6,665 matches
-
rezidența urbană și statusul ocupațional. Tot datele românești arată că, în condiții egale, femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Capitolul V tc "Capitolul V " Educație și creștere economictc "Educa]ie [i cre[tere economic\" Corelația foarte puternică dintre nivelul de instrucție al unei persoane și rezultatele sale economice ar sugera că, printr-o simplă agregare a rezultatelor individuale, creșterea bogăției unei națiuni ar trebui să depindă în mod pozitiv de sporul de educație al persoanelor care alcătuiesc colectivitatea respectivă. Aceasta a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinării creșterii economice de către dinamica ascendentă a rezultatelor școlare. 1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitatetc "1. Date empirice pozitive privind relația dintre educație și productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu nivelul de instrucție. Problema pe care ne-o punem este dacă investiția în educație accentuează creșterea economică. Formulată în alți termeni, problema vizează măsura în care productivitatea este stimulată de instrucție sau dacă investiția în educație este rentabilă nu numai pentru particulari, ci
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
productivitate" Toate cercetările arată o corelație pozitivă a veniturilor cu nivelul de instrucție. Problema pe care ne-o punem este dacă investiția în educație accentuează creșterea economică. Formulată în alți termeni, problema vizează măsura în care productivitatea este stimulată de instrucție sau dacă investiția în educație este rentabilă nu numai pentru particulari, ci și pentru societate în ansamblu 1. Expun în continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dacă investiția în educație este rentabilă nu numai pentru particulari, ci și pentru societate în ansamblu 1. Expun în continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani în 1930, constatăm că ipoteza după care investiția în educație determină venitul peste un anumit număr de ani nu se verifică. În schimb, venitul în 1938 permite o bună predicție a nivelului de instrucție al copiilor în 1950. Aceste rezultate ar arăta că nu educația determină creșterea economică, ci invers, sporul de bunăstare permite un mai mare acces la cunoaștere, care ar fi astfel doar un produs al creșterii economice. B. Cercetările lui Denison
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
doar 1/3 din rata de creștere anuală a producției Statelor Unite este explicată de această funcție. Reziduul de 2/3 este multidimensional, iar una dintre dimensiunile implicate este ameliorarea mâinii de lucru care rezultă în principal din creșterea nivelului de instrucție. Astfel, în perioada amintită, venitul național pe locuitor al SUA a sporit cu un ritm mediu anual de 1,7%. Calculele lui Denison sugerează că aproximativ 25% din acest spor poate fi atribuit creșterii numărului de ani de instrucție ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de instrucție. Astfel, în perioada amintită, venitul național pe locuitor al SUA a sporit cu un ritm mediu anual de 1,7%. Calculele lui Denison sugerează că aproximativ 25% din acest spor poate fi atribuit creșterii numărului de ani de instrucție ai forței de muncă americane. Studii recente ale Băncii Mondiale evaluează într-o manieră similară importanța globală a educației. Potrivit unui raport din 1995 al Băncii Mondiale, doar 16, respectiv 20% din bogăția globală pot fi atribuite valorilor produse și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Datele arată că acumularea de capital uman nu are un efect unitar, efectul acesteia depinzând de factori de context. Pritchett (2001) arată că în multe țări, mai ales în cele în curs de dezvoltare (Africa, America Latină, Asia), creșterea nivelului de instrucție a populației are o relație negativă cu măsurile creșterii economice. Autorul oferă trei explicații pentru efectul negativ al creșterii nivelului de instrucție asupra performanțelor macroeconomice: 1. În multe cazuri, școala transferă competențe care vor fi utilizate precumpănitor în acțiuni spoliatoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că în multe țări, mai ales în cele în curs de dezvoltare (Africa, America Latină, Asia), creșterea nivelului de instrucție a populației are o relație negativă cu măsurile creșterii economice. Autorul oferă trei explicații pentru efectul negativ al creșterii nivelului de instrucție asupra performanțelor macroeconomice: 1. În multe cazuri, școala transferă competențe care vor fi utilizate precumpănitor în acțiuni spoliatoare sau parazitare din punct de vedere economic. Lipsurile structurii instituționale, dar și absența unor oportunități de angajare satisfăcătoare au determinat o astfel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și politică educaționalătc "3. Creștere economică și politică educațională" Observăm că determinarea creșterii economice de către investiția în educație nu este clar stabilită. Prin urmare, oferta de educație nu poate fi justificată pur și simplu în virtutea mitului eficienței sociale a expansiunii instrucției. Efectul economic al investițiilor în educație depinde de mulți factori, iar absența unor politici adecvate în alte sectoare poate face inutilă cheltuiala socială cu educația. Educația însăși trebuie planificată astfel încât să stimuleze productivitatea. Problema investiției în educație se pune în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
locale (Edwards, 1994). 3.2. Exemplul țărilor asiaticetc "3.2. Exemplul țărilor asiatice" Lipsite de resurse naturale, țările din Asia de Sud-Est au mizat puternic pe cartea educației și au reușit. Aceasta a însemnat nu numai cheltuieli enorme pentru a asigura o instrucție universală de mare calitate, ci și orientarea programelor spre latura aplicativă a cunoașterii (axarea pe științe exacte și pe tehnologii). Mulți specialiști apreciază că dezvoltarea economică modernă a Coreei de Sud a fost posibilă „datorită procesului susținut de îmbunătățire a capacității sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de absorbție a tehnologiilor avansate din economiile industriale mai avansate” (Organizația Internațională a Muncii, 1995). De la un procent de analfabeți de aproape 80% în 1945, Coreea de Sud a reușit alfabetizarea universală în 1964. Aceasta a creat o resursă umană capabilă de instrucție rapidă la locul de muncă, în condițiile cererii sporite de forță de muncă semicalificată ce s-a manifestat odată cu rapida industrializare din anii ’60. La fel s-a întâmplat și în Taiwan, unde se apreciază că educația a contribuit cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare. Rezumattc "Rezumat" • Presupoziția că sporirea nivelului de instruire al indivizilor va duce, prin agregarea sporului de prosperitate la nivel individual, la creșterea prosperității la nivel de societate este greșită. Această predicție are la bază ideea că un nivel de instrucție mai ridicat înseamnă o productivitate mai mare și deci o creștere economică accelerată. Analizele lui Denison și Becker pe date din SUA și alte țări occidentale dezvoltate au arătat că o parte importantă (în jur de 25%) din creșterea economică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Analizele lui Denison și Becker pe date din SUA și alte țări occidentale dezvoltate au arătat că o parte importantă (în jur de 25%) din creșterea economică din secolul XX a acestor țări se poate explica prin creșterea nivelului de instrucție al cetățenilor. Banca Mondială estima în 1995 că 64% din bogăția globală este alcătuită din resursele umane ale planetei. • Teoriile mai recente ale dezvoltării propun teze mai nuanțate. În primul rând, creșterea economică nu depinde de acumularea de capitaluri, inclusiv
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și ceea ce fac ele cu acestea. În realitate, majoritatea cercetărilor dedicate estimării gradului de meritocrație din societățile occidentale s-au limitat la testarea ipotezei selecției crescânde pe criterii de merit prin investigarea relațiilor dintre statusul social de destinație, nivelul de instrucție atins și statusul social de origine (Goldthorpe, 1997). Înțelegem deci că principala soluție de măsurare a meritului a fost nivelul de instrucție atins, o opțiune ea însăși discutabilă. Boudon (1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
testarea ipotezei selecției crescânde pe criterii de merit prin investigarea relațiilor dintre statusul social de destinație, nivelul de instrucție atins și statusul social de origine (Goldthorpe, 1997). Înțelegem deci că principala soluție de măsurare a meritului a fost nivelul de instrucție atins, o opțiune ea însăși discutabilă. Boudon (1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei variabile la care facem referire în aceste rânduri: modelul meritocratic și modelul de dominanță. 1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de dominanță, statusul social este doar parțial dependent de nivelul de instrucție, fiind în mare parte determinat direct de originea socială printr-un mecanism similar „moștenirii”. Cercetările de tipul celor la care fac referire în acest capitol au încercat în diferite maniere să arate măsura în care societățile occidentale întruchipează, pe planul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
încercat în diferite maniere să arate măsura în care societățile occidentale întruchipează, pe planul structurilor mobilității sociale, una sau alta dintre cele două modele expuse. Date statistice din surse variate indică în majoritatea cazurilor o strânsă asociere între nivelul de instrucție și statusul social de destinație al individului. Printre primele rezultate la care ne vom referi sunt cele expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care ne vom referi sunt cele expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de regresie multiplă realizat sunt: - statutul social al tatălui - SST; - nivelul de instrucție al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului - NIF; - statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții din desen, numiți în jargon statistic coeficienți path, pot fi înțeleși ca măsuri ale influenței unei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de regresie multiplă realizat sunt: - statutul social al tatălui - SST; - nivelul de instrucție al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului - NIF; - statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții din desen, numiți în jargon statistic coeficienți path, pot fi înțeleși ca măsuri ale influenței unei variabile asupra altei variabile în condițiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una cu o structură de mobilitate socială meritocratică. Jencks (1973) a analizat aceeași problemă în SUA în anii de început ai deceniului nouă, finalizându-și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sofisticat al tehnicilor statistice folosite au produs totuși rezultate paradoxale, neașteptate, nereușind să tranșeze problema. Concluzia fundamentală este că, indiferent de nivelul de analiză ales (variabilă etc.), indeterminarea e mai importantă decât determinarea. Jencks stabilește câteva corelații: R (nivel de instrucție × statut) = 0,65; R (IQ × statut) = 0,5; R (origine × statut) = 0,5. Statistic, aceste corelații sunt puternice. Dar, ca orice corelații, ele nu ne indică direcția relației de determinare, dacă ea există. Totodată, partea rămasă indeterminată este mult prea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru a putea trage concluzii doar pe baza celor câțiva coeficienți stabiliți. Pentru prima corelație, coeficientul de determinare este de 0,42 (0,65 la pătrat), mai mult de jumătate din varianța statusului fiului rămânând neexplicată de nivelul său de instrucție. Mai mult, diferența de status dintre doi frați crescuți împreună este în medie de 23 de puncte ale scalei de status. În cazul în care cei doi frați au același IQ și același nivel de instrucție, diferența scade la 21
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]