5,216 matches
-
este de dificil să-i convingi pe francezi că Ionescu, Tzara, Cioran (ale căror nume au fost franțuzite), nu sunt exclusiv «francezi» și că Paul Celan este român. Nu se admit aprioric, și asta devine cel mai grav lucru, nici o inserție, fibră, cicatrice, determinație de românitate în structura operelor lor, ca și cum acestea ar fi apărut din neantul pur.” Pornind de la convingerea că „există o plasmă originară a limbii române”, autorul articolului avansează și o soluție: „În loc de astfel de atitudini specifice unui
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor muncitorești, însă uneori evenimentul este tratat în manieră gazetărească, accentul căzând pe latura senzațională. În alt roman, Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții în vis și chiar în patologie, este ura însoțită de dorința de răzbunare, pe care Liviu Dorda o nutrește față de presupusul ucigaș (din iresponsabilitate profesională) al tatălui său, medicul Petre David. Introspecția este ghidată de o perspectivă etică, iar finalul
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
își păstrează - și pentru dinții tari ai pozitivismului - un sâmbure perfect intact. Deși numai o întâlnire cu geniul charismatic al tradiției Bisericii poate deschide nucleul eshatologic al creștinismului, instanțele de mediere culturală ale modernității nu pot fi evitate. Pentru moderni, inserția individuală într-o matrice eclezială rămâne întotdeauna oblică și profund afectată de recunoașterea alterității. Până să guste din privilegiile cunoașterii nemijlocite - cum este comuniunea euharistică -, neofitul se hrănește cu lecturi la surse, practică un comerț profitabil cu exegeții tradiției și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Dumnezeu - nu poate fi demonstrată „științific”, deci trebuie suplinită de o investigație complementară și prioritară în sfera condițiilor de posibilitate ale oricărui adevăr. Spinoza (Tractatus theologico-politicus. Philosophia S. Scripturae interpres, 1670) socotea conceptul biblic de revelație o modalitate de inserție a arbitrarului în discursul teologic (care nu poate fi clădit, în opinia sa, decât plecând de la natura naturans). Mai moderat, Leibniz (Essai de Theodicée ș1710ț, ¬1, ¬19) crede că revelația naturală oferă criteriile de validare pentru revelația supranaturală, totul fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mediere lingvistică e suspectă. Derrida contestă nu doar paradigma teologică a „înțelegerii nemijlocite” în revelația Cuvântului. El refuză să creadă că ar putea exista o realitate căreia să-i revină în mod exclusiv un nume propriu. Va fi nevoie de inserția fenomenologiei în câmpul hermeneuticii pentru ca Hans Georg Gadamer să alunge definitiv mitul progresului hermeneutic și să descrie procesul prin care „înțelegem mereu altfel, niciodată mai bine”. Pentru discipolul lui Heidegger, structurile anticipatoare ale comprehensiunii capătă, ca borne ale finitudinii, un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în carne și că, lucrînd în subteran, fără a putea arunca măcar o privire în tăietura ce se închide mereu, trebuie să evite cu dibăcie toate părțile adiacente interzise și să separe cu precizie coloana vertebrală, în punctul critic al inserției sale în craniul balenei. Avînd în vedere toate acestea, nu vă miră oare lăudăroșenia lui Stubb, că lui nu-i trebuie decît zece minute pentru a decapita un cașalot? După ce e detașat de trup, capul este lăsat să cadă la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
similar a putut fi identificat și în Țara Românească, unde la Universitatea din București, întemeiată în 1864, primul rector a fost profesorul de drept civil G. Costa-Foru. Înainte de primul război mondial, datorită faptului că diplomele de absolvire le permiteau o inserție profesională complexă - atât în magistratură și barou, cât și în unele profesiuni din domeniile economic, administrativ și politic, numărul studenților de la facultățile de drept depășea cu mult numărul studenților de la celelalte specializări. Un carnet de note din anul școlar 1886-1887
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a scris o urmare, Rebecca and Rowena, la clasicul Ivanhoe al lui Walter Scott; Alexandra Ripley a dat, în Scarlett, o continuare a aventurilor din Pe aripile vântului de Margaret Mitchell; Roger Nimier a compus un D’Artagnan amoureux, o inserție ingenioasă în lumea muschetarilor lui Dumas; Italo Calvino l-a împrumutat pe contele de Monte-Cristo pentru a-l face personajul uneia din „cosmocomicăriile” sale; mai aproape de noi, Caleb Carr l-a revigorat pe Sherlock Holmes în The Italian Secretary, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rezultate durabile”. Explicitând această motivație, el adaugă faptul că studenții aveau vârsta la care, printr-un proces de psihoinducție negativă, se ajunge la rezultate stabile și de durată, în condițiile unei supravegheri atente. În plus, ei nu aveau încă o inserție socio-profesională clar conturată și nici un echipament ideo-afectiv maturizat pe deplin, astfel că evoluția lor putea fi modelată mai ușor. Weltanschauung-ul victimelor era ușor restrâns și făurit oarecum artificial, din lecturi și vise mai mult decât din experiența de viață
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dar distribuția lotului pe decade de vârstă (30-70 ani) este aproape egală (variind între 13,65 și 8,84% din total). Etnia română reprezintă lotul de referință majoritar. Rromii sunt cunoscuți pentru condițiile economice precare de viață, expunerea la intemperii, inserția socială mai slabă, stilul de viață specific, cu utilizarea toxicelor uzuale (alcool, tutun, droguri) în exces și de timpuriu. Lipovenii studiați trăiesc în zona Deltei Dunării. Consumă mult pește, oțet și sunt recunoscuți din cauza apetitului lor pentru votcă. În același
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența limitată a trecutului și socializarea ocupațională În cazul șefilor guvernelor postcomuniste, promovarea și numirile acestora pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În anumite rețele de coeziune. Dacă În timpul primilor ani după căderea comunismului principala resursă În promovarea politică a constat În apartenența la anumite rețele profesionale și În socializarea În anumite roluri ocupaționale, spre sfârșitul perioadei analizate, selectarea primului-ministru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doar în cercuri restrânse. Viața cu mine, viața fără de mine exprima, încă din titlu, ambivalența proprie întregii literaturi scrise de autor: implicarea detașată, cu mutări de accent când pe un termen, când pe altul. A rezultat o lirică tensionată între inserția empatică și armonică în primordial și suav - obsesia originarului și a unității eu-cosmos, respectiv spațiul intimității și al erosului candid, evocat cu inflexiuni de retorică trubadurescă - pe de o parte, și pe de alta, distanțarea ironică (uneori tinzând spre sarcasm
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
a Europei. Să menționăm tot aici și aportul de seamă al lui Christian Schesäus, ale cărui Ruinae Pannonicae deveniseră cunoscute și recunoscute în mediul intelectual transilvănean, dar și în acela al Europei Centrale. Amplul său poem, din care nu lipsesc inserții de natură istoriografică, dezvăluie aspecte din trecutul Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești, de la moartea lui Ioan ZĂpolya (1540) și până la moartea lui Ioan al II-lea Sigismund (1571), excelând prin bogăția și exactitatea informațiilor. Cazul lui Heltai GĂspăr este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
2. Jurnalismul și lectura nonșalantă Vrând să fie ceea ce este, jurnalismul provoacă involuntar tentația unor reformulări teoretice. Dezvoltarea textelor informative și documentare (mai ales științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului în rețele media ridică problema redefinirii operei literare. (R. Escarpit, 1973, p. 60) Vinovat de acest lucru pare a fi nu numai dinamismul social (schimbările de tehnologie, de ritm existențial), ci, mai ales, graba și superficialitatea cititorului. Într-o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
incidentale. Ziua de mâine, în materie de tehnologii informaționale, poate aduce ceea ce azi nici prin minte nu ne trece. 1.5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare Situațiile de învățare virtuală rezultă ca un joc combinatoriu între două variabile principale: momentul inserției și locul (punctul) de intrare a cursantului în dispozitivul formativ. Alături de aceste variabile, mai pot fi luate în calcul și alte determinări, mai puțin importante: timpul cât rămâne în sistem, mediul principal de transfer al cunoașterii, gradul de determinare și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este cu adevărat. Ficționalitatea mediatică (etalată la nivelul producțiilor filmice, prin staruri și „modele” de tot felul) îl deconectează pe individ de la o realitate pe care ar trebui s-o cunoască sau s-o amenajeze altfel decât i se sugerează. Inserția omului în lume devine slabă. Acesta nu mai știe clar cine este, ce vrea, unde e bine să ajungă. Nu se mai face distincție între realitate și irealitate, între starea de trezie și cea de visare. Lumea dispare de prea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de genul: blocaj sau selecție puternică la intrare, ritm de muncă riguros prescris, constrângeri privind înaintarea în învățare, respectarea unui sistem normativ exterior doleanțelor individuale. Principiul garantează un parcurs individualizat, în funcție de interese, posibilități și dorințe. Deschiderea este dată de facilizarea inserției educatului într-un sistem de formare, de accesibilitatea principială într-un cadru instructiv, de caracterul democratic al intrărilor și ieșirilor din sistem. Și sistemele tradiționale de învățământ se caracterizează prin această trăsătură. Deschiderea este maximizată prin cuplarea acestei valențe cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
interdependente ale învățării, aparținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o problemă, a studia o temă sau a dezvolta unele deprinderi” (p. 743). Putem distinge cel puțin două moduri în care se poate realiza integrarea la acest nivel: a) inserția unui fragment în structura unei discipline (în conținutul unui obiect de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care aduce informații noi despre problema investigată). Un exemplu îl poate constitui introducerea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
către centrarea pe facilitarea procesului de învățare, și nu pe structura academică a domeniului; - creșterea semnificativității și relevanței predării prin îmbogățirea activităților de învățare și stimularea realizării de legături între conținuturi; - creșterea eficienței învățării, prin sprijinul adus de elemente „externe” (inserție) sau de armonizări interne; - schimbarea incipientă a percepției pe care cel ce învață o are asupra disciplinei: ea nu este în mod necesar o dogmă, ci un suport pentru asimilarea unor cunoștințe sau pentru formarea unor competențe, valori și atitudini
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
vieții. b) Integrarea disciplinelor. Numeroase sisteme de educație fac pași rapizi către o abordare integrată a curricumului. În afara disciplinelor clasice, în unele țări s-a trecut la introducerea unor teme sau a unor competențe transversale, la lucrul pe proiecte, la inserția în curriculum a unor noi dimensiuni ale educației. Toate aceste realități sunt premise care fundamentează o abordare intersau transdisciplinară a procesului de educație. Proiectarea intersau transdisciplinară nu a condus și probabil nici nu va conduce la „desființarea” disciplinelor; acestea vor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
principale, care are capacitatea de a polariza conținuturi „vecine”, interrelaționate din alte discipline. Figura 30. Modelul satelizării Un exemplu de astfel de abordare, pe care o putem regăsi concret în curriculumul din Anglia, este reprezentat de artele vizuale. 4. Modelul inserției presupune apariția și introducerea în curriculumul școlar a unor teme nedisciplinare sau care, în principiu, nu pot fi direct încadrate ori alocate ca proveniență către disciplinele clasice studiate în școală. Sărăcia ar putea fi o astfel de temă; o alta
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nevoile și interesele concrete identificate la un moment dat. De asemenea, astfel de teme pot lua diverse forme: obiecte de studiu obligatorii sau opționale, module în cadrul unor pachete care urmăresc formarea unor competențe determinate, proiecte integrate etc. Figura 31. Modelul inserției Introducerea unor astfel de teme în curriculumul național poate avea mai multe surse: a) priorități ale politicii educaționale la nivel național; b) propuneri ale unor grupuri de interese; c) presiuni/nevoi sociale globale identificate; d) nevoi specifice contextului local; e
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a deciziei cu privire la integrare: a) elevul; b) profesorul; c) conceptorul de curriculum; d) politica educațională. 2. Formele integrării: a) internă; b) externă. 3. Tipurile de demers: a) monodisciplinar; b) multisau pluridisciplinar; c) interdisciplinar; d) transdisciplinar. 4. Modurile de integrare: a) inserție sau armonizare; b) corelare; c) intersectare; d) fuziune. 5. Gradele de integrare: a) parțială; b) „totală”. 6. Dimensiunile integrării: a) orizontală; b) verticală. 7. Nivelurile la care are loc integrarea: a) intracurricular: - obiective, - conținuturi, - metode, - concepte, valori; b) extracurricular (curriculum
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
atotcreatoare întregesc aria de cuprindere tematică a acestei poezii. „Feeria în trei tablouri” Ileana a cunoscut o singură montare scenică, asigurată de artiști amatori la sfârșitul anului 1922. Este o amplă compoziție în versuri, împletind realul cu fantasticul, cu bogate inserții folclorice, pe motivul fetei sărace care, prin înțelepciune, hărnicie și cumințenie, ajunge împărăteasă. Virtuțile dramatice propriu-zise sunt puține, datorită atât palidei schițări a caracterelor, cât și lungilor pasaje discursive sau tiradelor operetistice. B. a tradus impecabil piesele de teatru Ifigenia
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
oarecare măsură de autorii săi preferați, Walt Whitman și Carl Sandburg, Artur Lundkvist și Giuseppe Ungaretti, B. cultivă o lirică modernă unde se pot recunoaște tehnicile poeziei americane, dar și o manieră des întâlnită în poezia românească a anilor ’80, inserția în vers a unor nume, locuri, personaje, opere celebre etc. Scrisul său înregistrează și o poezie de notație, selectând imagini instantanee din cotidian sau din amintire, stări de spirit și evenimente biografice: „Aburul gri-mov al Veneției, în zorii echinoxului/ La
BREZIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]