5,673 matches
-
Cercul Teritorial de origină, indicând și împrejurările decesului. 9. În scopul de a se evita întârzieri dăunătoare posibilităților de control, se interzice cu desăvârșire corespondența scrisă, prin poștă, între Cercurile Teritoriale și spitalele din aceiași localitate, unde s’ar afla internați evreii. Medicul Cercului Teritorial va verifica personal existența evreilor în spitale și diagnosticul, forma oficială scrisă fiind îndeplinită odată cu vizitarea bolnavilor evrei în spital. 10. Deplasarea evreilor din detașamentele exterioare la spi tale și dela spitale la Cercurile Teritoriale de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Bălți și Hotin. 2. - Evreii evacuați din Bucovina vor fi plasați în orașul Cernăuți și în comunele urbane din Județele Storojineț și Cernăuți. 3. - Evreii evacuați din Vechiul Regat vor fi plasați în localitățile de unde au fost ridicați. 4. - Evreii internați în lagărul Grosulova și cei deținuți în Penitenciarul Râbnița, vor fi transferați în Lagărul Tg. Jiu. Numărul aproximativ al evreilor menționați la punctele 1 și 2 este de 42.000, al celor menționați la punctul 3 este de circa 100
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la Roman (1891-1899), de unde trimite spre retipărire în „Arhiva” lui A. D. Xenopol (1893-1894) vechile Amintiri din o călătorie. Cu sprijinul lui Xenopol, H., „amantul nestrămutat al naturii”, ajunge la Iași, profesor de română și latină (un timp director) la Liceul Internat (1899-1912). Stimulat de G. Ibrăileanu („delicatul meu amic” - un „estet literar de mâna-ntâi”), reia scrisul; prestigioasa revistă „Viața românească” îi tipărea, între 1907 și 1912, acum remaniate și împărțite în capitole, amintirile de drumeție, cărora li se adaugă nuvele
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
neclară evaluarea gravității, cu diferențieri între formele de TP gravă, medie și ușoară, eventual cu trecere spre persoana particulară sau „persoană ce are probleme”. Se consideră că tulburarea de personalitate e subdiagnosticată deoarece personalitatea e evaluată de obicei la cazurile internate și la acestea, în mod riguros, doar atunci când este timp și interes. În ambulator nu este timp pentru aplicarea interviurilor semi-structurate și culegere de informații de la aparținători. Unele studii epidemiologice indică faptul că până la 10% din populație ar prezenta tulburări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atitudinile parasuicidare, se dovedesc în ansamblu mai utile decât cele aparținând nivelurilor I și II (TYRER, SIMMONDS, 2003Ă. Spitalizările par mai eficiente la tulburările de personalitate de cluster B - TP borderline în speță care constituie 15% dintre tulburările de personalitate internate (WIDIGER, WEISSMAN, 1991Ă. Se autoexclud de obicei TP antisocial și deși TP anxios-evitant și TP dependent beneficiază de atmosfera intraspitalicească, ele rămân marcate de riscul decompensărilor după externare. Pentru fiecare pacient internat programul terapeutic trebuie să fie organizat și condus
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
absența unor spații de joacă pentru copii în numeroase spitale de pediatrie sau în spitalele unde sunt internați copiii. în general, putem afirma că serviciile de sănătate de la noi nu sunt preocupate de a crea o stare de bine pacienților internați, de a-i ajuta prin ascultarea „plângerilor”și durerilor. Ele sunt preocupate de a-i vindeca. Dar aceste două ținte nu sunt atât de separate una de cealaltă, cum ar putea părea la prima vedere. „a putea să-ți identifici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai străluciți educatori pe care i-a avut țara noastră. S-a născut la 8 martie 1877, în satul Scobinti din județul Iași. După ce urmeaza școală primară în satul natal, isi continua studiile la Iași, la Liceul Național și Liceul Internat, obținând bacalaureatul în 1899. Pregătirea universitară o face la Iași, Berlin, Leipzig și Munchen. A avut o activitate însemnată la catedră (atât în învățământul liceal, cât și în cel universitar). Constantin Fedeleș a publicat puțin, deși a scris mult. Din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
În care a adăugat că, În afară de Stavrică XE "Stavrică (maior)" , l-a trimis și pe căpitanul Ionescu - delegatul comandamentului militar al zonei câmpurilor petrolifere (În zona câmpurilor petrolifere a existat un comandament militar special): „S’au scos din vagoanele cu internați un număr de 40 evrei, ce au murit În timpul transportului din cauza debilității fizice etc. șCadavreleț au fost strânse Într-un singur vagon și apoi sigilat și pus sub pază, iar astăzi urmează ca după verificarea ce se va face de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
hotărârea sa de a aproba Înhumarea și expunerea motivelor pentru hotărârea luată 73. Comandantul magistraturii militare, colonelul Ion Aramă XE "Aramă, Ion" , a cerut - În numele ministrului Apărării Naționale - să i se trimită un raport intermediar „În legătură cu decesul celor 1.414 internați evrei, În timpul transportului lor În lagărul Călărași XE "Călărași" ”74 - o altă soluție lingvistică pentru descrierea ororilor din „trenul morții”. În același timp comandantul garnizoanei din Călărași XE "Călărași" i-a cerut prefectului județului Ialomița XE "Ialomița" să-i predea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
serios, liceul clasic, unde mi s-au dat posibilități de libertate a lecturii și a formării, profesori cărora le sunt recunoscător. Unii cu extravaganță, cum a fost un profesor de latină. La început am trecut prin mai multe licee. Liceul Internat era o creație a lui Spiru Haret, cum știți, un fel de colegiu de tip englezesc, ca un Eaton pentru copii de țărani! O realizare absolut uimitoare în jur de 1900, într-o țară supusă atâtor zbateri, în preajma unor mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană și îmbrăcăminte, ceea ce ridica serioase probleme autorităților 59. În zilele următoare numărul celor internați a continuat să crească continuu, astfel că la data de 27 octombrie 1941 în ghetoul din Odessa se aflau potrivit informațiilor oferite de documentele de arhivă un număr de 16.258 de evrei, dintre care 6625 bărbați, 7658 femei și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
celor vinovați. 90. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, prin care solicită trimiterea a 300 de jandarmi pentru a face față pazei celor 18.000 evrei internați. 91. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, cu privire la situația alimentară și sanitară a evreilor internați, respectiv necesitatea măririi numărului personalului de pază. 92. 24 august 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de jandarmi pentru a face față pazei celor 18.000 evrei internați. 91. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, cu privire la situația alimentară și sanitară a evreilor internați, respectiv necesitatea măririi numărului personalului de pază. 92. 24 august 1941. Nota nr. 4026 înaintată Marelui Cartier General de către Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a, privind situația evreilor internați în lagărul de la Vertujeni, solicitându-se precizări cu privire la instituțiile responsabile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ministerul Afacerilor Interne Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, privitoare la decizia nr. 3269 emisă la 31 decembrie 1942 de către Guvernământul Transnistriei prin care se dispune scoaterea din lagăre și ghetouri a evreilor internați și întrebuințarea lor la munci consecințele ce rezultă în urma aplicării acestei decizii în cazul evreilor comuniști internați la Wapniarka, respectiv propunerea de modificare a prevederilor deciziei în conformitate cu principiile de drept și necesitățile de ordine și siguranță națională. 363. 21 ianuarie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la decizia nr. 3269 emisă la 31 decembrie 1942 de către Guvernământul Transnistriei prin care se dispune scoaterea din lagăre și ghetouri a evreilor internați și întrebuințarea lor la munci consecințele ce rezultă în urma aplicării acestei decizii în cazul evreilor comuniști internați la Wapniarka, respectiv propunerea de modificare a prevederilor deciziei în conformitate cu principiile de drept și necesitățile de ordine și siguranță națională. 363. 21 ianuarie 1943. Nota nr. 6196/R.D.L. înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de Împuternicitul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la munca obligatorie. 379. 31 martie 1943. Nota nr. 7787 înaintată de Corpul Grănicerilor Președinției Consiliului de Miniștri, Secretariatul General, referitoare la verificările și cercetările efectuate în privința pazei lagărelor și ghetourilor de evrei din Transnistria, respectiv numărul și situația evreilor internați. 380. Nedatat, aprilie 1943. Notă referitoare la situația ghetourilor din Transnistria în luna aprilie 1943. 381. 13 aprilie 1943. Procesul-verbal al conferinței interministeriale din 13 aprilie 1943 privitoare la chestiunea evreiască, la care au participat ministrul Apărării Naționale-generalul de corp
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
orele 530, manifestațiile au încetat, astfel că la ora 6 lumea care începuse să circule pe străzi a mai putut să fie martoră la multe scene sângeroase. Comuniștii care mai rămăseseră trăgeau mai ales în direcția Gării și a Liceului Internat. Tot în dimineața zilei de 29 Iunie a.c., grupuri de manifestanți au ocupat cabina din stația Nicolina unde s'au întărit, intenționând să atace trenurile militare germane în trecere prin Iași. Dar sosind armata, a urmat un schimb de focuri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor, a început să se arunce cu bombe și grenade. În același timp s'a deschis un foc viu de mitraliere asupra cantonamentelor germane și asupra soldaților români și germani de pe străzi. Atacurile erau îndreptate de astă dată asupra Liceului Internat și a Chesturei de Poliție. Față de această situație care punea în pericol nu numai viața ostașilor și a populației, dar dădea prilej de ațâțare a spiritelor comuniste, armata germană a luat comanda, trecând imediat la represalii. La ora 1630 s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără a fi controlate. Primesc vizita a diferite persoane (mascate rude) ce se deplasează cu mașinile dela Iași la Podul Iloaei. Supravegherea acestor internați pare că este foarte slabă. Informație verificată. *) Adnotări: "No. 1619. 20.VII.1941 Serviciul Marelui Pretor pentru verificare și măsuri p. Șeful S. II. Colonel ss. Petrescu 250"; "Copie scoasă din dosarul No. 1 al Marelui Cartier General Serviciul Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat Major La Nr. 24.283 din 14 Iulie 1941273. Cu onoare vă rugăm a dispune ca: Cei dovediți că au luptat contra noastră să fie constituiți prizonieri și urmează soarta acestora. Cei suspecți vor fi strânși pe județ și internați. Cei cari comit acte contra armatei și sunt surprinși asupra faptului, vor fi executați pe loc, conform ordinelor în vigoare. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL ss. Zaharescu p. Șeful Secției II-a Maior ss. Mangesius AMR, fond 2277-Divizia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din evreii adunați în curtea Chesturei cu care ocazie au fost omorâți aproximativ 500 inși iar alții răniți. S'au luat măsuri de trimiterea la lagăr a celorlalți evrei, care au fost îmbarcați în două trenuri cu destinația lagărul de internați Ialomița; pe drum în stația Podul Iloaiei și Tg. Frumos s'au descărcat din vagoane circa 1200 inși care au murit din lipsă de asistență medicală sau din cauza rănilor avute. În seara de 29 iunie a.c. după măsurile luate s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
km. S. E. Soroca). Lt. Colonel Palade 341 Șeful Biroului Statistic Militar Iași este însărcinat cu executarea acestei operațiuni. În acest scop vă rugăm să binevoiți a dispune ca: Serviciul pretoral Flamura 342 să concure imediat la paza, transportul, etc. celor internați. Să se ceară și concursul Prefecturii Soroca pentru mijloacele de transport, hrană, etc. Inspectoratul de Jandarmi Chișinău prin Legiunea Soroca să dea tot concursul Locot. Colonel Palade pentru executarea misiunei ce a primit. În acest scop Leg. Soroca să ia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ținuturi, din partea acestor elemente dubioase, Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți propune a se aproba înființarea a două lagăre unul la Zarojani, pentru regiunea Hotin și al doilea la Lujeni, pentru regiunea Cernăuți. Aceste lagăre ar urma să funcționeze până când situația celor internați ar fi clarificată de o comisiune care ar urma să hotărască trimiterea în judecată, pierderea unor drepturi politice, ridicarea drepturilor de proprietate, etc. Față de cele de mai sus, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aprecia asupra importanței și urgenței
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Huși 15 capi ai comunității evreiești și arestați în una din camerile cazărmei Cuza-Vodă. Conform ordinului M.St.M. Secția II-a Nr. 4622 din 2 August 1941352, transmis de Comandamentul 3 Teritorial cu ordinul Nr. 37.373/941353, chestiunea internaților civili se lasă în grija autorităților ce depind de Ministerul Afacerilor Interne, care hotărăște și se îngrijește de hrana, cazarea și folosirea lor la muncă. Față de ordinul de mai sus al M.St.M., cu raportul nostru Nr. 2363/941354
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Lagărul de prizonieri Nr. 5 către FLAMURA 387 Stat Major Revenind la rapoartele noastre anterioare, Am onoare a supune din nou cunoștinței Dv. următoarea situație în care ne găsim. Până astăzi 22 August 1941 în lagăr au venit 23.026 internați Jidani 388, deși capacitatea de cazare a Târgului Vertujeni nu era mai mare de 13-15.000 așa după cum am arătat deja. Din această cauză îngrămădindu-se atățea oameni din care unii copii alții bătrâni, unii bolnavi, alții chiar pe moarte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]