2,850 matches
-
pentru a dispune de o marjă. Era nițel mai mult decât ce spărgea locotenentul cu colegii într-o seară. "Bine, o să mă ocup de asta." Mulțumesc, Filip, ai avut pesemne și tu, în copilărie, greutățile tale... "Deloc, sunt băiatul tatii." Institutorul râse, neîncrezător: "Totuși, ești ofițer." Da, dacă ar trebui să trăiesc doar din soldă!... Tata e general, mama a venit ca zestre cu o moșie mare care aduce venit, iar eu sunt copil unic. Firește, tatăl meu e sever și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și I.S.J. Au participat elevii din clasele a XII-a, cadre didactice și doamnele bibliotecare de la BCU, Biblioteca Județeană „Ghe. Asache”, Școala „Ion Simionescu” Iași. Tot în 2011 s-a organizat în cadrul liceului activitatea „Legenda lui Moș Crăciun“, împreună cu doamna institutor Loredana Țară, doamna profesor Mihaela Prisacaru și un grup de mai mulți elevi. În cadrul activității le-am avut invitate și pe doamnele de la biblioteca Judeteana „Ghe. Asachi”, de la filiala de cartier care au prezentat legende despre Moș Nicolae și Moș
Biblioteca – un mic univers al oamenilor aleşi. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Lăcrămioara Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1848]
-
revolverul plutonierului. Spectacol oribil. Vinovat sau nevinovat? Cine știe? Pedeapsa cu moartea nu asigură societatea că s-a făcut justiție. La puțin timp după aceasta, pe frontul de la Oituz, a fost executat tot prin împușcare sublocotenentul de rezervă Ciulei, un institutor de profesie, acuzat de trădare de către colonelul Sturza, comandantul Diviziei, din care făcea el parte. Vina invocată de colonelul Sturza era că Ciulei trecea noaptea în tranșeele din față, la nemți, dezvăluind dispozitivul trupelor românești. La cîteva zile numai de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Sinaia... Regele mă primește la 3 (ora 15 - n.n.) cu prilejul examenului prințului Mihai care, întrerupt și adesea terorisat de preceptorul său Saxu, figură de vechiu subofițer reangajat, răspunde foarte precis și clar, cu o bună ținută. În comisiune și institutorul Ionescu, primar al Sinaii și colonelul Grigorescu. Regele se amestecă des, puind întrebări care uneori sânt prea grele pentru copii. Făcând distincția între «ungher» și «colț», arată o bună cunoștință a nuanțelor limbii românești. La urmă, sărută de două ori
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
duce registrul vechi regelui Carol, la Sinaia. ,,Era tocmai în ziua de 8 noiembrie”. Argetoianu a profitat de prilej ,,ca să-i prezint sincerele mele felicitări pentru voievodul Mihai”. Joi, 26 noiembrie. În urma cererii Casei Regale, ministerul Instrucțiunii a aprobat detașarea institutorului C. Ionescu din Sinaia ca dascăl al Voievodului Mihai. Toamna anului. Principesa Elena a plecat în Germania, unde mama ei, Sofia, principesă de Prusia și fostă regină a Greciei, era grav bolnavă. După moarte mamei sale, Principesa Elena a hotărât
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și, ieșind din apă, a înmânat-o regelui. Cortegiul s-a înapoiat la biserica Zlătari unde Carol al II-lea a primit defilarea drapelelor și a trupelor. La ora 1215, regele și Mihai s-au înapoiat la palat. 26 ianuarie. Institutorul Ionescu din Sinaia era preceptor al Voievodului, alături de N. Saxu sau poate doar temporar. Sâmbătă și duminică, 6-7 februarie. Concursuri de schi la Poiana Brașov, la care asistă și Mihai, împreună cu regele Carol. În ultima zi, a asistat doar regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca o trăsură, cu cățelușul nedespărțit de joacă, cu smeul, cu tot ce formează câmpul de activitate al unui copil de seama lui”. În școala primară a fost instruit de un învățător (institutor). Apoi, tatăl său, regele, “nu l-a trimis la școlile superioare din Apus pentru a crește în lumina teoriilor înalte și de unde să se întoarcă într-adevăr cu diplome strălucite, dar mai depărtate de căldura iubirii poporului ce va conduce
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
profesor suplinitor și lucrând în gospodărie. Se căsătorește cu Visarion Vasilovschi (1955), mutându-se împreună cu mama la Rădăuți, într-o casă particulară, cumpărată prin vânzarea proprietăților familiei de la Costișa. După căsătorie, Răduța Vasilovschi urmează cursurile Institutului Pedagogic Suceava și devine institutor. După absolvire (1966), funcționează la Vicov, unde predă limba română timp de cinci ani, apoi, prin concurs, ocupă postul de învățător la Școala Nr. 2 Rădăuți, ulterior la Școala Nr. 3. Din 1979, funcționează la Școala Nr. 5, până la pensionare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Isopescu (Gherasim) Eleonora învățătoare Costișa Isopescu Maria, învățătoare Cazacu Aurel, învățător Cazacu Modest, învățător Lungu Maria, învățătoare Drehuță Ileana, învățătoare Bujdei Viorica, profesoară Nemțoc Vasile, învățător Nemțoc Magda, prof. Dir. Ursachi Rodica, învățătoare Pascari (Cazacu) Viorica, învățătoare Lavric (Vasilovschi) Răduța, institutor Lungu (Iacoviță) Oltea, asistent medical Iacoviță Luminița, medic Iacoviță Daniel, inginer Lavric (Cepuc) Oltea, contabil Viforeanu Alexandru, inginer Viforeanu Coca, ingineră Viforeanu Aurelia, învățătoare Ili Răduța, inginer Grigoraș Aurel, inginer zootehnist Ilarie Lavric, tehnician, vicepreședinte, Consiliul popular, Fătăuții-Noi (operator chimist
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și a drepturilor noastre.” Comitetul Regionalei Bucovina, pe lângă președinții celor 5 despărțăminte județene, care fac parte de drept din comitet, mai cuprindea: Ioan Axani, procuror, președinte; vicepreședinți: dr. Constantin Zappa, profesor și Silvestru Netea, director de bancă; secretari Teodor Bujor, institutor, Petre Masloschi, director de bancă; casier - Teoctist Barbier funcționar la primăria Cernăuți; controlori dr. Emanuel Săveanu, medic. Constantin Bucevschi, funcționar la primăria Cernăuți. Mai făceau parte din comitet: dr. Grigori Nandris, prof. univ., dr. Valerian Tarnovschi. președinte de tribunal, Mihai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Masloschi, director de bancă; casier - Teoctist Barbier funcționar la primăria Cernăuți; controlori dr. Emanuel Săveanu, medic. Constantin Bucevschi, funcționar la primăria Cernăuți. Mai făceau parte din comitet: dr. Grigori Nandris, prof. univ., dr. Valerian Tarnovschi. președinte de tribunal, Mihai Mitronovici, institutor în Cozmeni și George Sbierea, plugar în Toporăuți. La Voluntarul Bucovinean s-au publicat normele de organizare și funcționare a U.T.V. Regionala Bucovina, statutele sale, legile privind drepturile voluntarilor, articole referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia Guttman, Cernăuți. La Voluntarul Bucovinean a lucrat și gazetarul Vasile Plavan, mort la 49 de ani și înmormântat la cimitirul din Cernăuți. Ziarul trăia din subvenții publice și cotizația de la membrii Asociației voluntarilor bucovineni. Au mai semnat: Grigore Drăgan, institutor, S. Drăghici, București, dr. George Gherman, C. Dragomir. Din Voința Școalei, 20 martie 1936, reiese că Voluntarul Bucovinei ajunsese în anul V la nr.2/1936. Iconar 1.9.1936 aprecia și o vedea interesantă, gazeta Voluntarul Bucovinean, condusă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
activi, cum zice autorul. Publicația periodică a apărut între anii 19271932 și a fost deosebit de utilă școlarilor și învățătorilor, dar și părinților. Iată ce îi scria inspectorul general școlar Alexandru Gheorghiu din Piatra Neamț la 14 iulie 1927 autorului Carol Nappe, institutor, strada Petru Rareș nr.35, Cernăuți: Stimate domnule Nappe, Albumul Dumitale aritmetic no II B este o alcătuire cu adevărat ingenioasă, foarte interesantă și foarte folositoare pentru elevii din cursul primar inferior, care prin ajutorul lui au prilejul să facă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe terenul școlar cât și pe cel profesional individual” al celor cărora se adresa, ajutându-i să se poată măsura și înrola în funcțiile obștești alături de semenii lor normali. Revista declară că este deschisă „tuturor fraților de suferință, profesorilor și institutorilor precum și prietenilor acestora care vor să-și expună părerile și îndrumările lor pentru îmbunătățirea stării consorților noștri.” Era o revistă ce-și planifica să apară trimestrial. Redacția și administrația în strada Kogălniceanu 19, Cernăuți, Bucovina. Periodicul era rezultatul înființării la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și propuneri foarte bune. Merită să fie citită de oricine se ocupă și urmărește: binele, ridicarea școlii și îmbogățirea minții cu cunoștințele folositoare celor ce fac sau vor fi chemați să facă educație. (Din Cuvântul nostru - Dorohoi, Ioan T. Athanasiu, institutor) * În Voința Școalei din Cernăuți sub titlul „Cum trăiesc învățătorii” este publicată și scrisoarea doamnei Alice A. Șerban, distinsă învățătoare din Vatra Dornei: „Dacă statul însuși admite ca pâinea, carnea, laptele, zahărul etc., precum și îmbrăcămintea, călătoria pe calea ferată etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de poporul român, apreciau cei de la Cuvântul Țărănimii, de pildă. * În Bucovina publicistica naționalităților a fost deosebit de bogată și divers exprimată, lucrarea noastră neocupându-se decât de presa română. * 1 Gh. Vierescu, fost revizor școlar al județului Vaslui, autor, alături de institutorul Gheorghe Rășcanu și inspector general școlar Editura Socec S.A. București, 1928. N.Gh.Dinescu, la manualul „Geografia județului Vaslui, ed. a VI-a, PRINCIPALELE PARTIDE POLITICE DIN BUCOVINA PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN DIN BUCOVNA Înființat la 7 martie 1892 Președinte: Iancu Zota
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mimează de fapt stadiile maturării unei asimilări 1. Într-o scurtă panoramă a poeziei „primitive”, Zend-Avesta intră, la 1896, în vocabularul de la Convorbiri literare, printr-o asemănare cu proverbele lui Solomon și literatura profetică iudaică 2. În același an, un institutor moldovean, Grigorie C. Buțureanu, într-un efort marginal de a amesteca antropologia cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că „cestiunea arilor are o mare însemnătate, pentru că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
scrisoarea și l-am pus pe Millo la păstrare . Tot astfel am procedat și cu cele 2 fotografii În legătură cu Federala. Zilele acestea am avut vizita unui domn Tutoveanu, fiul scriitorului. După câte știu, poetul Tutoveanu și-a Început cariera de institutor la Folticeni . Voi la Galerie ce material aveți În legătură cu el? Eu l-am cunoscut f. bine și poate că aș mai căpăta câte ceva. În plus vă pot da și eu câteva amintiri În legătură cu el. Aștept un răspuns de la voi ca să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se ținea de școală; ori învățai, ori crăpai. În clasa I-a am trecut al 3-lea și pe urmă în toate clasele am trecut primul. În clasa a III-a și a IV-a, am avut ca învățător pe institutorul Gheorghe Pavleanu. Preda foarte bine, dar vai de capul elevilor cari nu pricepeau, că grozav îi mai bătea. Am luat și eu 2 vergi, nu pentru învățătură, ci pentru obrăznicie. Când m-am dus la școala primară în clasa I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vrednicie, mamă eroină, să nască și să crească 10 copii, nu-i lucru de șagă și toți să ocupe funcții mari. Din 10 copii și 2 părinți = 12, eu am cunoscut: 1.-Pe Alecu Ștefănescu, tatăl lor. 2.-Ghiță Ștefănescu, institutor de elită în Iași în casă la țața Natalia și bădia Matachi Florescu, fratele soacră-mea. 3.-Zoe Ștefănescu, institutoare de rară frumuseță dar fără noroc, s-a măritat după un advocat care a orbit și o bătea. Am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de loc. Când a murit Alexandru cel frumos a fost in 1903 și acum e în 1972, adică 69 de ani de atunci, am scris plângând în amintirea lui. Datele din acest articol îs date de Colonelul Irimia Ștefănescu, fiul Institutorului Gh.Ștefănescu nepotu lui Alecu Ștefănescu și trimise mie de Jana D.Florescu, vară dreaptă cu soția mea. Jana D.Florescu și cu colonelul Irimia Gh.Ștefănescu sunt veri al treilea. Iar tatăl lui, institutorul Ghiță Ștefănescu și cu mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de Colonelul Irimia Ștefănescu, fiul Institutorului Gh.Ștefănescu nepotu lui Alecu Ștefănescu și trimise mie de Jana D.Florescu, vară dreaptă cu soția mea. Jana D.Florescu și cu colonelul Irimia Gh.Ștefănescu sunt veri al treilea. Iar tatăl lui, institutorul Ghiță Ștefănescu și cu mama Janei D.Florescu sunt veri al doilea. Și Ruxandra care era soția lui Alecu Ștefănescu și cu bunica Janei, care era soția lui Ionică Popovici Ionică Brânzariu erau vere drepte și bunica Janei era din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ministru al României (1895-1896; 1901-1905; 1907-1909); autor al unei vestite colecții de documente privind istoria românilor, membru al Academiei Române din 1871 și președinte al ei, (1882); 23. Ion Creangă, (1837 sau 1839-1889) cel mai mare povestitor român; scriitor, diacon și institutor; a făcut parte din cercul "Junimii"; a scris basme, nuvele, proză, autor de manuale școlare; membru postmortem al Academiei Române din 1948; 24. Matei Basarab, domn al Țării Românești (1632-1654); 25. Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653); 26. Mihail Vlădescu, (1865-1944
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și metodă, meritul a fost epocal. Dar opera didactica a lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cooperării. Elevii trebuiau să capete îndrăzneala de a vorbi și de a vedea că învățătorul nu este o spaimă pentru elevi. Se încerca o umanizare a relației educator-educat înlaturându-se imaginea învățătorului sever. În locul clasei tradiționale, inițial împărțită pe cercuri simonitori, institutorul Creangă aduce împărțirea elevilor pe grupe, administrându-le sarcini de lucrua decvate. Nu lipseau exercițiile de o mare varietate: de analiză și de sinteză, de completare și de substituție. Elevii la rândul lor erau invitați să construiască ei înșiși asemenea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]