2,070 matches
-
în postul de prim-ministru: Bielecki. De fapt, ei voiau să-l susțină pe Leszek Balcerowicz, ministrul de Finanțe ale celor două guverne democratice și promotorul mersului rapid spre liberalismul economic sau al "terapiei de șoc". Convins că este partidul intelectualității, KLD nu a cunoscut succesul electoral scontat de Golden boys de Kdansk care-l anima. La începutul lui 1995, UD și KLD au fuzionat, fiind reunite de Balcerowicz. Magyar Demokrata Forum, Forumul Democratic Maghiar, nu a cunoscut niciodată prosperitatea Solidarnosc
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Ea se întruchipează în: datini, obiceiuri, credințe, legende, simboluri, folclor, artă populară, tradiții în port și muncă, dar și în ritualul cultului. Conștiința comunității de limbă înseamnă de fapt conștiința culturii comune, izvorâtă din transformarea folclorului și artei populare de către intelectualitate în cultură națională. "Limba este instrumentul care înlesnește comunicarea între membrii societății și prin aceasta face posibilă cultura, adică acumularea experienței sociale de la o generație la altă generație [...] societatea prinde prin limbă conștiința unității sale de cultură" (Motru, 1996:14-15
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
între membrii societății și prin aceasta face posibilă cultura, adică acumularea experienței sociale de la o generație la altă generație [...] societatea prinde prin limbă conștiința unității sale de cultură" (Motru, 1996:14-15). Conștiința comunității de limbă nu e amprentată doar de intelectualitate, ci și de afectivitate: Vechea iubire de moșie și de obiceiuri s-a extins asupra acelora cari vorbesc aceeași limbă (Motru, 1996:19). Comunitatea de destin e creată prin deciziile luate de conducători pe baza fondului sufletesc al poporului. "În
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și contabili, mecanizatori și silvicultori, lucrători în transporturi, poștă și telecomunicații... În numele Europei, a unei Europe care multă v reme nu s a putut exprima, Dolheștii, ca și alte localități din România, au avut propriile sacrificii. Mii de personalități, floarea intelectualității și a întreprinzătorilor români s-au sacrificat în închisorile comuniste. De la Dolhești, în închisoare, chiar imediat după 1949, a stat și primul lor gospodar al comunei - Michiu. Europa a început să întoarcă ceea ce se cuvenea României, abia după 1990. Și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
morală, de elegie și vis eminescian, de reticență sentimentală și efuziune a dorinții sublimate în poezie, în evoluția erotică dintre cele două personagii". Finalul articolului va fi plăcut, cu siguranță, lui Lovinescu. Iată-l: "Desfășurându-se într-un cerc de intelectualitate, de poezie și subtilă analiză sufletească, romanul Mite rămâne una dintre cele mai prețioase contribuții ale d-lui E. Lovinescu și cea mai complexă, de până acum, evocare a erotismului eminescian, fals interpretat uneori sau trivializat de atâția biografi sentimentali
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viața". În cazul lui Lovinescu, personajul este o conștiință melodramatică ce a prins de veste că trăiește într-o melodramă și, de aceea, caută să iasă din ea. Nici într-un caz deci nu poate fi vorba despre lipsă de intelectualitate, despre paseism și romanțare, de vreme ce acestea sunt "înrămate" într-un roman dilematic, conștient de capcanele melancoliei și de proximitatea permanentă a clișeului (formula lui Paul Cernat, "romanul retro", este de aceea invocată cu folos și pentru romanele în discuție). De la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ori țin să dezmintă hotărâtele disocieri ale mentorului modernist. Mitologizarea "vieții" în gândirea acelorași eroi se arată a fi, și ea, mai mult un reflex psihologic decât semnul unei deschideri spirituale veritabile și mai mult semn de prezumțiozitate decât de intelectualitate paralizantă. De o atenție specială se bucură "metafizica sexelor": asemenea tuturor intelectualilor epocii, și Lovinescu dorește să descifreze misterul gingașelor raporturi dintre bărbat și femeie, nu numai pentru a confirma cele câteva banale prejudecăți ale epocii sale "patriarhale" (de genul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. Nastasă, Lucian, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231. Sigmirean, Cornel, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000. Van Rooy, Wim, L'Agitation étudiante et la fondation de l'Université Nouvelle en 1894, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", VII, 1-2, 1976, pp. 197-241. Vanderkidere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
l'Homme Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158 / pp. 151, 152, 153, 156; Lucian Nasatasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 301-308; Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pp. 157, 711; Mihai Sorin Rădulescu, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai tăiat 25%. Credeți că s-au învățat minte? Aiurea! Dacă mâine ar fi alegeri pe cine credeți că ar vota această gloată flămândă de licențiați? Ați ghicit, tot pe cei care i-au jecmănit, fiindcă, vezi matale, la noi intelectualitatea este de dreapta (ptiu!) și trebuie să se comporte ca atare și la vot. Ce să-i faci, ca și capra, cu cât este mai râioasă, cu atât ține coada mai sus. Vă gândiți de unde-mi vin gândurile acestea negre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ași construi independent propriile lor lăcașuri de cult, fără să ceară ajutorul nimănui. Și exista o anumită solidaritate între ei. Repet, vorbesc ca un om care este complet în afara acestor culte, dar meritele lor trebuie să fie recunoscute, inclusiv de intelectualitate. S. A.: Aș vrea să te întreb ceva legat de problema asta, fiindcă mă preocupă și pe mine: cum se face totuși că Bisericile constituite, care aveau un număr considerabil de credincioși, aproape o infrastructură de stat în stat, o tradiție
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care mai târziu aveam să-l disprețuiesc. În mediul ortodox, anticlericalismul e mai curând o reacție la calitatea în general proastă a preoților de la cultura teologică precară la rolul modest și adesea controversat în comunitate. Asta a făcut ca între intelectualitatea românească de oarecare nivel și Biserică să existe mereu o anumită răceală, chiar antipatie reciprocă, deși nu lipsesc excepțiile grupul de la Antim, Rugul Aprins, e cea mai importantă. E interesant și că Biserica Ortodoxă a fost ca și absentă din
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de Ungaria, de negândit pentru cei mai mulți. Astfel încât, când totuși separarea s-a produs, ungurii ardeleni au intrat într-o criză profundă la nivel comunitar, reflectată de "transilvanismul" lor interbelic, și în fond nerezolvată până azi. V. N.: În ce privește raporturile între intelectualitatea română și Biserică, aici lucrurile mi se par foarte complexe. Pe de o parte, e adevărat ce spui, că a existat în tot cursul secolului XIX și o bună parte din secolul XX o anumită răceală între cler și intelectuali
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
bazate pe afinități sau conjuncturi existau, ele păreau să prelungească sau să relanseze niște dispute tradiționale în cultura română, predicând modelul Generației '27 sau lovinescianismul, persistând în retorica "autonomiei esteticului", propunând "apolitismul" (favorabil regimului Iliescu) drept singură atitudine a "adevăratei intelectualități" sau un fel de "rezistență prin cultură" în condiții de libertate... V. N.: Hai să te întrerup aici, apropo de momentul '27. Mi-aduc aminte că Radu Țeposu un tânăr talentat care a decedat prematur -, când a lansat revista Cuvântul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
înlocui. Faptul a fost explicat prin necesitatea de a acorda o cauțiune ideologică celor discutați, de a-i repune în actualitate"7. Desigur, nu toate cele 8000 de titluri sunt reeditate. Partidul preia numai textele convenabile. Scriitorii și cititorii aparțin intelectualității, o masă inferioară ca număr, ușor de controlat și de amestecat cu proletarii. Revistele literare și aparițiile editoriale reflectă ideologia vremii, modul clasei muncitoare de a vedea lumea, optimismul sistemului, convingerea că orice problemă are o soluție. Comuniștii cred că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
renume sunt aduși în partid din motive propagandistice; cercurile politice uzitează numele lor în schimbul unor avantaje materiale, fără să le acorde putere. Tinerii beneficiază de un alt tip de tratament, deoarece pot fi controlați și educați. În plus, ei desconsideră intelectualitatea consacrată. Din punctul de vedere al intelectualității, există aceleași trei categorii, dar au atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice și sociale, deoarece nu au drept de semnătură și numele lor nu poate fi menționat. Rezistenții
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
propagandistice; cercurile politice uzitează numele lor în schimbul unor avantaje materiale, fără să le acorde putere. Tinerii beneficiază de un alt tip de tratament, deoarece pot fi controlați și educați. În plus, ei desconsideră intelectualitatea consacrată. Din punctul de vedere al intelectualității, există aceleași trei categorii, dar au atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice și sociale, deoarece nu au drept de semnătură și numele lor nu poate fi menționat. Rezistenții încearcă să contrabalanseze activitatea curtenilor și, în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
politică. Aproape nu contează dacă unii sunt considerați simpatizanți ai puterii iar alții, ai opoziției"41. Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu mai revin asupra formulei care mi se părea a caracteriza din nefericire atitudinea scriitorilor români
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
partea colegilor, să-și apere interesele. "Mediul literar românesc se confundă cu o geografie complicată și în continuă mișcare, curajoșii de ieri devenind deodată neutrii de azi, iar compromișii de altădată metamorfozându-se în opozanți îndârjiți"43. Desigur, nu toată intelectualitatea dă dovadă de intermitențe în bravură. Noțiunea de curaj, care în această perioadă își pierde din valoare, se traduce practic prin evaziune. Monica Lovinescu recunoaște efortul intelectualității de a supraviețui, dar în același timp acuză lupta pentru putere, pentru statutul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar compromișii de altădată metamorfozându-se în opozanți îndârjiți"43. Desigur, nu toată intelectualitatea dă dovadă de intermitențe în bravură. Noțiunea de curaj, care în această perioadă își pierde din valoare, se traduce practic prin evaziune. Monica Lovinescu recunoaște efortul intelectualității de a supraviețui, dar în același timp acuză lupta pentru putere, pentru statutul social și funcții înalte. Ascensiunea în partid sau în diverse organizații și direcții aduce, nu numai avantaje materiale, ci și înscrierea (forțată, falsă) în rândul artiștilor cunoscuți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
social și numeroase privilegii: dreptul de a călători în afara țării, misiuni de tot felul, case de odihnă, apartamente, editarea lucrărilor în număr mare și popularizarea lor prin toate mijloacele posibile. Alexandru-Murad Moronov, în studiul Beneficii, privilegii și recompense sau prețul intelectualității din R.P.R. amintește despre Mihai Beniuc care, "pentru volumul Poeme despre Uniunea Sovietică, editat de Editura de stat pentru literatură și artă în 1954 și apărut în tiraj de 3000 de exemplare, conținând 2100 de versuri, i-au fost plătite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de partid. Cele mai consistente sunt "Premiile de Stat" instituite în 1949, cu o valoare cuprinsă între 20 000 și 50 000 de lei, și premiile Academiei Române în valoare de 200 000 de lei. Statul ușurează astfel nevoile materiale ale intelectualității, dar această bunăstare vine cu un preț: controlul absolut al individului și al creațiilor sale care trebuie să se încadreze în limitele ideologiei. "Statul totalitar a știut să încurajeze tendințe colaboraționiste în rândul unor intelectuali ariviști și/sau debusolați, gata
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de mass-media"88, adaugă autoarea, după ce spicuiește din caracterizările familiei prezidențiale. Monica Lovinescu măsoară constant atitudinea lui Ceaușescu față de scriitori, urmărindu-i devierile discursurilor oficiale. Într-una din cronicile anului 1980, afirmă că înainte de 1971, șeful de stat colaborează cu intelectualitatea și se folosește de ea pentru a disemina propaganda. După "Tezele din iulie" își arată din ce în ce mai mult indiferența și disprețul. Ceaușescu, la o întâlnire din 1980 cu activul de partid al Uniunii Scriitorilor, aprobă plagiatul ca procedeu literar și îi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
decisiv la dislocarea cercetării științifice în România"90. În cadrul Conferinței Naționale a Scriitorilor se pune problema supraviețuirii Uniunii Scriitorilor și a activității literare. După cazul "Tănase", din pricina căruia președintele Franței François Mitterrand anulează vizita în România și refuză acordurile comerciale, intelectualitatea din București speră că regimul va fi îndepărtat. Monica Lovinescu reține cu regret atitudinea românilor: "Mereu speranța că alții vor face ceva în locul nostru. Umor sinistru: până-n '56 se așteptau americanii, acum speranța e în ruși să-l debarce pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cercetările semnate de Eva Behrning 96, Nicoleta Sălcudeanu 97, Florin Manolescu 98, Ion Simuț 99. Exilul literar românesc, la care facem referire, începe în 1940 cu mari nume ale generației interbelice și se încheie la sfârșitul anului 1989 (parte din intelectualitate își revocă statutul de exilat abia în 1996, din considerente politice). Eva Behring organizează cronologic trei valuri ale exilului impus politic: 1940-1950, 1960-1970 și anii '80. Din primul val fac parte intelectualii surprinși de momentul 1945 în afara granițelor și cei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]