89,872 matches
-
obiectivul de Îmbunătățire a poziției competitive a țării, prin identificarea de cinci obiective prioritare: extinderea ariei de alegere liberă pentru cetățeni și Întreprinderi, Încurajarea cercetării științifice și inovării; inovația tehnologică; consolidarea rolului educației și formării ca motoare ale creșterii; adaptarea infrastructurii; protecția mediului. În rezumat, Planul pentru Inovare, creștere economică și ocuparea forței de muncă indică ceea ce statul intenționează să aibă În vedere privind Îmbunătățirea mediului economic și social, În scopul de a Încuraja creșterea economică și ocuparea forței de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
atinge obiectivele stabilite la Lisabona. Această schimbare a dus la crearea a cinci noi domenii prioritare: ameliorarea modului de funcționare a piețelor; Încurajarea cercetării și inovării; creșterea participării la locul de muncă și la promovarea investițiilor În capitalul uman; Îmbunătățirea infrastructurii; ameliorarea protecției mediului și dezvoltării tehnologice. În următorul raport privind punerea În aplicare a planului sunt introduse unele noutăți semnificative, În structura de conținut cum ar fi punerea În aplicare a reformelor avute În vedere În cinci sectoare prioritare; politicile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru funcționarii publici, pentru a asigura formarea continuă pe tot parcursul vieții cetățenilor, a crea un habitat care să ducă la răspândirea culturii digitale, stimularea și sprijinirea activităților de cercetare, știință inovație, și retehnologizarea producției; crearea sau completarea rețelelor de infrastructură pentru conexiunile interne, intra-europene și internaționale, cu o atenție deosebită În punerea În aplicare a autostrăzilor; punerea În aplicare eficientă a "politicii europene de coeziune" pentru reducerea diferențelor economice dintre zonele Uniunii, cu o atenție deosebită pentru sudul Italiei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
uz electronic de bioinformatica aplicată, noi materiale pentru mobilitate, eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare a cetățenilor sunt capabile de a asigura o mai bună protecție a mediului, În special concentrarea atenției asupra surselor alternative de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de romi cu probleme foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS Inconsistență de status LOWPROB Comunitate de romi cu probleme de intensitate redusă MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul 1tc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de credit de încredere de la primărie, poate fi considerat un actor cu participare comunitară? Mai mult la modul informal decât formal, astfel de rețele de interese sunt frecvent puse în funcțiune de autoritățile locale atunci când au de realizat acțiuni de infrastructură locală de interes public. Includerea sau neincluderea participării prin cointeresare în sfera DEVCOM depinde de definiția folosită. În accepțiunea adoptată aici, participarea prin cointeresare este o formă de participare și, implicit, dezvoltare comunitară prin simplul fapt că cel care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel redus și cu o religiozitate de nivel relativ scăzut (comparativ cu situația din satele periferice). Faptul poate fi explicat nu prin tradiționalism și capital social, ci prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar, decurge din situații de genul celor menționate anterior. Populația din satele periferice, este rareori beneficiara activităților de dezvoltare promovate de primării. Desigur, raportarea o facem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
permis în acțiunile lor comunitare; asigurarea unor acțiuni de educare în special pentru femei; educare pentru protecția mediului; educarea unor actori locali pentru a fi animatori sau promotori ai strategiilor de dezvoltare locală; training pentru lobby în interes comunitar; construirea infrastructurii mentale pentru mobilizarea socială; sporirea capacității oamenilor de a obține venituri. Lista de recomandări pentru sporirea potențialului de acțiune (empowerment by capacity building), spre exemplu, include nu mai puțin de 18 recomandări. Acestea pot oferi sugestii de acțiune, dar cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modelate după o viziune pe termen lung. Accentele puse anterior pe stabilizare macroeconomică pe termen scurt și pe presiuni ale balanței de prețuri au blocat considerațiile sociale și pe termen lung (extinderea și îmbunătățirea facilităților pentru educație și sănătate, îngrijirea infrastructurii și trainingul pentru o nouă generație de funcționari publici, spre exemplu). Performanțele dezvoltării trebuie să fie evaluate prin rezultate măsurabile, identificate în teren. Accentul tradițional pe proiect și nivelurile de eliberare a fondurilor au măsurat alocarea resurselor și consumul. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitare de dezvoltare socială și economică la nivel național și al UE. 12. Guvernele naționale și UE trebuie să acționeze în continuare pentru a sprijini acțiunea voluntară și comunitară în zonele rurale. Acest lucru trebuie să se bazeze pe o infrastructură rurală bine dezvoltată; acces pentru toți la servicii pe baza nevoilor; și pe o pregătire și un sprijin eficient și potrivit pentru dezvoltarea comunitară rurală. 13. La nivelul UE, este nevoie de stabilirea unui cadru pentru standardele de competență a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
primăria și, de regulă, principalele centre de furnizare a serviciilor comunitare de tip sanitar, educațional și economic. Prezența sediului primăriei pe teritoriul satului este un fapt administrativ care, în timp, aduce beneficii în special sub aspectul șanselor de modernizare a infrastructurii fizice și sociale. Funcționează și relația de sens invers: anumite sate au fost desemnate centru de comună dat fiind nivelul lor sporit de dezvoltare. Cum inerția satului centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele din zona de câmpie (cu pondere mare de teren arabil în totalul terenului agricol) satisfac, tendențial, un număr mai mic de criterii de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a fost inventat de britanici în anii ’50 pentru a desemna micile programe rurale de dezvoltare care combinau munca locală și resursele guvernamentale. Erau programe care de obicei se centrau pe îmbunătățiri agricole, pe dezvoltarea micilor întreprinderi industriale și artizanale, infrastructură, construirea școlilor, clinicilor și a centrelor comunitare, precum și pe introducerea serviciilor medicale și a apei potabile” (Midgley, Livermore, 2005, p. 158). În anii ’50 și ’60, promotorii pentru DEVCOM sau pentru „animare rurală” (sintagma folosită în spațiul francofon) au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naționali ai dezvoltării (să fie „asumate”, owned by the country); realizate prin parteneriate cu toți actorii dezvoltării, sub coordonarea guvernului țării beneficiare; corectate prin luarea în considerare a efectelor produse prin aplicări anterioare, parțiale ale strategiilor de dezvoltare. Capital public - infrastructura unui spațiu de locuire. Capital social - concept evaluativ referitor la capacitatea unei relații sociale de a reduce costurile de tranzacție sau de convertire a unui stoc de valori (materiale, umane, sociale) în alt stoc de valori. Prin extensie, sunt denumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare (adaptare după Schuftan, 1996). Inițial, sintagma a fost folosită pentru a desemna activitățile de training destinate ONG-urilor, actorilor instituționali implicați în DEVCOM1. Corporație de dezvoltare comunitară (Community Development Corporation, CDC)- organizație nonprofit cu bază comunitară, specializată în dezvoltarea infrastructurii în comunitățile sărace (în special în SUA) (Stoecker, 2001). Dezvoltare - extinderea spațiului de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane. Prin „dezvoltare” sunt identificate sau evaluate aspectele funcționale ale schimbărilor din perspectiva gradului în care satisfac nevoile socioumane. În fapt, există schimbări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de om pentru satisfacerea necesităților sale de producție și de locuire. Pentru fiecare dintre secvențele majore ale procesului de reproducție economică - producție, circulație, repartiție și consum - sunt realizate structuri construite specifice (clădiri industriale, agricole, administrative și de locuit, dotări social-culturale, infrastructură pentru transporturi etc.). La acestea se adaugă clădirile de locuit și amenajările social-culturale. Funcționalitatea socială a acestora este cercetată de sociologia mediului construit. Obiectivul practic al acestei ramuri a sociologiei este să contribuie la realizarea unor construcții cu funcționalitate socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lucrărilor au participat și unii proprietari membrii în asociație, cât și faptul dacă au pregătirea de specialitate în domeniul la care se referă lucrările recepționate; ce contracte în derulare are asociația și care sunt acelea; -care este starea tehnică a infrastructurii(rețeaua de Țevi de la subsol și holurile comuneă a instalațiilor electrice comune, a liftului, etc.; modul cum se procură și folosesc materialele pentru întreținerea și curățenia spațiilor comune; care este starea de curățenie pe părțile comune ale blocului; dacă pentru
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]