1,340 matches
-
secolul al XIV-lea, de Catherina de Sienne, a fost instituit contra ereticilor "cathari" (cuvînt grecesc ce semnifică "purificările"). 22 "Atentatul de la Anagni" are loc în Italia, în apropiere de Roma. La Anagni, papa Bonifaciu al IlI-lea a fost insultat de trimisul lui Filip cel Frumos, Nogaret, și de către Sciarra Colonna, în 1303. 23 "Curie" (lat. curia) desemnează ansamblul administrațiilor guvernamentale ale papei. 24 "Conclav" (pref. "con" și lat. "clavis" = cheie) este locul unde se adună cardinalii pentru a alege
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a devenit de o mărinimie suspectă. Chiar înaintea invitației trimise de către președintele Iliescu, a sugerat reîntoarcerea dlui Goma, pentru a cărui bunăstare s-a oferit să solicite o casă și o slujbă. Pe scurt, dl Breban a ținut să-l insulte încă o dată pe dl Goma. E vorba de un cinism de care numai un grobei poate fi în stare. Autoinvitarea în acest scenariu, și așa foarte încâlcit, sporește riscurile unui eșec. La scurtă vreme după închegarea Mișcării Goma, act de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sunt împărțite: Ce le-a trebuit neonaziștilor să organizeze un marș tocmai în fieful bandelor de afro-americani? De ce li s-ar refuza neonaziștilor dreptul legal de a protesta împotriva unui fenomen criminal? De ce în loc să mărșăluiasă în tăcere, neonaziștii i-au insultat pe membrii bandelor de criminali? De ce i-au atacat membrii acestora din urmă pe neonaziști? De ce, inițial, autoritățile au aprobat marșul, pentru ca după ce au văzut violența de care se pregăteau bandele de criminali au cerut neonaziștilor să nu-și mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu inamicul sunt considerați de mulți niște trădători, niște "colaboraționiști". Se știe de altfel ce soartă le va fi rezervată, după Eliberare, femeilor care îndrăzniseră să colaboreze "pe orizontală" cu nemții: li se va tăia părul, vor fi înjosite și insultate public. Dintre acestea, cu siguranță, unele nu făcuseră altceva decât să flirteze... Orice relație sentimentală, chiar în glumă, cu "friții" apare ca inacceptabilă în ochii unui mare număr de francezi. Cu excepția cazurilor când cineva este forțat de împrejurări. Istoriografa Dominique
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în liniște. Toată lumea aceasta, în frunte cu agenții electorali cari strigau mereu: „Jos Brătianu! Jos tâlharii!“ etc., ajunge în strada Colței, în fața casei lui Ion Brătianu, pe care n-o păzea nici o forță polițienească. Aci mulțimea staționează vreo zece minute insultând, vociferând și provocând. Mulțimea conduce apoi pe Fleva acasă. A doua zi, la 14 martie, altă întrunire la sala Orfeu. De astă dată, poliția a concentrat bătăușii în fața sălii. La ieșire se întâmplă ciocnirea. O mare învălmășeală urmeză. Nicolae Blaremberg
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a fi imitați» (2Tes 3,8-9). Altundeva, le scria corintienilor: Până în ceasul de acum, suntem flămânzi și însetați, suntem goi și chinuiți și pribegim. Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriți, binecuvântăm; când suntem persecutați, răbdăm; când suntem insultați, răspundem cu blândețe. Am ajuns gunoiul lumii, murdăria tuturor până acum» (1Cor 4,11-13). 76. Condamnarea cămătăriei de-a lungul creștinismului Primii creștini s-au inspirat din aceste exemple în mod evident. În Faptele Apostolilor citim că nu era nici unul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
O să vă împărtășesc crezul meu. Din cauză că cea mai gravă boală a multor oameni din lume este indiferența religioasă. După Protestantism, inimile au devenit uscate în fața lui Dumnezeu. Dumnezeu nu mai este iubit. Priviți: acum la Paris nimeni nu ne mai insultă, chiar se întrec în a ne saluta, însă cei care trec pe lângă noi sunt morți ambulanți, nu au decât inimi paralizate, osificate, nu mai au viață. Le predicăm marile adevăruri și nu se convertesc. Le predicăm marile orori ale veșniciei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează ziarul, întâi fiindcă a insultat pe generalii cari au combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar pe întregul partid liberal de care Partidul democrat național este mai aproape decât de toate celelalte. Și, fiindcă rusofilismul lui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează ziarul, întâi fiindcă a insultat pe generalii cari au combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai pe Rosetti și pe Brătianu, dar pe întregul partid liberal de care Partidul democrat național este mai aproape decât de toate celelalte. Și, fiindcă rusofilismul lui Beizade Grigore erea cunoscut, adăuga că se află mai aproape de partidul liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
închidere, Dimitrov a fost dus cu forța de șeful de secție Petrică Orban la camera 41, după ce se împotrivise fizic mutării sale. Cei din 'comitet' l-au provocat la discuții, pe care Dimitrov le-a respins, numindu-i criminali și insultându-i. În timp ce era percheziționat (pentru a i se confisca orice l-ar putea ajuta la sinucidere) și amenințat că va fi izolat și ținut în picioare până la stingere, Dimitrov a spart geamul de la ușă cu galenții din picioare și a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresori (Livinschi, Popa, Mărtinuș, Pușcașu, Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: ' Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?'. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: ' Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?', însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
peste câteva zile, astfel că a fost dus pentru alte torturi la camera 97, unde a fost introdus cu capul în hârdău. În momentul în care Țurcanu a aflat de poza pe care o avea Timaru, a început să îi insulte nevasta și copilul, i-a rupt fotografia și i-a îndesat bucățile în gură, obligându-l să le înghită, în timp ce îl lovea cu pumnii în maxilar, rupându-i câțiva dinți. După ce a înnebunit, a fost ținut o perioadă într-o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ca pe unul dintre cei mai străluciți polițiști ai veacului trecut, ilustrat prin violență și brutalitate.” (Universul din 8 iunie 1924). „Manciu suprima întruniri, Manciu te împiedeca să intri la Mitropolie, Manciu bătea în stradă, la poliție și în piețe, insulta pe cei care reclamau, amenința pe apărătorii lor, Manciu lovea cu o bestialitate de posedat la adăpostul cordoanelor de agenți și jandarmi. Iată omul datoriei și iată ce fel de ordine făcea acest om! Iată omul care a murit, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
toată fața, însă nicio reacție din partea gradaților. Interogatoriul continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Domnule Vasile, vă reamintesc că trebuie să îmi răs- pundeți la întrebări clar și răspicat. Vă mai întreb și altfel : Este adevărat că ați insultat și denigrat niște reprezentanți ai Armatei Române ? Și vă reamintesc, de altfel, că sunteți aici pentru faptul că dumneavoastră nu v-ați satisfăcut serviciul militar nici până în ziua de astăzi... — Nu, nu este adevărat, să trăiți ! strigă Cristi, cu sângele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
anume să cânt sau nu din repertoriul meu, de altfel bine-cunoscut publicului. Așadar, am văzut acea rugăminte, s-o numim astfel exagerat, ca pe o jignire. Și am ales să fac acele observații apărându-mi și explicându-mi deciziile, nicidecum insultând sau având vreo intenție de a aduce vreun prejudiciu imaginii lor. Atât ca indivizi, cât și ca reprezentanți ai Armatei Române, o insti- tuție care cred că este mai mult ocupată de siguranța țării decât de cine compune cântecele care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
e mult până a se constata o „ordine” măcar la suprafață. Facem înconjurul Ermitajului. Chioșcuri de suvenire și birouri de turism. O femeie se leagă de noi, reproșându-ne, în engleză, că nu vrem să cumpărăm nimic. Ne moralizează, ne insultă și chiar ne amenință: „Vi-i jele să cheltuiți niște dolari!? Vedeți cum arată orașul ăsta, că e vizitat de niște zgârciți ca voi!?”. Nu mai rezist și îi spun în rusă: Otstani! („Lasă-ne!“). Rămâne cu gura căscată. „Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lor. Pentru acest motiv eu nu refuz de plano discuția asupra „revizuirii valorilor”, dar pretind calm și onestitate intelectuală de la cei care o revendică, absența oricărei suspiciuni de arivism cultural și amendarea categorică a celor care, de pe poziții excentrice creației, insultă marile nume ale literaturii române.Ă Sensul vieții! El este, la majoritatea indivizilor, o zeitate de tip indian, cu multiple fețe și brațe; oricine, la orice nivel cultural sau social, știe că „primul” sens al vieții este propria ei conservare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în aprecierea unora din lucrările d-lui Iorga. Tot d-l Iorga a citit un raport și o hotărâre ("Buletinul Ministerului Instrucției publice"?) cu privire la activitatea d-lui Ilie Bărbulescu, membru corespondent al Academiei, în timpul trecutului războiu, când dl. I.B. a insultat armată, soldați români, români din țările subjugate etc. La "Casa Scriitorilor" s-a vorbit între altele despre nemulțămirile și reacțiunile scriitorilor români privitoare la pensiile ce s-au acordat de cătră Casă. Mulți sunt indignați că au fost categorisiți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cele două orfeline, Curierul de Lion, și alte înscenări lacrimogene ale lui Pixérécourt, Victor Ducagne, Bouchardy, D'Emmeri, emoționau în așa măsură parterul și galeria, încât intriganții și criminalii deși executați în actul final erau urmăriți cu ură de cetățeni, insultați la ieșirea din teatru și huiduiți acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire a combătut legendele, cu esența credințelor religioase și a lovit mai mult în formele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
odaie vreau să locuiesc.“ „De n-ai bilet de încartiruire, n-o vei locui-o, este camera mea.“ „Die Frau des Gefangenen(Doamna arestatului (germ.).) poate să-și facă alt rost.“ Sângele mi se urcă la cap: „Crezi că mă insulți chemându-mă astfel? Pentru mine este o cinste ca bărbatul meu să fie arestat, căci de n-ar fi un om de seamă(Vornehmer Mann. (N.a.)) ar fi liber.“ Mă uitam așa de urât la el, mi se zbârlise părul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg îl luă ca să le controleze cu dânsul. Primul fu cel de pe cheiul Dâmboviței, unde deteră de o murdărie și o neorânduială nespusă. Furios, Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și să i spună vorbe cam aspre. Așa se făceau atunci scuzele. Chiar d. Tzigara
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcut era așa de mare, încât în 5 septembrie publică un articol subscris de două ori, în care își bătea joc de Independență, de Coroane de oțel, în care oamenii cei mari ai României sunt: Maiorescu, Carp și Marghi loman; insulta pe Ionel și îl îndemna să se sinucidă, cum avea de gând în timpul neutralității, de i-ar da politica greș și ar nenoroci țara. [Era în solda și în struna armatei de ocupație, astfel încât, în timpul atacului de la Mărășești, Lumina era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
victoria germanilor și ocupația noastră a fost însă mult mai dureros. Fie ca 1918 să ne răsplătească cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să-l vedem redus acolo unde suntem noi acum turbați de ciudă, când ne insultă și ne asuprește, înăbușiți în toate manifestările gândirii și simțirii noastre, nenorociți de a-l vedea siluind ce avem mai scump, nerezervându ne decât mulțumirea sufletească să le arătăm, când suntem în fața lor, că, de ne stăpânesc materialmente, nu au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
până la pacea generală. Uitase că vrea să me najeze pe români și că Germania încheiase o așa-zisă pace cu România. Ne bucuram că sunt și oameni ca Sturdza. Pe Calea Victoriei, d. Dan Corbescu, fratele lui George, pe care-l insultase Nic. Lupu Costache, s-a întâlnit cu acesta la orele 12, pe când plimbarea era în toiul ei, și l-a bătut cu pumnii și bastonul. Publicul făcuse cerc împrejur, zicând: „Se bat boierii“, și râdea. Când au înțeles însă, după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în istorie, nu putem să nu vorbim de Michelet, Quinet, Gladstone, Manin, Mazzini și de alții.“ „Nu se poate, nu se poate.“ Se agita din ce în ce mai mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]