3,978 matches
-
gunoiului, iar celălalt cu unul privat, contractat. O selecție aleatorie a celor două orașe nu este suficientă; este improbabil ca acesta să obțină la întâmplare câte un oraș de fiecare tip din numărul total de orașe din România. Numai selecția intenționată va asigura o variație satisfăcătoare a variabilei independente. Cercetătorul poate în schimb selecta în mod aleatoriu din cadrul fiecărei categorii, alegând la întâmplare ce oraș cu serviciu tradițional public și care cu serviciu privat contractat să analizeze. Pericolul care apare este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ce oraș cu serviciu tradițional public și care cu serviciu privat contractat să analizeze. Pericolul care apare este acela ca unii factori externi, independenți de caracterul privat sau public al colectării, să afecteze calitatea serviciilor furnizate. Din această cauză, selecția intenționată trebuie să ia în considerare nu doar variația prognozată a variabilei independente modelate, ci și alți factori cauzali posibili care ar putea influența rezultatul. Comparațiile potrivite calitative nu sunt asemenea experimentelor. Cercetătorul nu poate controla condițiile de test și nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
studiu cu număr mare de cazuri, n, se poate încorpora o gamă largă de controale, afectate doar de gradul de libertate disponibil. Cercetarea comparativă cu număr n mic, în schimb, trebuie să fie ceva mai discriminatorie. Observațiile alese pentru selecția intenționată sunt, prin definiție, puține ca număr și trebuie să reprezinte o variație suficientă la nivelul variabilei independente principale. Controalele introduc un impediment în plus. Cercetătorul este nevoit să identifice acele variabile de control care par a fi deosebit de importante și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea afirma că mobilizarea clasei muncitoare prin asociațiile de cartier produce o loialitate de vot mai mare decât mobilizarea prin planurile de beneficii politice; acesta ar selecta Partidul Laburist (al Muncii) din Marea Britanie și Partidul Social-Democrat din Germania în mod intenționat, deoarece acestea reprezintă aceste conexiuni dorite. Doresc să vă avertizez împotriva unei astfel de tentații. Alegerea observațiilor astfel încât X și Y să covarieze în maniera prezentată în prealabil de ipoteză dovedește doar faptul că în lume există într-adevăr exemple
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
permitea cercetătorilor să descopere probleme sociale, disfuncții variate, ca, de exemplu, ,,căderea nivelurilor” În organizații, self-perpetuating bodies, În cadrul structurilor democrației socialiste etc., fără pretenția generalității acestora la Întreg sistemul socialist; b) adaptarea și specificarea unor concepte și teorii, ca ,,distorsiune intenționată”, pentru a evita reacția defensivă a sistemului; așa, de pildă, mișcarea sociologică americană privind dezvoltarea socială a organizațiilor a devenit ,,dezvoltarea umană” a Întreprinderii socialiste, În proiectul elaborat de C. Zamfir, I. Mărginean, S. Chelcea, M. Zlate, Șt. Ștefănescu, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe mai departe o altă perspectivă de analiză sociologică, decât cea consacrată până acum la noi. Trei presupoziții îi sunt specifice acestei abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi practica socială etalată sau aplicată, ci rezultatul așteptat sau obținut. Proiectele sau programele de schimbare, raționale în fundamentare, sunt contextualizate de „tradiția” cunoașterii disponibile, de interacțiunile și negocierile simbolice ale actorilor implicați. Tocmai în această contextualizare se produc efecte intenționate, dar și neintenționate, care, prin agregare, relevă realitatea socială a vieții. Tradiționalul și modernul nu mai apar ca stări factuale, admise ca date și de la sine înțelese, ca rezultate inevitabile ale unei impuneri exterioare sau ale unei „fatalități naturale”, ci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rațional al acțiunii sociale. Figura 2. Instanțe succesive în structurarea acțiunilor sociale și individuale Instituire Instituții, organizații, politici -------------------------------------------------------Cunoaștere Cunoaștere tacită sistematică Realizare Interacțiuni și negocieri sociale ---------------------------------------------------Evaluarea Prospectarea costurilor sociale profiturilor așteptate Finalizare Cursuri optime ale acțiunilor - -------------------------------------------------Consecințe Consecințe intenționate neintenționate Distingem trei niveluri de structurare a succesiunilor în cadrul unui curs rațional al acțiunii sociale. 1. Instituirea se realizează în cadrul configurat de instituțiile, organizațiile sau politicile existente sau propuse, precum și/sau mai ales în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică asociate acestora
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se angajează în acțiune. 3. Finalizarea consacră acele cursuri ale acțiunilor individuale și sociale care uneori sunt întâmplătoare, iar alteori sunt evaluate ca optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evaluate ca optime din perspectiva experiențelor de interacțiune și negociere simbolică. Din agregarea acțiunilor individuale și sociale rezultă consecințe intenționate, adică suficient de conforme cu proiectele de instituire, și consecințe neintenționate, adică neanticipate în faza de instituire. Informațiile despre consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consecințele intenționate și neintenționate sunt apoi aplicate pentru evaluarea cadrului configurat de instituțiile, organizațiile și politicile instituirii. Cursul acțiunilor de instituire, realizare și finalizare este reluat. Evaluarea ca tradițional sau modern a unui curs al acțiunii depinde de compararea consecințelor intenționate și neintenționate cu proiectul instituirii în cadrul contextului dat de constrângeri, facilități sau stimulente exterioare sau interioare sistemului. Odată cu comparația, este activat și un sistem de valori pentru formularea unor judecăți apreciative. Atributele de tradițional sau modern rezultă din valorile activate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
industriale și numai în virtutea unei naivități sau a unei noi „utopii realiste” ar mai fi de susținut astăzi. Prin a treia presupoziție, admit că logica socială a construcției corespunzătoare modernității reflexive este una ce implică multiple combinații impredictibile de consecințe intenționate și neintenționate, de planuri sau programe raționale și de „efecte perverse”. Toate acestea sunt rezultate ale acțiunilor actorilor sociali, indiferent de poziționarea lor în sistemul de coordonate ale societății și ale cunoașterii lor despre mediul în care acționează, dar având
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
granițele clare și cîteva punți de trecere, atent reglementate, de la o categorie la alta. Astfel de coordonate și poziționări, cel mai adesea ierarhice, au oferit în societatea industrială multiple posibilități de proiectare și planificare, adică de acțiuni sociale și individuale intenționate, orientate spre scopuri, motivate de interese și controlabile individual și mai ales social. Agregarea unor astfel de acțiuni a generat însă și așa-numitele „efecte de compoziție” sau „perverse”, adică neintenționate. Acestea au fost acele efecte care au rezultat, cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tipuri de performanțe diferite de precedentele. De aceea, ca o premisă a abordării, este necesar să fie avute în vedere acele schimbări ce ar corespunde unei „modernități organizate”, întrucât urmează liniile unui „program instituțional”și perseverează în generarea unor consecințe intenționate. Există însă și consecințe neintenționate, care se produc mai ales la nivel individual și prin acțiuni individuale și care, de jos până sus, configurează construcția socială a tranziției ce trece dincolo de intențiile raționalizatoare ale birocrației inițiate de „programul instituțional”al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adesea ascunsă; alteori, când prind persoanele în vârstă sau pensionate, se manifestă în mod cronic, chemând la revoltă. Politicile sociale ale redistribuirii, ale salarizării și pensionării, ale serviciilor publice de educație și sănătate scapă oricărui control rațional și generează consecințe intenționate și mai ales neintenționate care solicită când schimbări radicale, când reparații repetate ce îngreunează și mai mult reconstrucția sistemelor. Imaginea globală este terifiantă pentru unii, lipsită de interes pentru alții, sursă de populism pentru unii politicieni și de revoltă pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
României urbane are astăzi un domeniu matematic marcat cu plus infinit pe abscisă și zero barat pe ordonată. Traumatizat de atmosfera barăcilor din seminarii (în ale căror dormitoare încap, puțin îngrămădiți, chiar și douăzeci de elevi), nici cel mai bine intenționat student la Teologie nu poate evolua în lucrul cu cartea sau rugăciunea. Când sărăcia cronică se adaugă acestei stări de fapt, atunci tulburările afective, depresia, crizele de personalitate și abandonul studiului devin riscuri majore. Ideal ar fi ca Facultățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
probleme noi și așa mai departe, nu numai că soluțiile acceptabile sunt imposibil de conceptualizat, aprobat și aplicat, dar lumea reală include și o multitudine de probleme insolubile (cel puțin parțial, ceea ce mi se pare destul de grav). Multe activisme (bine intenționate și) obnubilate de „corectitudine politică” se încăpățânează să ne convingă de contrariu: în utopia lor mai ales discursivă, care ecranează atât de eficient realitatea, toate problemele au soluții. John Gray, mult mai lucid, ne propune să urmăm a doua linie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conținutul la care se conexează; c) gradul de generalitate sau de specificitate; d) funcțiile pedagogice îndeplinite; e) timpul relativ de realizare; f) caracterul comun sau diferențial. Importanța abordării multinivelare este dată de faptul că profesorul poate să stabilească complexitatea obiectivelor intenționate, să efectueze o planificare mai bună, să varieze gradul de generalitate, să realizeze oportun evaluarea, să reflecteze la tratarea diferențiată. Un element definitoriu al obiectivelor îl reprezintă clasificarea lor pe clase și domenii comportamentale, după cum urmează: • domeniul cognitiv, dezvoltat de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
soluțiile se Îndreaptă nemărturisit către „valorile exemplare” ale occidentului, către care unii din rafinații noștri mânuitori de pană mai cată cu clandestină pasiune, cu rău ascunsă admirație. Firește, cazurile acestea sunt puține. Mai dese sunt exemplele confuziei, ale Înfrigurării bine intenționate dar nimicitoare ca efect, mai frecventă este graba apolitică. În acest sens, nemulțumirea universală față de producția literară nouă, reproșul dur, critica nimicitoare, pornesc din dorința de a Împinge pe creator la realizări superioare, de a grăbi procesul de trecere la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Trebuie!” și nu cea ipotetică „Trebuie să faci cutare lucru dacă dorești anumite consecințe”. Asemenea considerații vor putea fi cu greu armonizate cu sugestia lui Hare potrivit căreia autorul Imm ar fi apreciat moralitatea acțiunilor prin raportare la consecințele lor intenționate. Deosebit de net va fi expimat refuzul de a evalua calitatea și meritul moral al acțiunilor prin raportare la consecințele lor intenționate la începutul secțiunii a doua a Imm, în paragrafele consacrate criticii filosofiei empiriste a moralei. Kant subliniază că atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se mișca în somn, plantoanele care stăteau de gardă peste noapte îl loveau violent cu ciomagul, ceea ce, alături de tensiunea acumulată în timpul zilei în urma bătăilor, făcea somnul imposibil pentru mulți dintre deținuți. Alții nu au fost lăsați să doarmă în mod intenționat timp de câteva zile, ajungându-se până la zece, cincisprezece în cazurile extreme, pentru a-i doborî fizic. La un moment dat, a fost introdusă o nouă metodă de tortură - statul în poziție fixă, care presupunea așezarea în fund, cu mâinile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Cu alte cuvinte, violența se manifestă sub forma oricărui atac la persoană, făcând uz de poziția de dominare a celui care exercită forța, chiar dacă numai pe o perioadă determinată. Definiția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) dată violenței este următoarea: „Folosirea intenționată a forței fizice, în fapt sau ca amenințare, împotriva cuiva sau împotriva unui grup sau a unei comunități, ce are ca rezultat sau poate foarte probabil să producă răniri ale persoanei, moartea acesteia, sechele psihologice, subdezvoltare sau deprivare”. Violența este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
alte violențe și vătămare corporală, săvârșite asupra membrilor familiei, prevăzute la art. 180, alin. (11) și (21) și art. 181 alin. (11) din Codul penal, ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, ale infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, ale infracțiunilor de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală și corupție sexuală, prevăzute la art. 197, 198, art. 201, alin. (2-5), și la art. 202 din Codul penal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201 alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
198 și art. 201 alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei. (2) Asistența juridică gratuită se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României, dacă victima
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]