KorAP: Find »[drukola/base=intelect & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...165 >

4,125 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

3. Intelectul este atras spre neobișnuit, spre "acele lucruri care izbesc și pătrund deodată și brusc în minte"57. Această atracție spre neobișnuit îl face pe om să recurgă la presupoziții fantastice și să elimine studierea metodică a realității. 4. "Intelectul omenesc își ia avânt, dar nu se poate opri și potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
potoli; el năzuiește mai departe, dar în zadar"58. Așa explică Bacon apariția conceptelor de infinit, regresie la infinit sau infinitum a parte ante, și infinitum a parte post. Tendința de a căuta cauze finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
finale tot de aici apare. 5. Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care imaginea se formează și care este rolul acesteia în domeniul științei. Prin descrierea modului în care funcționează intelectul putem observa cum se formează imaginarul și cum se deformează acesta. Descoperirea de legi și regularități care ulterior vor fi acceptate de către individ duce la crearea unei imagini deformate asupra lumii. Al doilea tip de idoli sunt idolii peșterii (idola

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lumile lor mici, în limitele peșterii lor, în loc să o caute în natură, lumea comună tuturor. Știința adevărată este oprită de aceste prejudecăți ale fiecărei persoane. Formarea imaginarului individual este foarte bine surprinsă de acest idol. Dacă în fiecare dintre noi intelectul are aceleași neajunsuri, omul ca individ în sine își manifestă în mod subiectiv imaginea ce și-o formează despre lume. Fiecare informație, fiecare element ce este perceput de către individ îl transformă și îl face un purtător și propagator de idei

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
care alcătuiesc un discurs (un dialog) sunt considerate de către Bacon a fi alese arbitrar: "Cuvintele sunt impuse lucrurilor potrivit cu felul de a gândi al mulțimii și de aceea noua și nepotrivita alegere a cuvintelor împiedica într-un chip uimitor activitatea intelectului"62. Bacon a folosit pentru a numi acești idoli verbul latin for, fori, fatussum, care înseamnă a vorbi, sau derivatul său forum, fori care poate fi tradus pin piață 63. Numele acestor idoli surprinde două aspecte foarte importante. În primul

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau o mai mare crezare, dar aceste experiențe nu au făcut decât să pângărească și mai mult intelectul, astfel că teoriile lor false sunt mult mai periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat și eliberat de idoli pentru ca omul să poată intra în "împărăția științelor". Intrarea în împărăția omului

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat și eliberat de idoli pentru ca omul să poată intra în "împărăția științelor". Intrarea în împărăția omului bazată pe știință, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este îngăduită decât aceluia care a devenit asemenea unui copil

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
70. Cunoașterea idolilor ajută omul în încercarea lui de a se apropia de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
nu era vorba de adevăr, ci numai de o reflexie a acestuia) decât prin autosacrificare, prin moarte și renaștere 71. La Bacon, pentru a putea cunoaște realitatea trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să renunțe la ceea ce ține de lumesc pentru a putea descoperi știința adevărată. Ceea ce îl separă pe Bacon de Renaștere

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
nu pot obține rezultate reale astfel că, până atunci, considera Bacon, descoperirile cu adevărat importante sunt puține la număr și s-au făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se înfăptuiește prin instrumente și prin ajutoare de care are nevoie atât intelectul, cât și mâna"73. Dincolo de instrumentele absolut necesare pentru observarea naturii, era nevoie de dezvoltarea unui alt instrument ce aparținea intelectului și care a fost metoda inductivă. Știința Renașterii pregătise reforma metodologică. Biserica își pierde treptat autoritatea în fața noilor teorii științifice. Teoriile aristotelice nu mai reprezintă o certitudine și sunt combătute sistematic. Diferiți filosofi ai primelor secole renascentiste încearcă să organizeze

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a pune sub semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte este reprezentată De Dignitate et Augmentis scientiorum; celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Lucrarea filosofului englez reprezintă noul instrument, o încercare de cenzură a metodelor existente, în toate formele lor. El

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
metodologie care să ducă spre o construcție a realității cât mai apropiată de imediat. Empirismul său este absolut necesar pentru a construi ceva după cenzura totală realizată prin idoli. 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului Dacă în cazul lui Francis Bacon cenzura metodică este clar ordonată, dincolo de cea a idolilor, iar inducția sa a fost elaborată în mod clar și distinct, în cazul lui Descartes dezvoltarea metodică este mai degrabă de ordin matematic, astfel că

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
asupra lucrurilor celor mai neînsemnate și mai ușoare, iar printre acestea e bine să zăbovim până atâta vreme până ce ne desprindem să intuim clar și distinct adevărul"99. Astfel că este de preferat să învățăm acele elemente care sunt specifice intelectului nostru, căci în momentul în care suntem depășiți de anumite informații, chiar dacă cele dificile ne par "sublime" ele nu fac altceva decât să ne ducă în "întunericul" necunoașterii. Chiar dacă sunt cenzurate o parte a cunoștințelor omenești sau anumite forme neechilibrate

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală Diferența dintre cele două lucrări despre metodă este fundamentală. Prima lucrare urmărește să constituie o metodologie pornind de la o seamă de reguli ce trebuie respectate pentru ca intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
sale vieți spirituale. Aceasta este construită ca cenzură, prin încercarea de a elimina totalitatea cunoștințelor ce pot constituie erori în cunoaștere și piedici în drumul ce trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
fragment se încheie cu o clasificare a cunoașterii: "să numim prima parte știință (έπιστήμη), a doua inteligență analitică (διάνοια), a treia credință (πίστις) și a patra reprezentare (είχασια). Ultimele două sunt în domeniul opiniei (δοχα), primele două - în cel al intelectului (νοũς)"52. Aici termenul de știință έπιστήμη este cel cunoaștere reală a lumii ideilor. În cazul lui Platon exista astfel o interrelaționare completă între cunoaștere în sensul de episteme și idei. Transferul înțelesului termenului dinspre cunoaștere înspre rezultatele acestora este

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important și pentru dezvoltarea metodică pentru că prima parte a științei se ocupă de acumulare experiențelor trecute, cea de-a doua de partea adiacentă științelor cea a artei

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
această artă. Atletica face parte din științele corpului și are rolul de a menține corpul armonios și puternic. Bacon preia ideile acestei arte din concepția despre atletică a vechilor greci. Dar atletica nu acționează numai asupra corpului, ci și asupra intelectului, întărind voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
știința senzațiilor și percepțiilor. Sufletul senzitiv este considerat a fi un suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de simț, care sunt transformate în percepții și apoi preluate de către intelect. Această știință a sufletului pune bazele unei noi științe, psihologia. Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în care primește aceste percepții. Știința sufletului rațional sau divin ține

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]