3,324 matches
-
aceste caracteristici pe care le vom și utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe din natură, economie sau societate. 5.2. Proprietățile Sistemelor Adaptive Complexe din economie 5.2.1. Conectivitatea și interdependența Conectivitatea și interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem social, de exemplu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care le vom și utiliza pe măsură ce vom prezenta metodele și tehnicile prin care sunt abordate diferitele sisteme adaptive complexe din natură, economie sau societate. 5.2. Proprietățile Sistemelor Adaptive Complexe din economie 5.2.1. Conectivitatea și interdependența Conectivitatea și interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem social, de exemplu, conectivitatea și interdependența
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
complexe din natură, economie sau societate. 5.2. Proprietățile Sistemelor Adaptive Complexe din economie 5.2.1. Conectivitatea și interdependența Conectivitatea și interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem social, de exemplu, conectivitatea și interdependența înseamnă că o decizie sau acțiune ale unui individ (grup, organizație, instituție sau chiar a sistemului uman în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
interdependența reprezintă un prim aspect al modului în care apare comportamentul complex. Comportamentul complex în CAS apare din interdependența, interacțiunea și conectivitatea elementelor din cadrul sistemului și dintre sistem și mediul său înconjurător. Într-un sistem social, de exemplu, conectivitatea și interdependența înseamnă că o decizie sau acțiune ale unui individ (grup, organizație, instituție sau chiar a sistemului uman în ansamblul său) pot afecta alți indivizi și sisteme. Aceste efecte nu au un impact uniform și egal, deci vor putea varia în raport cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemul tehnologiei informaționale (IT) și sistemul intelectual de idei. Un alt aspect important și strâns legat de cel anterior este că CAS sunt multidimensionale și toate dimensiunile interacționează și se influențează una pe alta. Acest lucru înseamnă că interacțiunile și interdependențele se formează între componente care se află pe nivele diferite, iar în cadrul fiecărui nivel, conexiunile pot fi orizontale și verticale. Un sistem multidimensional poate fi abordat din multiple puncte de vedere, aceste dimensiuni suprapunându-se și interferându-se reciproc, pentru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în care ierarhiile pot fi răsturnate sau ignorate. Acest lucru, se pare că este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS. Propagarea influenței într-un CAS depinde, evident, de gradul de conectivitate și interdependență. De exemplu, ecosistemele biologice nu sunt total conectate. De regulă, fiecare specie interacționează cu o anumită submulțime din numărul total de specii existente în mediul său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip rețea. In sistemele sociale
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
se aplică atât organizației cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem complex coevolutiv este una de interacțiuni și relații intricate și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea CAS este structura
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
noi comportamente, se poate spune că organizația s-a adaptat și a evoluat. Noile cunoștințe, împărtășite de toți indivizii prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 5.3. Exemple de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o mașină izolată și separată de mediul său înconjurător - vom înțelege adevărurile fundamentale despre ceea ce face economia să lucreze.” (Baden și Lewin, 1999). Deci ecosistemele biologice și ecosistemele digitale pentru afaceri au o serie de proprietăți comune cum sunt: interacțiunea, interdependența, comportamentul emergent, autoorganizarea, feedbackul, neliniaritatea ș.a. De asemenea, trebuie subliniat că amândouă tipuri de sisteme funcționează ca niște organisme și nu ca o mașină. În plus, nici ecosistemele biologice și nici ecosistemele digitale pentru afaceri nu sunt optimizatoare ale propriului
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și metodelor sistemelor adaptive complexe în domeniul ecosistemelor digitale pentru afaceri este o activitate aflată într-un stadiu de început dar cu mari perspective pentru a înțelege și a opera mai performant în mediile de afaceri. Capitolul 6 Conectivitate și interdependență în sistemele adaptive complexe Una dintre cele mai importante caracteristici ale CAS se referă la conectivitatea și interdependența dintre elementele sale, dar și a întregului sistem cu celelalte elemente precum și cu alte sisteme din mediul înconjurător. CAS constau dintr-un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de început dar cu mari perspective pentru a înțelege și a opera mai performant în mediile de afaceri. Capitolul 6 Conectivitate și interdependență în sistemele adaptive complexe Una dintre cele mai importante caracteristici ale CAS se referă la conectivitatea și interdependența dintre elementele sale, dar și a întregului sistem cu celelalte elemente precum și cu alte sisteme din mediul înconjurător. CAS constau dintr-un număr foarte mare de elemente distincte, capabile să interacționeze unul cu altul și cu mediul înconjurător (deci cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
nu epuizează nici pe departe informațiile și cunoștințele pe care le putem obține referitor la același sistem dar abordat la un alt nivel. Din această cauză, studierea CAS constituie o sursă inepuizabilă de cunoaștere a lumii reale. Caracterul incert al interdependențelor dintre elemente presupune că, la un moment de timp dat, între două sau mai multe elemente, conexiunile se pot forma cu o anumită probabilitate condiționată de factori extrem de diferiți, ceea ce introduce o imensă varietate a tipurilor de conexiuni posibile între
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
tot (În raport cu funcționarea sistemului) și În felul acesta delimitează sistemul respectiv de toate celelalte. Conexiunile stabilesc limitele sintezei anumitor părți ale unui fenomen Într-un sistem. Elementele reprezintă sistemul prin intermediul conexiunilor. Prin conceptul de conexiune se pune În evidență și interdependența oricărui sistem cu oricare alt sistem. Aceste conexiuni nu sunt conexiuni de sinteză, de reunire a elementelor, ci conexiuni externe ale ansamblului definit de sistem. Orice sistem definit este definit univoc În timp și spațiu. Datorită acestui fapt orice sistem
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sistem. Aceste conexiuni nu sunt conexiuni de sinteză, de reunire a elementelor, ci conexiuni externe ale ansamblului definit de sistem. Orice sistem definit este definit univoc În timp și spațiu. Datorită acestui fapt orice sistem se află Într-o anumită interdependență cu mediul exterior. În raport cu mediul exterior, orice sistem are o intrare, o ieșire, o comportare și o schimbare a modului de comportare, care Îmbogățește analiza funcțională a sistemului și funcțiunii. Intrarea unui sistem se numește dispozitivul prin care se recepționează
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului; stabilirea contribuțiilor psihologiei sociale la motivațiile Învățării; crearea unui mijloc adecvat de intercomunicare Între educat și educator. Evaluarea este o activitate complexă care presupune realizarea mai multor acțiuni și operații, aflate În interdependență: Măsurarea, adică stabilirea unei relații Între un ansamblu de simboluri și un ansamblu de obiecte, fapte, rezultate, pe baza unor caracteristici pe care acestea din urmă le au. Exactitatea măsurării depinde de calitatea instrumentelor folosite, de gradul de adecvare cu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de reflecție și participare la schimbările ce au loc, la evaluarea impactului pe care știința Îl are asupra societății. În acest proces se Încearcă o noua conturare la nivel de secol XXI a relației artelor și științelor umaniste cu știința. Interdependența dintre ele are nevoie de construirea unei noi Încrederi În capacitatea individului de adaptare la viitor, la schimbarea circumstanțelor În perspectiva activităților sale de consumator, dar și de calitatea sa de simplu cetățean. În situația unei societăți moderne și a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
precum și cel mai important și activ participant la producerea schimbării conceptuale și a vieții materiale a comunității umane. În Îndeplinirea acestor misiuni, tehnologia didactică ocupă un loc important, ca parte componentă a proceselor educaționale. „Tehnologia didactică presupune cunoașterea și respectarea interdependenței dintre componentele curriculum-ului sau procesului de predare Învățare (obiective - conținut forme de organizare și metode evaluări), esențial fiind randamentul Învățământului, determinat pe bază de evaluări riguroase... Tehnologia didactică reprezintă un concept integrativ și dinamic; formele de organizare a procesului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Q3 = ΔQ), iar concurența dintre consumatori ar conduce la creșterea prețului până la p0, care corespunde punctului de echilibru dintre cerere și ofertă. Așadar, prețul raționalizează cererea și reglează oferta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 289. footnote>. Interdependențele dintre forțele pieței și nivelul prețului sunt numeroase, sensurile modificării prețului de echilibru diferind de la o situație la alta (de fiecare dată se pleacă de la egalitatea dintre cantitățile cerute și cele oferite)<footnote Niță Dobrotă, op. cit., p. 178. footnote>. Dacă
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
deciziei sale cu privire la preț sau la cantitate asupra celorlalți și care vor fi reacțiile lor. Prețul produsului, cantitatea vândută, profitul obținut de o firmă, toate depind de reacția concurenților. Există în acest caz o funcție de reacție. Totodată, trebuie subliniat că interdependența este, în primul rând, efectul gradului înalt de concentrare<footnote Prin grad de concentrare se înțelege fracțiunea din producția și vânzările totale ale unei națiuni care revine (sunt controlate) firmelor reprezentative dintr-o industrie. footnote> economică a unor ramuri industriale
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
oțel avea prag de rentabilitate pentru o producție de 10 t/zi în 1860; iar acesta ajunge la 500 t/zi în 1900 și 3.000 t/zi în 2000. În concluzie, caracteristica fundamentală a structurilor de tip oligopolist este interdependența acțiunilor diferiților vânzători, evident, aflați într-un număr mic pe piață. Totodată, pătrunderea pe o piață cu structură oligopolistă este, dacă nu imposibilă, cel puțin dificilă, deoarece oligopolul se protejează prin bariere similare monopolului. Pe o astfel de piață, produsele
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
o unitate morfologică. Organismul este un tot structural În care forma din afară e condiționată de texturile de adâncime, În care planurile de mărime ale structurilor, Începând de la elementele atomice și coloidale și până la structura Țesuturilor, se află Întro strânsă interdependență și subordonare. Toate aceste structuri diferențiate, pe care microscopul le arată În diversitatea lor nesfârșită, sunt subordonate unității centrale a individualității. Căci la Început a fost această forță de organizare, de integrare, acest principium individuations. Întregul preexistă părților, cărora le
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu există decât În măsura În care este legat de strămoșii animali din care s-a desprins și decât În măsura În care se dezvoltă Într-o comunitate biologică și socială, În care se integrează. Individualismul, exaltarea valorii individului În detrimentul realității vieții sociale, este un non-sens” . „Interdependența dintre dezvoltarea individuală și starea de evoluție a mediului social În care individul apare și se dezvoltă implică dezvoltarea simțului responsabilității individului față de ceilalți și față de propriile sale acte” . Conviețuirea socială contribuie la desăvârșirea psihismului, la apariția conștiinței ca factor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
reprezentăm În moduri diferite. Conform teoriei cuantice, fiecare persoană este un observator și deci fiecare „fixează” realitatea În felul său. 2. Mintea si corpul reprezintă părți ale aceluiași sistem cibernetic. Mintea și corpul se află Într-o strânsă relație de interdependență, de influențare reciprocă. Starea În care ne aflăm se datorează acestor două componente. Schimbările survenite Într-o parte a acestui sistem se răsfrâng asupra celeilalte parți. Modul În care gândim influențează instantaneu tensiunea musculară, felul În care respirăm, postura, emoțiile
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
moderne este realitatea faptului că obiectele materiale nu sunt separate de celelalte lucruri din manifestare, așa cum pare la prima vedere. Când se pătrunde tot mai mult În miezul celei mai solide - În aparență - materii, orice separație dispare. Rămâne doar legătura, interdependența care există Între tot și toate, care se regăsește pretutindeni și În mod misterios În spațiu și timp. Aceste conexiuni fac obiect de evaluare teoriei cuantice, numite de unul din fondatorii acesteia Erwin Schrödinger (1887 1961) „corelare”, afirmând: „Nu spun
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
recădere; - reapariția preocupărilor de autoîngrijire și a valențelor de resocializare. 2. Mărimea dozei de atac, durata de administrare și momentul atingerii dozei terapeutice. Aici părerile sunt împărțite. S-ar părea că nu există doză standard, doza optimă fiind în strînsă interdependență cu forma clinica bolii psihice și cu toleranța terapeutică a pacientului. Astfel, în cazul psihozelor schizofrenice, studiile au constatat o bună toleranță la neuroleptice, efectele secundare apărând la megadoze (Cescova et al, 1997; Kuchenhoff & Hell, 1993; Lieberman et al, 1993
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]