16,888 matches
-
vină în curtea lui Arafat, pentru că nu-l place Băsescu și atunci, dacă nu-l place Băsescu, trebuie să fie Arafat de vină. În sfârșit, am văzut că sunteți parcă dintr-o altă plămadă și, atunci, respectuos vă întreb, pur informativ, nu e vorba despre o opinie, e vorba despre o întrebare jurnalistică, legitimă cred, eu mă uit la doamna Pora, aș și citi ce scrie, dar faptul că o privesc e îndestulător pentru mine... Dacă se poate să ne spuneți
Badea, către Pora: "Vă văd drăguță, decentă… Cine vă plătește?" () [Corola-journal/Journalistic/47584_a_48909]
-
au contactat și cărora le mulțumesc: „Informația e corectă, dar e prematură”, a scris Mircea Radu pe Facebook. Din primăvara anului 2012, Mircea Radu s-a întors la prima sa dragoste - știrile. El a fost prezentatorul Jurnalului TVR, principala emisiune informativă a săptămânii, difuzată la TVR 1 și TVR INFO, cu începere de la ora 7 fără 7, seara. Din toamna acestui an, Mircea Radu face echipă cu Dorina Florea la prezentarea Telejurnalului de weekend.
Mutare șoc. Mircea Radu pleacă de la știrile TVR 1 () [Corola-journal/Journalistic/47729_a_49054]
-
Fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea susține că printre cei care au colaborat cu Securitatea a fost și președintele Traian Băsescu, relatează . Spre deosebire de președintele Băsescu, Oprea crede că alții au fost obligați să dea note informative către Securitate. Marius Oprea a calificat drept intoxicări zvonurile apărute în ultima perioadă, cum că președintele PNL Crin Antonescu ar fi colaborat cu Securitatea. Dacă ar fi existat un dosar, acesta ar fi apărut deja până acum, susține Oprea. Fostul
Băsescu a colaborat de bunăvoie cu Securitatea, declară Marius Oprea - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/46811_a_48136]
-
o rezonanță joyceană, „oamenii din Glimboca”. În același an i se întocmește de către fosta Securitate prima fișă personală. Continuă să fie urmărit îndeaproape de aparatul represiv comunist pînă în 1978, cînd se propune și se aprobă închiderea dosarului de urmărire informativă deschis pe numele său (sub numele de cod MANU), din care am publicat o selecție în numărul 40/2011 al României literare. E momentul în care Monciu-Sudinski începe să aibă vizibilitate în lumea literară. Nicolae Manolescu scrisese deja în 1973
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
dar mai ales pentru că speră să scape de dezastrul electoral previzibil pentru PDL. Prezența la discuția din restaurant este obligatorie, singura problemă fiind găsirea unui local în care să încapă peste o sută de persoane, dar care să fie protejat informativ. Cel mai probabil va fi o locație a RA APPS. Citește și:
E nuntă-n PDL. Parlamentarii se întâlnesc la cârciumă pentru strategia anti-moţiune () [Corola-journal/Journalistic/49660_a_50985]
-
sunt destul de transparente: ambele evocă, metonimic, teama sau emoția prin efectele lor fiziologice (reale, dar exacerbate); prima conține și o comparație condensată („pielea ca de găină”). Exemplele recente, numeroase, provenind mai ales de pe forumuri, dar și din texte și emisiuni informative, au o constantă semantică: părul de găină nu indică atât spaima, cât emoția, apărând adesea în asociere cu fiorii și în contextul unor sentimente pozitive. De multe ori, sursa emoției puternice e muzica: „Vocea care a înnebunit Olanda: cântă de-
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
de ghicit ce era în sufletul lui Celibidache citind asemenea mostre de devoțiune ideologică. Oricum, în ciuda decepției, ambiția de a înființa o școală de muzică la București îi va inspira hotărîrea de accepta invitația regimului, lucru ce reiese din nota informativă a ambasadorului român la Praga, Gheorghe Nițescu, din care se desprinde un lapidar portret al lui Celi: „Pare să fie un bun organizator și pedagog. Om de vastă cultură, are trei doctorate. A acceptat invitația de a veni în țară
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
moment nu avem nimic emis pe numele dansului”. Ghimpele a pornit de la funcția lui Minea, de jurisconsult la ITA Cluj (Întreprinderea de transporturi auto), motivând că dosarele CNSAS arată că Securitatea apela la juriști din această întreprindere, care aveau “potențial informativ”, dată fiind prezența lor și activitatea desfășurată. Din punct de vedere legal, Ordonanța de urgență privind deconspirarea Securității nu prevede verificarea judecătătorilor Curții Constituționale cu privire la existența calitatății de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia înainte de a prelua funcția
Vezi cine sunt judecătorii lui Băsescu de la CCR. Cine l-a mai ajutat odată, în 2002 () [Corola-journal/Journalistic/44073_a_45398]
-
acestor programe nu se va putea face în intervalul orar 1.00 - 7.00. În cererea de rexaminare înaintată de președintele Băsescu se mai arată că, potrivit prevederilor legale în vigoare, serviciile mass-media audiovizuale difuzează programe în scop educativ sau informativ prin însăși natura lor. În document se arată că ”impunerea unor condiții și limite în ceea ce privește conținutul programelor furnizate de radiodifuzori nu este oportună, limitând libertatea presei. De asemenea, considerăm că publicul este cel ce poate alege emisiunea sau canalul radio
Băsescu cere reexaminarea legii care obligă televiziunile să difuzeze emisiuni culturale () [Corola-journal/Journalistic/46482_a_47807]
-
Sorin Lavric Ioana Diaconescu, Scriitori în arhivele CNSAS. Intelectuali urmăriți informativ, arestați, condamnați, uciși în detenție 1946-1989, București, Fundația Academia Civică, 2012, 424 pag. Asta aplecat peste un dosar din arhiva CNSAS e un chin. Dispoziția pe care o încerci nu are prea multe în comun cu satisfacția estetică. Sub unghi
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
în pielea subofițerului încetează, spre a lăsa loc adevărului căutat. Din acest motiv, valoarea volumului stă tocmai în petele de adevăr pe care Ioana Diaconescu a reușit să le extragă din molozul de fragmente birocratice care împînzesc catastifele de urmărire informativă. Așa se face că cititorul simte cum, prin găurile codului impersonal ale aparatului represiv, se strecoară drama unor spirite care au format elita interbelică. Spuneam că ce izbește la Ioana Diaconescu e mărturisirea traumei pe care a trăit-o în
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Dacă la început naratorul are multe simptome din categoria întârziatului mintal, el se dovedește în cele din urmă un psihopat: urmărește și cunoaște bine sensibilitățile victimei (Ninia), pentru ca apoi să devină agresiv și grosolan. Totuși, felul în care dă note informative milițianului Mîrza, inclusiv despre familie, denotă o inaderență clară la realitatea politică. Parohia este povestea unui Quasimodo ce dezertează de la condiția de sucit simpatic, cucerind brutal o normalitate, fără a-și păstra starea de inocență generică, ci imitând un model
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
într-o anumită măsură), unul inaugural. Publicat într-o revistă din țară, el a fost citit de Virgil Ierunca la Radio Europa Liberă (1981), ceea ce a atras atenția asupra lui Stoiciu, căruia i s-a deschis, neîntârziat, dosar de urmărire informativă. De pildă, la 13 decembrie 1982, putem citi în Cartea Albă a Securității (1996), acesta era deja demult pus sub lupă. Conform sursei Marin, poeziile lui Liviu Ioan Stoiciu au avut darul de a-i „îngrozi pe cei de la partid
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
corupția noastră care toate ne fac totodată inapți pentru ceva bun și corect”. Parcă ar fi azi! Arhitectul de peisaj Informat și plin de savoare articolul lui Codrin Liviu Cuțitaru din DILEMA VECHE (nr. din 16-22 august) despre „Corectitudinea politică informativă”. Folosit pentru prima dată în Anglia, în timpul Primului Război Mondial, cu semnificația de „cenzură a infomației”, termenul de „corectitudine politică” a intrat în preferințele marxiștilor din familia lui Felix Weil, Gramsci și Lukacs, pentru ca Școala de la Frankfurt, prin Max Horkheimer și Theodor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4395_a_5720]
-
erau recunoscuți pentru discordia pe care o cultivau. Dar ce este uimitor este că buna lui credință nu s-a micșorat în fața ingratitudinii celor pe care i-a ajutat. Mulți dintre cei pe care ia sprijinit i-au întocmit note informative la Securitate sau l-au supus biciului calomniei. Și totuși, șicanele sau delațiunile nu l-au descurajat, ucenicul lui Robert Ernst Curtius continuînd să-și ajute congenerii. Generozitatea aceasta neînfrînată nu are explicații pragmatice sau politice, ci pornește din vîna
Mecena de pe Dreisam by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5853_a_7178]
-
își deschide Dorin Tudoran Preambulul & Concluzia la ultima sa carte intitulată Eu, fiul lor - Dosar de Securitate și apărută recent la Editura Polirom. Volumul conține, așa cum precizează Radu Ioanid într-o Notă asupra ediției, „o selecție din documentele de urmărire informativă a lui Dorin Tudoran din perioada 1982-1985”. E vorba de publicarea selectivă a 5 din cele 18 volume cât însumează (deocamdată) dosarul lui Dorin Tudoran produs de Securitate. „Deși, oficial, menționează Radu Ioanid, lui Dorin Tudoran i s-a deschis
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Tudoran din perioada 1982-1985”. E vorba de publicarea selectivă a 5 din cele 18 volume cât însumează (deocamdată) dosarul lui Dorin Tudoran produs de Securitate. „Deși, oficial, menționează Radu Ioanid, lui Dorin Tudoran i s-a deschis dosar de urmărire informativă în 1982, cele 9852 de file recuperate din dosarul său de Securitate indică faptul că era urmărit informativ încă din anul 1976, când apare și prima transcriere a unei convorbiri telefonice”. Mă grăbesc să adaug că acest (prim) volum de
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
dosarul lui Dorin Tudoran produs de Securitate. „Deși, oficial, menționează Radu Ioanid, lui Dorin Tudoran i s-a deschis dosar de urmărire informativă în 1982, cele 9852 de file recuperate din dosarul său de Securitate indică faptul că era urmărit informativ încă din anul 1976, când apare și prima transcriere a unei convorbiri telefonice”. Mă grăbesc să adaug că acest (prim) volum de 600 de pagini înseamnă una din cele mai profunde și palpitante traversări recuperate documentar ale infernului securistic dintre
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
sigur cînd și dacă voi scăpa vreodată”; în reformularea mea - ar fi ca și cum Dorin Tudoran, în actuala deplinătate a cărnii, oaselor, sufletului și minții sale, nu s-ar putea desprinde de „Tudorache” (numele său de cod DUI - Dosar de Urmărire Informativă) - fătul ce se zbate în coșmarurile sale, necurățat de mizeriile cu care a fost extras din placenta Securității. Securitatea - între „obiective” și „personaje” Autoestimarea lui Dorin Tudoran în această conjunctură merită o interpretare aparte. Într-un alt text introductiv, în
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
în mișcare de unul din disidenții care au dat o cumplită bătaie de cap regimului ceaușist. Peste Dorin Tudoran oamenii Securității prăvălesc o avalanșă de planuri de măsuri, planuri de dirijare, note, note sinteze, note raport, note de analiză, rapoarte informative, planuri operative, stenograme etc. Extenuat de contrele vehemente ale lui Dorin Tudoran, unul din ofițerii de Securitate exclamă, aproape clacând: „Domnule Tudoran, de ce tot timpul trebuie să avem probleme cu dv (sic!) ?” (p. 276). Răspunsurile uneori dezordonate, neglijente, inabile ale
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Tudorache” iese iarăși din tipare, cel puțin acest prim volum dintr-o anunțată serie arătând că informările cele mai ticăloase la adresa sa proveneau din lumea literară. Anexa 2 a volumului cuprinde „Notificările CNSAS privind identitatea informatorilor din dosarul de urmărire informativă” a lui Dorin Tudoran. Aceștia sunt: Alexandru Paleologu, Eugen Uricaru, Dan Zamfirescu, Mircea Iorgulescu, Andrei Brezianu și Alexandru Raicu. Radu Ioanid îl adaugă în prefața cărții și „pe informatorul Rosetty (care) a fost deconspirat separat în cazul altor DUI”. Este
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
menținut Eugen Uricaru și în 2005, când CNSAS a emis o adresă prin care îi comunica Doinei Cornea că sub numele de cod „UDREA” (același ca în DUI „Tudorache”) fusese deconspirat ca iscusit colaborator al Securității în dosarul de urmărire informativă a acesteia. Curtea de Apel a confirmat prin sentință definitivă solicitarea CNSAS privind calitatea lui Uricaru de colaborator al Securității. În cazul lui Dorin Tudoran, informațiile sursei „UDREA” sunt, de obicei, distribuite pe două planuri: localizarea lui Tudoran pe harta
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
evrei, eu sunt, după criteriile lor religioase, evreu 100%. Îmi repugnă politicianul Vadim Tudor și PRM, dar, la momentul respectiv, am scris (și susțin și acum) că dărâmarea statuilor e o tâmpenie. Pentru că e echivalentă dărâmării istoriei. Știu, la modul informativ, fără pasiuni sau pretenții de istoric, și bunele, și relele lui Antonescu. Dar el a existat și a fost un personaj important al istoriei noastre. Așa că, dacă-n statul român mult prea conform cineva a considerat că omul merită banii
"Evreul" Ciutacu nu crede că Bolcaș va fi numit la CCR. Vezi de ce by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55787_a_57112]
-
este că au pervertit ideea de jurnalism. Și probabil că în mare au dreptate. Sunt lucruri îngrozitoare la televizor. Sunt lucruri care mă sperie și pe mine. În fapt, televiziunile, într-o bătălie crâncenă pe audiență, au renunțat la jurnalismul informativ și vin să confirme părerile publicului sau se joacă cu latura emoțională a acestuia. Nu voi face multă teorie, dar unul dintre motive e că astăzi informația ajunge la public instantaneu și pe o sumedenie de canale. Asta modifică și
Striblea: Am renunțat de mult însă să judec la grămadă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50699_a_52024]
-
securiștilor arată că-l cunoșteau mult mai bine decât îi cunoștea el pe ei. Știau pe ce butoane să apese ca să-i trezească orgoliul și să-l determine să colaboreze. („ Fiind o persoană extrem de volubilă, poate fi ușor de exploatat informativ, dar totodată este incapabil de a păstra un secret...”) Partea proastă este că nici astăzi N. Breban nu acceptă că a fost folosit fără scrupule și că i s-au smuls declarații compromițătoare moral pentru el și primejdioase profesional pentru
Cum ne asumăm trecutul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5611_a_6936]