2,901 matches
-
câteva cuie. În mediul universitar s-au luat măsuri împotriva profesorilor care lăsau repetenți sau presiuni măcar? D. T.: Erau nominalizați în rapoartele acestea și citați în plenare sau pe linie de învățământ. S. B.: Doar atât, nu era o ingerință în actul lor didactic, de evaluare? D. T.: Aaa, nu! Erau doar analizele critice și autocritice. Totuși profesorul conduce actul didactic. Nu toți aveau și metodă, calități psiho-pedagogice. Nu se intervenea brutal, ci se aduceau doar critici. S. B.: În
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în acele circumstanțe, foarte limitată. India a manifestat atunci scepticism în privința eficacității mișcării de nealiniere în această problemă și a condamnat, cu prilejul vizitei președintelui francez, Valery Giscard d'Estaing, la New Delhi, în ianuarie 1980 "intervenția" (sovietică), cât și ingerința (americană) în Asia de Sud. India a manifestat curaj și a solicitat U.R.S.S. să precizeze "când aceasta va examina problema retragerii trupelor sale din Afganistan și câteva garanții care se impuneau în această problemă". Moscova a "diminuat eforturile sale" la New
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
jumătate ipocrit: "Mă simt țăran ignorant, incoruptibil, rămas absolut străin de tot ce se petrece în jur. Nu înțeleg nimic". Aș! Înțelegea prea bine dar nu-i venea să creadă ceea ce viața rurală îi oferea cu zgârcenie, umilință și inacceptabile ingerințe în bruma de intimitate rămasă, începând cu micile mizerii cotidiene ("Mi s-a promis, de la CAP, un car pentru adus lemne din pădure și-s dus cu vorba de o lună de zile, în prag de iarnă") și continuând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
posibilă stabilirea "acordului fin" intelectual, altfel de nerealizat în interiorul unei căsnicii pripite și nepotrivite. "Codul eticii și echității socialiste" acționa discreționar pretutindeni, iar membrul de partid Codreanu trebuia să-și alinieze viața intimă preceptelor oficiale. De unde tot soiul de presiuni, ingerințe, mizerii, turnătorii, anonime, persecuții. Tânărul dascăl începuse să publice în "România literară", era, totuși, un "cadru" de perspectivă, se cuvenea recuperat și, de ce nu, utilizat în aparatul de partid al municipiului Huși. Are tăria să refuze un post la Cabinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
condiții și în mod operativ. ... (3) Instituțiile de medicină legală contribuie la realizarea cercetării științifice în domeniul medicinei legale și la îmbunătățirea asistenței medicale, prin elaborarea de opinii științifice medico-legale în cazurile solicitate de organele sanitare. ... Articolul 3 (1) Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă. ... (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz. ... Articolul 4 Instituțiile de medicină legală sunt singurele unități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale. Articolul 5
ORDONANŢĂ nr. 1 din 20 ianuarie 2000 (*actualizată*) (**republicată**) privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126688_a_128017]
-
și postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. ... Secțiunea a 7-a Autonomia universitară Articolul 89 (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege. ... (2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale și publice
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
treptat, în etape ale căror termene vor fi stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului. Articolul 8 (1) Autonomia și independenta editorială a serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influentele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune. ... (2) Nu constituie ingerințe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului, în condițiile Legii audiovizualului nr. 48/1992 . ... (3
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
publice de radiodifuziune și de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influentele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune. ... (2) Nu constituie ingerințe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului, în condițiile Legii audiovizualului nr. 48/1992 . ... (3) Rețelele și echipamentele de comunicații, care constituie suport tehnic pentru transmiterea programelor naționale ale serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune, sunt puse
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
se află la Aiud și nu în altă parte" și că, dacă insistă, va fi supus regimului de detenție special. 16. La 4 ianuarie 1996 doamna Petra a informat Comisia că soțul ei insistă în plângerea să și că denunță ingerință sistematică a autorităților penitenciarului în corespondență să cu Comisia. La 26 ianuarie 1996 această a răspuns pe adresa Penitenciarului Aiud. 17. La 22 aprilie 1996 soția reclamantului a scris Comisiei pentru a se plânge de condițiile de detenție ale soțului
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
despre corespondență provenită de la Comisie, aceasta sosește desfăcuta și cu întârzieri de mai mult de o lună. El invocă o încălcare a art. 8. 36. De comun acord cu Guvernul și cu Comisia, Curtea apreciază că a avut loc "o ingerință din partea unei autorități publice" în exercitarea dreptului reclamantului la respectarea corespondentei sale, drept garantat de alin. 1 al art. 8. O astfel de ingerință încalcă dispozițiile acestui text, dacă "nu este prevăzută de lege" și nu urmărește unul sau mai
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
36. De comun acord cu Guvernul și cu Comisia, Curtea apreciază că a avut loc "o ingerință din partea unei autorități publice" în exercitarea dreptului reclamantului la respectarea corespondentei sale, drept garantat de alin. 1 al art. 8. O astfel de ingerință încalcă dispozițiile acestui text, dacă "nu este prevăzută de lege" și nu urmărește unul sau mai multe scopuri legitime dintre cele menționate la alin. 2. În plus, atingerea adusă dreptului trebuie să fie "necesară într-o societate democratică" pentru atingerea
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
de apreciere acordate autorităților. 39. În concluzie, domnul Petra nu s-a bucurat de protecția minimă cerută de preeminenta dreptului într-o societate democratică (Hotărârea Calogero Diana mai sus citată, p. 1.776, paragraful 33). Prin urmare, Curtea constată că ingerință în discuție nu era prevăzută de lege și că a avut loc o încălcare a art. 8. 40. Având în vedere concluzia precedentă, Curtea nu consideră că este necesar să verifice în speță respectarea celorlalte cerințe ale alin. 2 al
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
a întârzierilor în derularea acesteia; - daca deschiderea corespondentei reclamantului cu Comisia a îngrădit exercitarea efectivă a dreptului de recurs individual al reclamantului, cu încălcarea art. 25 din convenție. C. Cu privire la încălcarea art. 8 din convenție 43. Reclamantul se plânge de ingerință autorităților penitenciarului în dreptul său la respectarea corespondentei. El invocă art. 8 din convenție, care prevede: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului sau și a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
fost publicat niciodată, iar pe de altă parte, că nici Legea nr. 23/1969 și nici regulamentul sau de aplicare nu constituie "legi" în sensul art. 8 din convenție. Mai exact, aceste texte nu prevăd cu destulă precizie și claritate ingerințele permise și garanțiile acordate persoanelor a caror corespondență face obiectul acestor ingerințe. Reclamantul menționează cu titlu de exemplu faptul că nici o dispoziție legală nu prevede care este autoritatea competența să examineze plângerile privind ingerințele în corespondență deținuților. 47. Guvernul parat
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
23/1969 și nici regulamentul sau de aplicare nu constituie "legi" în sensul art. 8 din convenție. Mai exact, aceste texte nu prevăd cu destulă precizie și claritate ingerințele permise și garanțiile acordate persoanelor a caror corespondență face obiectul acestor ingerințe. Reclamantul menționează cu titlu de exemplu faptul că nici o dispoziție legală nu prevede care este autoritatea competența să examineze plângerile privind ingerințele în corespondență deținuților. 47. Guvernul parat arată că autoritățile nu au reținut nici o scrisoare adresată de reclamant Comisiei
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
prevăd cu destulă precizie și claritate ingerințele permise și garanțiile acordate persoanelor a caror corespondență face obiectul acestor ingerințe. Reclamantul menționează cu titlu de exemplu faptul că nici o dispoziție legală nu prevede care este autoritatea competența să examineze plângerile privind ingerințele în corespondență deținuților. 47. Guvernul parat arată că autoritățile nu au reținut nici o scrisoare adresată de reclamant Comisiei, întrucat legislația în vigoare obligă autoritățile să predea aceste scrisori destinatarului. 48. El arată că art. 17 din Legea nr. 23/1969
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
ajuns desfăcute la destinatar. 52. Comisia notează în plus întârzierile în derularea corespondentei dintre Comisie și reclamant, mergând de la 3 până la 6 săptămâni. 53. Comisia reamintește că "practică constând în desfacerea scrisorilor provenite de la Comisie, citite sau nu, reprezintă o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea corespondentei sale" în sensul art. 8 alin. 1 din convenție (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Campbell împotriva Regatului Unit din 25 martie 1992, seria A, nr. 233, p. 21, paragraful 57). 54. Comisia trebuie deci
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
corespondentei sale" în sensul art. 8 alin. 1 din convenție (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Campbell împotriva Regatului Unit din 25 martie 1992, seria A, nr. 233, p. 21, paragraful 57). 54. Comisia trebuie deci să stabilească dacă aceasta ingerință îndeplinește condițiile art. 8 alin. 2 din convenție. Ea trebuie să stabilească mai întâi dacă ingerință era "prevăzută de lege". 55. Comisia reamintește că expresia "prevăzută de lege" presupune cerințe care merg dincolo de simplă conformare cu legislația internă. Această expresie
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
Campbell împotriva Regatului Unit din 25 martie 1992, seria A, nr. 233, p. 21, paragraful 57). 54. Comisia trebuie deci să stabilească dacă aceasta ingerință îndeplinește condițiile art. 8 alin. 2 din convenție. Ea trebuie să stabilească mai întâi dacă ingerință era "prevăzută de lege". 55. Comisia reamintește că expresia "prevăzută de lege" presupune cerințe care merg dincolo de simplă conformare cu legislația internă. Această expresie vizează și calitatea legii, care trebuie să fie compatibilă cu preeminenta dreptului, menționată în preambulul convenției
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
în așa fel că reclamantul nu s-a bucurat de gradul minim de protecție cerut de principiul preeminentei dreptului într-o societate democratică (Hotărârea Domenichini mai sus citată, p. 1.799-1.800, paragraful 33). 64. În orice caz, presupunând că ingerință ar fi fost prevăzută de lege și ar fi urmărit un scop legitim, Comisia apreciază că aceasta ingerință nu putea fi considerată necesară într-o societate democratică, în sensul art. 8 alin. 2 din convenție. 65. Comisia reamintește, într-adevăr
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
dreptului într-o societate democratică (Hotărârea Domenichini mai sus citată, p. 1.799-1.800, paragraful 33). 64. În orice caz, presupunând că ingerință ar fi fost prevăzută de lege și ar fi urmărit un scop legitim, Comisia apreciază că aceasta ingerință nu putea fi considerată necesară într-o societate democratică, în sensul art. 8 alin. 2 din convenție. 65. Comisia reamintește, într-adevăr, că ea consideră esențial că mijloacele de comunicare cu organele convenției, de care beneficiază deținuții, să nu fie
HOTĂRÂRE*1) din 23 septembrie 1998 CAZUL PETRA IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
nu constituie decât un aspect (...)" (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din 21 februarie 1975, seria A, nr. 18, p. 18, paragraful 36). Dreptul la instanța poate fi invocat de către orice persoană care are motive serioase să considere ilegală o ingerință în exercitarea unuia dintre drepturile sale cu caracter civil sau de către oricine dorește ca o instanță să statueze asupra însăși existenței unui drept cu caracter civil (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
percheziționate, confiscate, rechiziționate sau executate silit în alte forme. Articolul 4 Imunitatea de jurisdicție Consiliul, bunurile și activele sale, oriunde și în posesia oricărui s-ar afla, se bucură de imunitatea de jurisdicție a instanțelor, precum și de orice formă de ingerință administrativă, cu excepția cazurilor în care consiliul însuși renunța la imunitate. Totodată, se are în vedere că în ce priveste măsurile de executare judecătorească și de asigurare prealabilă a acțiunii este necesară o renunțare specială la imunitate. Articolul 5 Scutirea de
CONVENŢIE din 27 iunie 1985 privind capacitatea juridică, privilegiile şi imunităţile Consiliului de Ajutor Reciproc*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127113_a_128442]
-
a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de ilustrul savant basarabean sunt o afirmare mai recentă a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea românilor la o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-a afirmat de regulă dealungul secolelor numai pe rolul tradițional de existență
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
a nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic.” 1 Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: „El apasă cu atâta insistență pe specificul valorilor artistice mai mult prin reacție la ingerințele brutale, extraliterare ale epocii, bântuite de furibunde fanatisme ideologice.”2 Micul studiu din 1975 al lui Al. Oprea, Vladimir Streinu sau convertirea la clasicism 3, se deschide cu o frumoasă însemnare confesivă: „Timpul îi fixase trăsăturile fizionomice ca într-o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]