4,971 matches
-
atâta timp cât organizației internaționale ale cărei scop era creșterea prosperității “Lumii a treia”. Aici credibilitatea nu are nici o conotație academică și practică, ci doar una politică. În general practicile Băncii Mondiale s-au adoptat la schimbările doctrinare punând accentul pe valoarea instrumentală a recomandărilor. De la tehnicile planificării centralizate s-a trecut la “ciclul proiectelor “ și ulterior analiza cost beneficiu cu motivația că, pe măsura dezvoltării teoriei economice se perfecționează instrumentele de analiză a nevoilor de dezvoltare. Din punct de vedere politic aceasta
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ideale și sentimente nobile ori stări emoționale detestabile au fost amestecate în „cutia magică” a actorului economic perfect rațional, căutător perpetuu al utilității maxime. Căsătoria și crima, dragostea și ura, prietenia și inamiciția au devenit simple relații de afaceri, evaluate instrumental în termenii de utilitate și dizutilitate. Ceea ce în trecutul nu prea îndepărtat ar fi fost considerat cinism dezagreabil sau în cel mai bun caz, atitudine de negustor needucat, a dobândit acum prestanța sofisticăriei academice, destul de confuză între filosofia morală și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care a dezvoltat acest concept, comentează prima propoziție din The Italian Girl de Iris Murdoch, "Am împins ușa ușor", după cum urmează: În prima analiză, pronumele "eu" se referă la autorul implicit sau la narator. Este un pronume cu valoare pur instrumentală, care poate funcționa, din acest motiv, ca un element inițiator pentru narațiune. Totuși, o dată cu apariția articolului hotărît din forma substantivală "ușa" are loc brusc implicarea "eului" în poveste: acum acesta vorbește despre o ușă familiară lui. Reacția sa în fața acesteia
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ușa încet", care se referă la întoarcerea naratorului la persoana întîi, după o lungă absență, în casa în care a copilărit: "În primă analiză, pronumele eu de aici se referă la autorul implicit sau la narator. Este un pronume pur instrumental, care poate din acest motiv să funcționeze ca un inițiator al narațiunii. Totuși, prin articolul hotărît al substantivului "ușa", implicarea acelui "eu" în poveste are loc dintr-o dată: acum vorbește despre o ușă care îi este familiară. Reacția sa față de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
2) care privește obiceiurile, moravurile, regulile de conduită admise și practicate în societate; 3) care privește acțiunea și sentimentul (opus lui logic, intelectual)". După aceste demarcații ne putem întocmi morala provizorie. Criticile pertinente ale "marelui partaj" au actualizat "industria retorică, instrumentală și socială a adevărului" (Bougnoux). Întotdeauna semantica provine dintr-o pragmatică, și antiteza dintre enunțul neviciat, rece, impersonal și pacifist și mesajul impur, polemic și retoric, dintre știință și ideologie, pe scurt, își pierde contururile în exercițiul științific in vivo
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ființei, contrariul poièsis-ului, Heidegger a redat strălucire blazonului metafizic al acestei tradiții a gîndirii cu rezonanțe triste sau reactive; Marcuse și școala de la Frankfurt, cu denunțarea tehnicii ca vicleșug al dominației capitaliste și, mai general, cu noțiunea depreciativă de "Rațiune instrumentală", i-au furnizat în preajma lui '68, de partea stîngă a baricadelor, acreditările progresiste; iar Jacques Ellul a venit cu reala profunzime escatologică. În Franța, au excelat pe această temă moraliști și literați ai perioadei interbelice precum Bernanos, Duhamel, Guénon "libertatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gesturilor, în istoria tehnicii, un joc de umbre. Scrisul? Un succedaneu al cuvîntului, sursă vie și primordială. Radioul? Proiecția orală a unui text scris. Telefonul? O prelungire a vocii în spațiu. Televiziunea? Un telefon optic. Pe scurt, există o concepție instrumentală a instrumentelor. Deci nimic nou sub soare și nimic esențial pe scena accesoriilor tehnice. Același postulat al continuității unește evoluția istorică și panoplia mediatică, fiecare etapă a dezvoltării marcînd un simplu popas în circuitul care îl aduce pe om către
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cercetătorilor anglo-saxoni cu privire la potențialul limbii engleze ca mijloc unic de transmitere a informației. Intelectualul este un umanist prin vocație pentru că el are aici cel mai mare confort cel de a se face auzit. El își urmează drumul abandonîndu-se unei concepții instrumentale asupra instrumentelor sale, servindu-se de ele fără să le vadă. Astfel se va simți liber ca păsările cerului, fără remușcări nici impedimenta, mînuitor eficace al unei limbi lejere, neutre, flatus vocis în care se va feri să recunoască o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
americană este limba afacerilor și a religiei tehnice. Este, ca toate limbile, o concepție asupra lumii, o obediență tacită și o scară de valori. Să accepți basic english drept lingua franca a lumii europene nu înseamnă să alegi o facilitate instrumentală, un mijloc neesențial și comod de a comunica, ci reprezintă aplicarea la scară europeană a unei concepții tehnico-economice asupra lumii și asupra propriului viitor. Nu există "limbă inocentă" (cu atît mai puțin a ta decît a celorlalți). Nici un medium nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atinsă de cel puțin patru din cele cinci păcate pe care le-am amintit. În buna tradiție a lui Descartes și Bergson, de Gaulle era dualist (el separa gîndul de materie, intuiția de mașină), spiritualist antitehnic (mecanica aservește sufletul), umanist instrumental (mașinile nu sînt decît mijloace supuse voinței noastre), individualist într-un anume sens (prin singurătatea celui care conduce). El nu era din fericire destul de optimist ca să cadă în capcana esperanto-ului modernist, și nici nu aștepta mîntuirea umanității prin mijlocirea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
călătoriile îi formează pe tineri" și de ce "ideile vin din mers". De ce vederea unui torent este mai stimulativă pentru spirit ca aceea a unui eleșteu. Nu avem, dincolo de toate, o concepție vehiculară asupra vehiculului, așa cum vechii umaniști au o concepție instrumentală asupra comunicării. Studiul mentalităților, ca și cel al genurilor literare și al științelor, a pus prea mult în valoare creierul și prea puțin picioarele. Studiul mesajelor se ocupă prea mult de text și prea puțin de serviciile poștale. Toate difuzările
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și comunitară. A doua sursă este relația, legătura pe care comunitatea o realizează între scopurile individului și cele ale comunității. Când acestea sunt strâns legate, nu se simte nevoia coerciției. Dacă membrii unei inițiative comune văd cooperarea lor mai mult instrumental, fiecare dintre ei va fi puternic înclinat să beneficieze de inițiativă fără să îi suporte și povara. Richard Dagger (1997: p. 50 și urm.) Spectrul mundan al pedepsei, coerciția aici și acum nu este privită ca viabilă. Ca să nu apară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunităților. Pentru Thomas Bender (1991: 8) este evident că "O comunitate își are finalitatea în ea însăși: ea poate oferi ajutor sau avantaje membrilor dar valoarea ei este esențialmente intrinsecă propriei existențe". Ea nu există ca să servească scopuri externe sau instrumentale. Este relevantă aici distincția operată de Max Weber între relațiile comunitare (bazate pe sentimentul subiectiv sprijinit la rândul lui pe sentimentul sau pe tradiția apartenenței reciproce) și cele asociative (caracteristice instituțiilor politice și economice moderne, bazate pe calcularea propriului interes
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
va contribui unul dominat de o mare universitate. Aceste contribuții externe ale comunității sunt analoage contribuțiilor făcute de instituții, grupuri sau indivizi în comunități specifice. Astfel, comunitatea poate avea atât valoare noninstrumentală în virtutea cooperării indispensabile, cât și o considerabilă valoare instrumentală, deoarece poate satisface nevoile sau dorințele oamenilor de a aparține unui grup sau de a fi recunoscuți de către ceilalți, dar legat și de posibilitatea obținerii și menținerii unor bunuri. Acceptarea ideii existenței funcțiilor externe ale comunităților nu o respinge pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unit printr-o orientare spre o tradiție comună, printr-un set comun de instituții ș.a.m.d" (Frazer, 1999: 53). Richard Dagger (1997) face trimitere la Michael Sandel, care arată că viziunile liberale cu privire la comunitate sunt "slabe" deoarece sunt fie "instrumentale" când indivizii privesc aranjamentele sociale ca pe o povară necesară, și cooperează doar pentru a-și urmări propriile scopuri, fie "sentimentale" ca în cazul lui John Rawls, a cărui viziune despre comunitate o arată ca pe o situație în care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu înseamnă doar a spune că mulți dintre ei au sentimente comunitare și că urmează țeluri comunitare, ci mai degrabă că ei își concep identitatea ca fiind definită într-o anumită măsură de comunitatea din care sunt parte. În contrast cu concepțiile instrumentale și sentimentale ale comunității, această viziune "puternică" poate fi descrisă drept concepția "constitutivă". Deși nu este menționată obligația față de comunitate și membrii acesteia, ea este implicită pentru fiecare membru. Sentimentul obligației pare a fi însă mai important decât obligația însăși
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
reciprocitate și comunitate Richard Dagger (1997) arată că, pe de o parte, nu trebuie să dorim să ocrotim prea mult sentimentul comunității, iar pe de altă parte că sensul comunității implicat în reciprocitate și corectitudine nu trebuie să fie numai instrumental. Amintindu-l pe William Galston, arată că orice comunitate reprezintă "un efort cooperativ în vederea urmăririi unui scop împărtășit", fiecare termen al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai degrabă beneficiul reciproc decât exploatarea unor membri de către
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de comunitarism. Acestea au exercitat o relativă presiune asupra manierelor concrete de exercitare a prerogativelor puterii, generând reacții din cele mai diverse. Raționalismul revoluționar manifestat în cadrul Revoluției Franceze era menit să înlăture orice formă de comunitarism. Forțele economice și raționalismul instrumental asociate ideii dreptului natural au conlucrat la ceea ce se poate numi "deconstrucția Evului Mediu". Astfel s-a petrecut ruptura comunității de societate. Această ruptură servește de temelie predicțiilor ciclului 1830-1920. Dezunirea aceasta dintre masa (societatea) politică și comunitatea morală și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale valorii intrinseci, acțiunile bazate pe aceasta fiind mai puțin conștient alese, cât conduse de tradiție sau obicei. Acest tip diferă de kürwille, care este un tip de voință apropiat de raționalitatea instrumentală a lui Weber, fundație a gesellschaft. Așa cum utilizează Tönnies termenul, kürwille are conotația de alegere, care este atât rațională, cât și arbitrară. În gesellschaft scopurile nu se nasc din tradiție. Ele sunt tot timpul raportate la nou de către actori independenți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
calculul rațional. Astfel, gesellschaft hrănește o mentalitate pozitivistă, utilitaristă. În acest cadru, nici scopurile, nici mijloacele nu au o valoare intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include familia, grupul de egali, vecinătatea, clubul social și secta religioasă. Modelul impersonal gesellschaft este evident în corporația de afaceri modernă, bazată pe relații contractuale, oraș, partide politice de masă și națiune. Forma
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
societatea gesellschaft este societatea capitalistă. Apariția ei schimbă maniera în care omul se atașează de munca sa. În gemeinschaft, omul se orientează spre activitatea sa fără a calcula unitatea de timp și compensația, în timp ce în gesellschaft se dezvoltă o orientare instrumentală către muncă, una în care se calculează. Este important că Tönnies nu vede relația dintre schimbările în forma organizării sociale precum și schimbările economice așa cum le vede Marx. Dimpotrivă, el vede schimbările în formele organizării economice și ale schimbului ca rezultate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bază fiind reprezentați de reorganizarea presei ș( a școlii. Răspunsul lui Heliade Rădulescu la problemele societății rom(nești se (nscrie (n seria istorică deschisă de florentinul Leon Battista Alberti cu lucrarea Trattato del governo della famiglia. Model al aplicării raționalității instrumentale la organizarea familiei, (n care fiecare membru știe ce are de făcut pentru (mplinirea datoriei sub conducerea capului familiei (massaio), proiectul lui Alberti este g(ndit de Heliade Rădulescu la scara unei națiuni. Massaio devine (n Santa cetate "profetul", reformator
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din România. Aprofundarea cunoașterii funcționale a structurilor neuronale ale creierului prin electrofiziologie facilitează transferul acestei funcționalități complexe în mașini; astfel, au apărut inteligența artificială, ci-bernetica și medicina cibernetică, aparatura medicală electronică. Aparatele pentru măsurători electrice, medicina nucleară, ecografia diagnostică, controlul instrumental prin care se menține viața sunt alte inovații care se înscriu pe lista descoperirilor tehnologice. Cibernetica Ștefan Odobleja Sursă: descopera.ro Viața în inovații științifice pe Pământ și în Univers, în trecut și viitor În 2009 am aflat cum arată
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
acesteia un caracter polifuncțional, putința de a Îmbrățișa funcții diferite. Unele vor fi funcții de conținut (ca cea cognitivă ori cea formativ-educativă), ce exprimă substanța Însăși, pedagogică și logică a oricărei metode și altele de organizare, de formă (ca cea instrumentală și cea normativă, de optimizare). Cu mențiunea că una sau alta din funcții poate avea un caracter predominant, ceea ce-i conferă uneia sau alteia dintre metode o anumită identitate, prin care se impune și se distinge de alte metode. De
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]