3,826 matches
-
pluralismul vocilor. în "Discursul în roman", Bahtin arată limpede că plurivocalitatea specifică romanului (și aș extinde această caracteristică la întregul limbaj artistic) nu este posibilă decât în cadrul unui plurilingvism ideologic al societății. Arta fiind o formă de opoziție la limbajele instituționalizate (Bahtin nu poate decât să sugereze acest lucru, el însuși trăind și scriind în condiții tragice), ea nu se poate dezvolta acolo unde există un singur discurs, dominant, al unei singure puteri. Scena refuzului de a primi Poetul în cetatea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de obiceiuri, tradiții și superstiții. De regulă, sfaturile lor pornesc de la cele prezise și încearcă să îndrume subiectul spre anumite acțiuni sau practici magico-religioase. Merită să fie subliniat faptul că de cele mai multe ori soluțiile propuse de prezicători ocolesc căile oficiale, instituționalizate, obișnuite. Astfel, în loc să fie trimis la spital, bolnavul este trimis la preot, vrăjitoare, descântătoare sau vraci. La fel se întâmplă și în cazul altor disfuncții sau probleme. 13.2. Gestică, limbaj și retorică în actul divinator Divinația este un act
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
elită * sportul pentru sportivii consacrați * sportul la copii și juniori * sportul extrem 3. sportul adaptat, care cuprinde: * sportul terapie * sportul adaptat de performanță Sportul pentru toți este o activitate cu caracter divers, accesibilă marii majorități a oamenilor, într-un cadru instituționalizat sau nu, cu caracter competițional sau nu, în vederea menținerii capacităților biologice și psihice, integrării sociale și petrecerii în mod plăcut a timpului liber (Dragnea și Mate Teodorescu, 2002, p. 14). Sportul de întreținere este efectuat pentru menținerea sănătății, a condiției
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se află într-o strânsă legătură, se condiționează reciproc: antrenamentele pregătesc sportivii pentru concurs, în timp ce în competiții se constată nivelul de pregătire obținut în urma antrenamentului. * Antrenamentul sportiv se efectuează de obicei în cadrul cluburilor și asociațiilor sportive, deci într-un cadru instituționalizat, care permite asigurarea condițiilor optime necesare performanței. * Programarea și planificarea antrenamentului sportiv, pe diferite perioade de timp, țin cont de principii și cerințe de ordin psihologic, biologic, pedagogic, antrenamentul desfășurându-se pe baza unor strategii interdisciplinare. În cadrul procesului de antrenament
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizic, intelectual, afectiv, spiritual. În sprijinul contribuției educației fizice și sportive, în această direcție, stă dictonul poetului latin Juvenal „Mens sana in corpore sano”, de mare actualitate și în zilele noastre. 4. Educația permanentă nu se reduce numai la instruirea instituționalizată. Ea se realizează și în condiții neinstituționalizate sau chiar accidentale. Educația fizică și sportivă sprijină instruirea neinstituționalizată prin multiple forme de organizare și practicare a exercițiilor fizice (în întreprinderi și instituții, cercuri, cluburi și asociații etc. sau pur și simplu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
instituționale de producere și inovare. Doar în astfel de condiții, procesul de comunicare poate face posibil transmiterea unui mesaj către un public variat și numeros, care îl recepționează simultan, fiind despărțit temporal și spațial de sursa. Emițătorul este o "persoană instituționalizata" care reprezintă, în general, un grup de persoane. În același timp, destinatarii comunicării formează grupuri largi de indivizi, aspect care surprinde ideea de "socializare a audienței". Fluxul mesajelor este unidirecționat, iar capacitatea receptorilor de a interveni în acest flux este
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
masă În rândul teoreticienilor comunicării de masă, pare să existe o unanimitate în a accepta că trăsătură distinctiva a acestui tip de comunicare, în raport cu celelalte tipuri, e constituită din sursă comunicării, care "este o organizație de comunicare sau o persoană instituționalizata". Citându-l pe W. Schramm, organizația poate fi o stație de radio, redacția unui ziar sau un canal de televiziune, iar persoanele instituționalizate pot fi identificate cu redactorul-șef, directorul publicației, editorul publicației sau prezentatorul ediției de știri a unui
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în raport cu celelalte tipuri, e constituită din sursă comunicării, care "este o organizație de comunicare sau o persoană instituționalizata". Citându-l pe W. Schramm, organizația poate fi o stație de radio, redacția unui ziar sau un canal de televiziune, iar persoanele instituționalizate pot fi identificate cu redactorul-șef, directorul publicației, editorul publicației sau prezentatorul ediției de știri a unui canal de televiziune, secretarul general de redacție etc19. Definitorii pentru comunicarea de masă sunt următoarele elemente: mesajele sunt direcționate către o audiență mare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
se derulează conform straniei "legi a supunerii" formulate de Rousseau, lege care provoacă necesitatea de a minți, deoarece supunerea este obositoare, iar interesul de a evita pedepse sau reproșuri cîștigă în fața intenției de a spune adevărul [ibidem:85]. • În viața instituționalizată (profesională), exemplele desprinse din "pachetul de minciuni" al lui J. A. Barnes vizează cîteva domenii de referință, printre care: milităria, politica, tribunalele și poliția, reclamele, istoria și tradiția, științele naturii și științele sociale etc. Cercetarea acestor domenii, de care numai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
grave, în funcție de context. De exemplu, încrederea reciprocă este mai de așteptat să fie necesară într-o căsnicie, în alpinism și în relația dintre client și avocat, decît în conversații întîmplătoare la colțul străzii. Diplomația poate fi descrisă de termenul "nesinceritate instituționalizată"; Sir John Masterman (1972:32) observă că "atunci cînd avem de-a face cu discuții diplomatice și zvonuri lansate de ambasade, ne găsim în centrul unui focar de minciuni". Nu trebuie să uităm nici definiția ironică dată de Sir Henry
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acordat mai multă atenție tipurilor de minciună a fost Bruno Gutmann, care a lucrat în mijlocul populației Chagga din regiunea care astăzi se numește Tanzania (Gutmann 1926:702-725; cf. Steiner 1954). Un studiu mai detaliat, în care subiectul dominant este minciuna instituționalizată, a fost efectuat asupra populației Azande din sudul Sudanului, de către Evans-Pritchard, la sfîrșitul anului 1920. În vremea aceea, spune el, prinții acestei comunități susțineau că oamenii de rînd "sînt vicleni și mincinoși și practică orice formă de duplicitate sau înșelătorie
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au împrumutat sensuri radical diferite echilibrului material al puterii dintre Canada și Statele Unite, respectiv Cuba și Statele Unite. Constructiviștii subliniază de asemenea importanța structurilor normative și ideaționale pentru că se consideră că acestea pot modela identitățile sociale ale actorilor politici. Așa cum normele instituționalizate ale spațiului academic modelează identitatea unui om de știință, normele sistemului internațional condiționează identitatea socială a statului suveran. Spre exemplu, pe vremea absolutismului (1555-1848), normele societății internaționale europene spuneau că monarhiile creștine erau singura formă legitimă a statului suveran, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și marxiști. Totuși, la o privire mai atentă, constructiviștii pot fi mai degrabă considerați drept structuraționiști, deoarece subliniază impactul structurilor non-materiale asupra identităților și intereselor, dar, la fel de important, și rolul practicilor în menținerea și transformarea acestor structuri. Normele și ideile instituționalizate "definesc semnificația și identitatea actorului individual și modelele de activitate economică, politică și culturală adecvată în care s-au angajat acei indivizi" (Boli, Meyer și Thomas 1989: 12), iar "prin interacțiune reciprocă creăm și instanțiem structurile relativ durabile prin care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afectează ceea ce actorii văd drept domeniul posibilului : modul cum cred ei că ar trebui să acționeze, care sunt limitările percepute ale acțiunilor lor și ce strategii își pot imagina și pot adopta, pentru a-și atinge obiectivele. Normele și ideile instituționalizate condiționează astfel ceea ce actorii consideră necesar și posibil, atât în termeni practici cât și etici. Un președinte sau un prim ministru într-o democrație liberală instituită vor imagina și vor susține numai anumite strategii pentru a-și consolida puterea, iar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pot impune constrângeri importante asupra comportamentului acelui actor. Realiștii au argumentat multă vreme că ideile funcționează doar ca justificări, ca moduri de a masca acțiuni motivate în realitate de pura dorință de putere. Constructiviștii subliniază, totuși, că normele și ideile instituționalizate funcționează ca justificări doar pentru că ele au deja forță morală într-un anumit context social. Mai mult, apelul la norme și idei deja existente pentru a justifica un comportament este o strategie viabilă doar dacă acel comportament este oarecum în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întâi, în timp ce raționaliștii spun că actorii sunt egoiști atomiști, constructiviștii îi tratează ca fiind profund sociali : nu în sensul că ar fi "predispuși la existența în grup", ci în sensul că identitățile lor sunt constituite prin normele, valorile și ideile instituționalizate ale mediului social în care acționează. În al doilea rând, în loc să trateze interesele actorilor ca fiind determinate în mod exogen, ca fiind date anterior interacțiunii sociale, constructiviștii tratează interesele ca fiind endogene unor asemenea interacțiuni, consecințe ale dobândirii identității, învățate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
străină, dezvoltare economică, tranziție de la autoritarism la democrație și statut de mare putere în devenire au adoptat politici de securitate națională internă și externă foarte diferite, Katzenstein subliniază importanța normelor sociale și legale naționale, constitutive și cu rol de reglementare instituționalizate. El conchide că: "În Germania, întărirea puterii statului prin schimbări ale normelor legale trădează o teamă adânc înrădăcinată că terorismul amenință nucleul dur al statului. Prin urmare, eradicând terorismul și minimizând protestele violente se depășește spectrul unei stări naturale "hobbesiene
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe interes, această abordare ne oferă o înțelegere mai consistentă și mai completă conceptual a relațiilor internaționale" (1995:20). Oricât de atractiv ar părea acest exercițiu de construcție de punți, nu toți constructiviștii sunt convinși. Reus-Smit a demonstrat că normele instituționalizate care formează identitatea actorilor contribuie nu numai la formarea intereselor, ci și a raționalității strategice (1999). Încercări de a limita direcția de gândire constructivistă la domeniul formării intereselor și concedarea către raționaliști a terenului interacțiunii strategice au fost astfel criticate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
implicit, a actului polemic global. Astfel, avem, din start, în afara oricărei alte conjuncturi evenimențiale, două tipuri umane, aflate la o distanță considerabilă unul de celălalt, doi locutori aparținând, în primul rând mental, unor lumi situate la antipod: o lume rațională, instituționalizată, ordonabilă, dependentă de temporal și deci reglementată de principii oricând susceptibile de intervenția umană, iar cealaltă lume: afectiv-empirică, autotelică, inefabilă, insubordonabilă, generatoare de sens estetic și deci creatoare. În realitatea prediscursivă a polemicii, ei devin așadar personaje cu statut exponențial
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în fața altor tradiții. Către ce anume trimit religiile și care este miza ierarhiilor divine ca tărâm privilegiat al oricărei tradiții religioase? Ierarhiile divine reprezintă, în același timp, expresia autentică a experienței religioase personale și „împământenirea“ acesteia în forma secularizată ori instituționalizată a cunoașterii cu privire la lumile de sus, cristalizată ca tradiție (orală sau scrisă) ori ca teologie. Ierarhiile reprezintă puntea deschisă dinspre principiu (termen utilizat aici convențional) către om și invers. Modurile de întruchipare a ierarhiilor divine în diferite tradiții sunt relevante
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
paradigmelor pasive. Aș face în acest punct o precizare cu privire la sintagma „popor ales“, așa cum apare în iudaism. „A fi ales“ nu înseamnă „a fi diferit printr-o superioritate inerentă“, ci a avea parte de legătura Unului prin legământ ca formă instituționalizată a relației cu Unul. Prin urmare, poporul nu este „ales“ prin comparație cu celelalte popoare (în manieră „adjectivală“), ci este „ales de către Domnul“ (în manieră „verbală“), făcându-se trimitere la relația specială cu cel care face alegerea. Altfel spus, termenul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
planul semnificațiilor și interpretărilor desprinse de diacronicitate, care se regăsesc în discursul religios și/sau teologic cu privire la „pacea religiilor“. Voi opta, de aceea, pentru aducerea față în față a acestor două „priviri“ care coexistă, împletind, de fapt, aspectul comu nitar, instituționalizat al înțelegerii și practicării religiei, cu aspectul personal și personalizat al experienței religioase, respectiv al interpretării fenomenului religios. Dimensiunea politică a dialogului interreligios ca dialog instituționalizat, secularizat este exprimată și nuanțată astăzi emblematic prin diversele utilizări ale termenului „ecumenism“, termen
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în față a acestor două „priviri“ care coexistă, împletind, de fapt, aspectul comu nitar, instituționalizat al înțelegerii și practicării religiei, cu aspectul personal și personalizat al experienței religioase, respectiv al interpretării fenomenului religios. Dimensiunea politică a dialogului interreligios ca dialog instituționalizat, secularizat este exprimată și nuanțată astăzi emblematic prin diversele utilizări ale termenului „ecumenism“, termen care propune și presupune comunicarea nu doar la nivelul practicanților diferitelor religii, cu titlu indivi dual, ci mai ales la nivelul instituțiilor menite a reprezenta, tradițional
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
contura ca fiind diferită de „majoritate“. Raportul de forțe dintre „minoritate“ și „majoritate“ este însă regle mentat politic, în aceeași manieră în care se decid autoritatea „vocilor“ și ierarhia lor, dacă poate fi vorba despre o ierarhie. Teologicul, ca măsură instituționalizată a experienței religioase, devine expresia - ca instanță „exorcizată“ - a experienței individuale (sau colective), înrămată și preluată ca model ori matrice formatoare, la nivel comunitar. Discursul teologiei, prin învățătura transmisă deschis maselor, este inevitabil contaminat ideologic, el fiind „preluat“ și însușit
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pentru protecția copilului; • se iau măsuri de îmbunătățire a calității vieții copiilor din aceste familii cu venituri scăzute; • se concep și implementează programe de formare a mediatorilor și formatorilor din rândul etniei; • sunt promovate alternative de tip familial pentru copiii instituționalizați; • se iau măsuri de prevenire a abandonului, a abuzului și a neglijării copilului; • s-a diminuat amploarea fenomenului "copiii străzii", prin programe și proiecte etc. În privința participării copiilor etniei la educație: • există programe de stimulare a participării școlare și de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]