Apathéloz și colab. 1989). Aceste variante țin cont de unul și același fenomen: printr-un discurs argumentativ se urmărește influențarea opiniilor, atitudinilor, comportamentelor unui interlocutor sau ale unui auditor, făcând credibil sau acceptabil un enunț (concluzie) care se sprijină, prin diferite modalități, pe un altul (argument / informație / raționamente). Prin definiție, informația-argument vizează să susțină sau să respingă o propoziție. Putem
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fenomenul influenței sociale, care presupune un permanent schimb între grupul de referință, pe de o parte, și minoritari și marginali, pe de altă parte, schimb care determină o reevaluare a procesului excluderii. Evident, procesul de categorizare este latent, iar efectele influențării sunt observabile în timp374. Mai mult decât atât, Serge Moscovici, Gabriel Mugny și Juan Antonio Perez consideră că nu doar conotațiile evaluative ale caracteristicilor grupului determină influența socială, ci și "conflictele sociocognitive ce pot să apară între categorizări și atribute
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
zonă a interacțiunii și influenței reciproce, prin intermediul căreia are loc un schimb la nivelul conținutului, schimb care, din nou, trebuie analizat având în vedere interesele celor două grupuri, noi și ceilalți, și contextul istoric și social. Ambele procese, interacțiunea și influențarea, sunt ușor de intuit, dacă avem în vedere faptul că atât identitatea, cât și alteritatea sunt construcții, procese, care se formează, dar se și schimbă în funcție de o serie de factori 390. În termenii istoricului Hélène Ahrweiller, "între spațiul identității și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
analizăm nu atât disciplinele care s-au aplecat asupra identității și alterității, ci teoriile despre acestea, punctând elementele care ne pot ajuta să înțelegem în ce mod cele două entități sunt legate de imagine și dacă au loc procese de influențare reciprocă. În acest sens, între identitate și alteritate nu există întotdeauna o relație conflictuală, întrucât uneori cele două entități se opun pentru a se diferenția, dar și interacționează pentru a se transforma. Cu toate acestea, în cele ce urmează, vor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi considerată a fi cunoștința a priori a corpului, iar corpul cunoștința a posteriori a voinței, întrucât fiecare act "adevărat, autentic, nemijlocit al Voinței este totodată și în mod nemijlocit un act manifest al corpului; pe de altă parte, orice influențare asupra corpului este totodată și în mod nemijlocit influențarea asupra voinței"493. La acest nivel este important de punctat distincția pe care filosoful german o face între reprezentare și voință. În timp ce prima este legată de fenomen, întrucât orice reprezentare, indiferent
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
iar corpul cunoștința a posteriori a voinței, întrucât fiecare act "adevărat, autentic, nemijlocit al Voinței este totodată și în mod nemijlocit un act manifest al corpului; pe de altă parte, orice influențare asupra corpului este totodată și în mod nemijlocit influențarea asupra voinței"493. La acest nivel este important de punctat distincția pe care filosoful german o face între reprezentare și voință. În timp ce prima este legată de fenomen, întrucât orice reprezentare, indiferent de natura ei este un fenomen, cea de-a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]