2,162 matches
-
intrinsec ei, așa cum spune modelul adjectival, ar însemna fie că puterea cognitivă are acces direct la obiect a concluzie adevărată pentru un scolastic cum este William Ockham, dar inaplicabila lui Toma din Aquino a, fie că speciile sensibile sau speciile inteligibile sunt niște entități intermediare inutile. Mai mult, modelul adjectival aplicat lui Toma din Aquino nu poate explica rolul speciilor din mediu (species în medio), chestiune pe care o sesizează și o admite și Robert Pasnau. Concluzionând, modelul adjectival nu-i
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
scrierile sale ulterioare constituie un motiv în plus pentru Pasnau să-și considere interpretarea justificată. Înainte de a expune argumentele lui Pasnau, vreau să fac aici o precizare, anume că întreaga să demonstrație pleacă de la ambele tipuri de specii, sensibile și inteligibile, pentru ca mai apoi această să fie restrânsă, exegetul centrându-si analiza doar pe cazul speciilor inteligibile. Observ aici cel puțin două supoziții de fundal: (1) faptul că trebuie să existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a expune argumentele lui Pasnau, vreau să fac aici o precizare, anume că întreaga să demonstrație pleacă de la ambele tipuri de specii, sensibile și inteligibile, pentru ca mai apoi această să fie restrânsă, exegetul centrându-si analiza doar pe cazul speciilor inteligibile. Observ aici cel puțin două supoziții de fundal: (1) faptul că trebuie să existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la fel, si (2) faptul că manieră în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rânduri, motivele pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la lucru aici, ci însuși reprezentationalismul epistemologic a primum visum și primum intellectum sunt specia sensibilă, respectiv specia inteligibila, adică asemănarea formei obiectului extramental, si nu obiectul extramental. Observăm că speciile sunt reificate și pot fi înțelese că repre zentari ale obiectelor, mai degrabă decât că forme asemănătoare ale formelor obiectelor. Dacă Toma din Aquino ar fi repetat această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
științele sunt despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea prin care înțelege, nu drept cea pe care [intelectul posibil] o înțelege, la fel cum specia culorii în ochi nu este cea care este văzută, ci cea prin care vedem. Însă ceea ce cunoaștem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
influențează caracterul nemijlocit al procesului de cunoaștere, oricât de paradoxal ar părea acest fapt. Pentru Toma din Aquino nu există un mod de cu noastere mai direct decât prin intermediul speciilor, indife rent dacă acestea sunt specii sensibile, imagini (phantasmata), specii inteligibile sau concepte. Cu toate acestea, spe ciile nu pot reprezenta obiectul actului senzitiv, adică nu pot fi cele pe care (id quod ) le vede văzul sau cele pe care le aude auzul, ci sunt doar cele prin care (id quo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afectări, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le întele gem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le întele gem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe care le înțelegem ar fi doar speciile care sunt în suflet, ar rezulta că toate științele ar fi nu despre obiectele din afara sufletului, ci doar despre speciile inteligibile care sunt în suflet; așa cum, după platonicieni, toate științele sunt despre Idei, despre care susțineau că sunt înțelese în act. Al doilea, pentru că ar urma eroarea anticilor care susțineau că tot ceea ce se arătă este adevărat, astfel încât cele contradictorii devin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și în general orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Într-adevăr, Toma din Aquino pare a respinge aici o formă idealista tare a reprezentationalismului, si nu doctrina act-obiect. Altfel spus, Toma nu contrazice faptul că speciile pot fi cunoscute într un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea prin care [lucrul] este văzut. Același lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Deoarece pasajul citat da seama de cunoașterea intelectiva, nu îl voi analiza acum într-o manieră detaliată, urmând a reveni asupra lui în capitolul dedicat speciilor inteligibile. În orice caz, din moment ce există un astfel de termen care întărește argumentul doctrinei act-obiect la nivelul intelectiv, ar trebui să existe și un echivalent al său la nivelul cunoașterii senzoriale. Pentru a reda acțiunea perceperii, Toma din Aquino folosește termenul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mod explicit ceea ce afirmă în tinerețe; 3. în cazul cunoașterii senzoriale, verbul folosit de Toma din Aquino este apprehendo, verb cu conotații cognitive; 4. la nivelul intelectiv există un cuvant folosit pentru a reda funcția de cunoaștere imediată a speciilor inteligibile, anume praeintelligo. Pentru mai multă rigurozitate, cred ca este necesară o ana liza mai detaliată a validității acestor patru elemente ale argumentației: 1. Faptul că un autor afirmă în tinerețe o doctrină nu constituie o dovadă suficientă a faptului că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Verbul apprehensio poate avea conotații cognitive, dar în genere este folosit în limba latină cu sensul de „a prinde“ etc. 4. Se poate observa, în demonstrația propusă de Robert Pasnau, o deplasare a abordării sale de la speciile sensibile la speciile inteligibile, așa cum remarcam și mai devreme. Mai exact, interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sale de la speciile sensibile la speciile inteligibile, așa cum remarcam și mai devreme. Mai exact, interpretarea debutează cu analiza speciilor sensi bile, dar, în momentul în care descoperă epuizarea resurselor care susțin argumentația la nivelul senzorial, trece la analiza rolului speciilor inteligibile, ca și cum nu ar exista nici un fel de diferențe între nivelul senzorial și cel intelectiv, respectiv între speciile sensibile și cele inteligibile. Faptul că primele entități intermediare sunt cunoscute de puteri cognitive senzoriale materiale, pe când celelalte, de către puteri cognitive intelective imateriale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
22.) Șed contra, species intelligibilis se habet ad intellectum, sicut species sensibilis ad sensum. Șed species sensibilis non est illud quod sentitur, șed magis id quo sensus sentit (S. th., I, q. 5, a. 2, s. c.). Din contră, specia inteligibila este pentru intelect ceea ce specia sensibilă [este] pentru simt. Dar specia sensibilă nu este ceea ce este simțit, ci mai curând cea prin care simțul simte. (ÎI.2.23.) [...] sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și universal, intelectul trebuie să aibă cunoașterea amândurora, a unuia în mod direct, prin recursul la speciile inteligibile, si a celuilalt în mod indirect, printr-o reflecție: (ÎI.3.10.) [...] non possemus cognoscere comparationem uni ver salis ad particulare, nisi esset una potentia quae cognos ceret utrumque. Intellectus igitur utrumque cognoscit, șed alio et alio modo (Sent. De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De aici [rezultă] că intelectul nostru nu cunoaște direct decât universalele. În schimb, indirect și printr-o anume reflecție, el poate cunoaște singularul, deoarece, așa cum s-a spus mai sus [I, q. 84, a. 7], după ce a ab stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea o înțelegere în act prin intermediul lor decât dacă se în toarce către imagini, în care înțelege speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
singularul, deoarece, așa cum s-a spus mai sus [I, q. 84, a. 7], după ce a ab stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea o înțelegere în act prin intermediul lor decât dacă se în toarce către imagini, în care înțelege speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și indirect, singularele, a căror [reprezentări] sunt imaginile. În acest mod formează el propoziția: „Socrate este om“. În procesul cunoașterii speculative puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea o înțelegere în act prin intermediul lor decât dacă se în toarce către imagini, în care înțelege speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și indirect, singularele, a căror [reprezentări] sunt imaginile. În acest mod formează el propoziția: „Socrate este om“. În procesul cunoașterii speculative puterea cogitativa își exercită influență îndeplinind mai multe funcții: a direcționând atenția; a fundamentând memoria, pentru că orice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri sunt cele pe care le cunoaște puterea în cauză, or intelectul nu cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri sunt cele pe care le cunoaște puterea în cauză, or intelectul nu cunoaște imaginile, ci doar le trans formă actualizând ceea ce era deja acolo în mod potențial, si anu me caracterul inteligibil. Pentru a vedea dacă imaginile îndeplinesc, în procesul de cunoaștere, un rol similar celui jucat de speciile sensibile a dacă sunt id quo-ul cunoașterii, si nu id quod-ul, dacă sunt cele prin care ajungem să cunoaștem și nu cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin comparație cu obiectele sensibile naturale. Pentru a răspunde la întrebarea „De ce este necesara întoarcerea către imagini?“, trebuie să aflăm de ce anume are nevoie intelectul de imagini. De ce nu este suficientă abstra gerea și iluminarea imaginilor, adică actualizarea potențialului lor inteligibil? Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest lucru? Atunci când cineva vrea să înțeleagă universalul dintr-un particular, apelează la aceste imagini. Concret, daca X se gândește la Obelix, care a făcut cutare sau cutare lucru, intelectul, având deja conceptul de om extras din imagini și specii inteligibile, se întoarce către imaginea lui Obelix: un ins de 1,90 metri înălțime, 120 kilograme, care poartă mereu pantaloni albi cu dungi albastre și miroase a iarbă proaspăt tăiată, pe care X l-a cunoscut într-o toamnă friguroasa în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile externe au perceput culoarea, forma, textura
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]