9,551 matches
-
monedei sunt următoarele: Metal argint Valoare nominală 10 lei Titlu 999‰ Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 31,103 g Cant zimțat Calitate proof Aversul monedei prezintă o parte din clădirea Academiei Române din București al cărui membru titular a fost, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI“ și anul de emisiune „2024“. Reversul monedei redă portretul, semnătura, numele lui George Călinescu și anii între care a trăit acesta „1899-1965“. Articolul 3 Monedele din argint sunt ambalate
CIRCULARĂ nr. 24 din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284106]
-
ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem deci dovezi ale scrierii pe teritoriul satului nostru încă de acum 18 secole. Trecând peste timpuri, încă din primele decenii ale secolului al XIV-lea, strămoșii noștri care vor fi luptat la Posada (marele istoric Nicolae
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur în limba slavonă, încă din primul sfert al secolului al XIII-lea. Din secolul al XIV-lea avem în această zonă și alte mărturii ale cunoașterii scrisului și ale cititului. Ne referim astfel la : - Inscripția din anul 1300 de pe mormântul lui Laurențiu, comes de Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
acte false. Nu puține sunt plângerile unor rucăreni privind înșelarea lor prin "zapise mincinoase". Și astfel, spre a nu mai fi înșelați au fost, în mod firesc, interesați să învețe carte. Mărturii ale unei limbi române închegate rezultă și din inscripțiile de pe monumentele epigrafice din Rucăr, adevărate cronici istorice în piatră, datând de peste trei secole. Școala de la Rucăr a fost, cu siguranță, mult mai veche dar nu s-a găsit încă documentul care să o ateste, concluzia rezultând indirect și implicit
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
pomenire a tot neamul și fiilor în anul de Hristos 1803, august 15, în zilele luminatului Domn Ioan Dumitru Grigore Ghica, voievod cu blagoslovenia Sfinției Sale părintelui Neofit - Episcopul Râmnicului”. Mănăstirea a fost încăpriorată și acoperită cu șiță. În altar sunt inscripții despre Nicolae Pleșoianu și picturi vechi, iar cele din naos și pronaos sunt afumate de, poate, tone de lumânări care au ars în timpul veacurilor trecute. Datorită vechimii Mănăstirea Pleșești a fost declarată monument istoric, chiar dacă nu are nici o chilie sau
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
ostenim nu ajungem la sfințenie. Înspre această stare au râvnit nevoitorii de la Rîmeț și râvnesc și maicile de astăzi, dimpreună cu duhovnicii lor, în acest loc râvnit de reconfortare duhovnicească. Documentele puține scrise nu expun explicit viața sfinților de aici. Inscripția din biserica veche îl pomenește pe Arhiepiscopul Ghelasie, acest vlădică cu viață sfântă, care-și păstorea „oițele” umblând din munte în munte, călare pe măgar, cum l-a găsit și ceasul morții, și „sluga necuvântătoare” l-a dus la mănăstire
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
anul de pe piatra așezată deasupra ușii de intrare în biserică: „Dintîău au fost zugrăvită s(fân)tă biserica în zilele lui Matiiaș crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
fân)tă biserica în zilele lui Matiiaș crai, văleato 6895”, nu corespunde domniei lui Matei Corvin(1458-1498) și este posibil că cel care a săpat inscripția lapidară a greșit cifra sutelor. Recent, un colectiv de cercetători după ce au studiat o inscripție slavonă de pe arcada dintre naos și pronaos, au descifrat următorul text de o însemnătate deosebită: „Am scris eu prapăcătosul rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
rob a lui Dumnezeu, Mihul, adică zugravul de la Crișul Alb, cu încuviințarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Ludovic în anul 6885 (1377), luna iulie 2”. Așadar, mănăstirea este cu cel puțin un secol mai veche decât se credea, după cum arată inscripția de pe cel de al treilea strat de pictură și că la acea dată în Transilvania exista o organizare bisericească superioară, cu un ierarh propriu, în fruntea ei, cu titlul de arhiepiscop. Mănăstirea Rîmeț a avut numeroși ctitori și binefăcători, începând
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cu acei modești eremiți și credincioși din împrejurimi sau de mai departe, care au găsit aici loc de reculegere sufletească ori de refugiu în vreme de primejdie. Pe parcursul veacurilor, biserica a fost reparată sau renovată de mai multe ori. După inscripția de la intrare biserica a fost zugrăvită în vremea lui Matei Corvin, ce se trăgea dintr-o veche familie românească, care o dată cu înnobilarea a trecut la catolicism dar nu a persecutat biserica ortodoxă, ci a ajutat-o. Dealtfel, soția lui Mateiaș
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
scenă de martiriu, pe peretele estic, datată ceva mai târziu, dar tot secolul 14, a treia păstrează fragmente de o remarcabilă ținută artistică datată 2 iulie 1377, punctul de pornire iconografic fiind arcada de trecere dintre pronaos și naos cu inscripția zugravului Mihu de la Crișul Alb. A patra etapă, reprezintă scena „Nașterea sfântului Ioan Botezătorul” și se află pe peretele de Nord la Vest de fereastră, datată la jumătatea secolului 15, a cincea se află pe iconostasul de zid reprezentând scena
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
un monument de valoare pentru istoria arhitecturii și artei vechi românești, biserica mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” și casa veche, au fost cuprinse pe lista monumentelor istorice și de arhitectură veche bisericească, încă din anul 1955. Cu mult înainte de a fi descoperită inscripția care-l pomenește pe Ghelasie ca arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din jurul mănăstirii cinsteau amintirea unui monarh cuvios, cu același nume, cu o viață plină de sfințenie, cu dragoste față de păstoriții săi. Sfintele sale moaște, descoperite în chip
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
median se întâlnește la bisericile din Țara Românească. În axul bisericii, la răsărit este reprezentat Iisus Hristos, încadrat în următoarele ocnițe de Maica Domnului și de Ioan Botezătorul, apoi de la est către vest, arhangheli, prooroci, ținând în mâini rotulusuri cu inscripții, apostoli, sfinți, ierarhi, sfinți militari, sfinți mucenici și sfinte mucenițe, ca un fel de „Mare Deisis” (Deisis=Rugăciune). Ultimii reprezentați în ocnițele de la sud și nord, către vest sunt sibile și înțelepți ai antichității, iar pe mijlocul fațadei vestice apar
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
când pentru a admira peisajul. Bisericuța își păstrează încă iconostasul sculptat în lemn, în ea se află icoanele Sfanțului Dimitrie, a lui Iisus Cristos, a Maicii Domnului, a Sfanțului Ioan de Rila, a Sfanțului Gheorghe. Icoana Sfanțului Dimitrie păstrează o inscripție în limba română scrisă cu litere chirilice și una în limba greacă. În jurul ei se află zece scene care prezintă aspecte din viața și minunile Sfanțului. (Vezi și www.crestinortodox.ro) Este Sărbătoarea Floriilor și un călugăr împarte vizitatorilor crenguțe
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
arăta ca o bijuterie din casete regale, rotițele lui aurii se învârteau ca însuflețite, rubinele care foloseau ca lagăre ale lor răspândeau o misterioasă lumină roșie deși erau cât vârful de ac, ba, mai mult, pe capacul interior era o inscripție incizată cu litere cursive de o mare eleganță, într-o limbă pe care nu o cunoșteam și, în general, cred că întreaga atmosferă din casă se schimbase după ce acest ceas fusese reparat. Puțin spus însă reparat! Ceasornicarul, al cărui nume
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
funicular ce transporta minereul produs de mină la Uzina de preparare a minereurilor Zlatna. Obișnuit, pentru a ajunge la mina Muncăceasca Vest, cu filonul principal 25, cu afloriment la suprafața, la mina Acra, mină veche de peste 2000 ani cu vechi inscripții romane în interior. Personalul trebuia sa traverseze galeriile de legătură de circa 3 (trei) kilometri din Almașul Mare la Muncăceasca Vest. Într-o luni seara a lunii septembrie 1961 fiind schimbul trei, am fost anunțați că va trebui să mergem
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
că acest impostor s-a vrut a fi regele iudeilor și nu că și este ce s-a scris deja, pentru că din text s-ar putea înțelege că acest Iisus chiar este regele iudeilor. Sinedriul nostru dorește deci reformularea acestei inscripții în felul următor: ,,Iisus din Nazaret cel ce s-a numit pe sine Regele Iudeilor”. Ponțiu Pilat nu spuse nimic însă făcu un semn cu mâna, iar fariseul înțelese că poate continua. -Mărite procurator... Acest gest al domniei voastre ar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
kabili” și “kabiri”, consider (notă Mariana Bendou) că surpriza este de proporții obligând la un studiu aprofundat; aceasta deoarece “kabiri” se numea și un grup de 4 divinități pelasge (“kabiri” semnificând “cei mari”), descoperitorii metalurgiei. Kabirii apar menționați și pe inscripția uneia dintre “Plăcuțele de la Sinaia”, plăcuța T 2 turnată pe la 540 î.e.n.: “Pământul care este pătruns de venerație pentru puterea sfintei cruci a dat pui (s-a înmulțit). Eu am mers plin de neliniște la neamul care trăiește într-o
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
enigme creștine Este îndeobște cunoscut faptul că simbolul cel mai răspândit al creștinismului este crucea. O legendă medievală ne relatează că înaintea bătăliei de la Pons Milvius (anul 312) împăratul Constantin cel Mare a zărit pe cer o cruce luminoasă cu inscripția In hoc signo vinces „prin acest semn vei învinge“, a pus-o pe steagul său de luptă, a biruit și, drept mulțumire, creștinismul a căpătat statut de religie egală cu celelalte culte din Imperiul roman. Crucea a fost întrebuințată ca
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
cizmarii urbei s-au reorganizat sub denumirea de „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”. Cu acest prilej steagului (care prezintă pe o parte icoana Maicii Domnului, iar pe cealaltă pe Sf. Gheorghe Bogoslavul) i s-au adăugat două eșarfe tricolore cu inscripțiile: „Însoțirea cizmarilor români - Suceava” și „Dumnezeu să binecuvânteze meseria onestă”. Învelit într-o cămașă, steagul a fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eșarfe tricolore cu inscripțiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoșani” și deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Breslele și “steagurile lor cele mândre” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
catifea brun-castanie, de astă dată, catifeaua este albastru-bleumarin și are pe copertă o lucrare de metaloplastie înnobilată cu argint, pe care este ștanțată fotografia poetului titular al cărții, într-o atitudine foarte reprezentativă pentru identitatea lui, aceea de poeta-vates, precum și inscripțiile trebuitoare: titlul - ,,Tăceri tălmăcite-n cuvinte”, realizatorul cărții: ,,ASOCIAȚIA REGAL D'ART”, reprezentată printr-o siglă heraldică, cu diviziunea „Regal de Poezie”, precum și datarea: Botoșani, 2014. Totul se arată a fi asemeni unui basorelief sortit dăinuirii, atribut ce sporește odată cu
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
o siglă heraldică, cu diviziunea „Regal de Poezie”, precum și datarea: Botoșani, 2014. Totul se arată a fi asemeni unui basorelief sortit dăinuirii, atribut ce sporește odată cu cercetarea interiorului acestei cărți unde se alătură versuri ale poetului omagiat, în grafică manuală, inscripții pe pergament, lucrări de artă pe care regizoarea cărții („căci așa mi-e cel mai la îndemână să o numesc pe Lili Bobu!) le-a considerat, pe bună dreptate, consonante tezaurului poetic ilustrat; un soi de prefață scrisă de mână
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
au găsit urme ale caselor dacilor și un loc de rugă, în partea de nord, unde s-au descoperit și o placă de pământ ars cu un basorelief închipuind un cal și un călăreț. Pe câteva cărămizi s-au găsit inscripții necunoscute, din care s-a dedus că dacii aveau totuși scriere. S-a putut descifra inscripția „ARCINA”, de unde s-a bănuit că acesta era numele cetății . SARMIZEGETUSA este numele a două cetăți: Sarmizegetuza Regia - capitala regilor daci din Munții Orăștiei
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
s-au descoperit și o placă de pământ ars cu un basorelief închipuind un cal și un călăreț. Pe câteva cărămizi s-au găsit inscripții necunoscute, din care s-a dedus că dacii aveau totuși scriere. S-a putut descifra inscripția „ARCINA”, de unde s-a bănuit că acesta era numele cetății . SARMIZEGETUSA este numele a două cetăți: Sarmizegetuza Regia - capitala regilor daci din Munții Orăștiei, de la Grădiștea Muncelului, la poalele Muntelui Godeanu și Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegeza. Godeanu este
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]