1,806 matches
-
maximă eficiență, pentru promovarea stilului participativ de dezvoltare în comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple în dezvoltarea comunitară. Nu la aspectele tehnice ale evaluării intenționez să mă refer în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
altfel, „cursa de șoareci”, nume ce trimite explicit la subterfugiile unei capcane... Vom apela și la alte exemple, căci principiul „dispozitivului” se regăsește de la Racine până la Marivaux și Strindberg. Dacă Socrate era convins că se poate ajunge la adevăr prin interogația dialectică, aici e utilizată viclenia, la fel de eficace în montarea unui „dispozitiv” capabil să furnizeze informații decisive. Încă o dată, aflarea adevărului cere trudă, ingeniozitate, mijloace tactice. Supravegherea poate avea și alte justificări, dar în teatru căutarea adevărului rămâne cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
complicat; cine; cineva; cîrnați; completare; complicitate; conjuncții; coordonatoare; cu ceva în plus; cuplu; cuvînt de legătură; ce dacă?; deja; departe; deștept; dezinteres; dorință; dragoste; ea; cu el; este; etc.; familie; ar fi; Galaxie; galben; gata; gîndire; iarăși; inclusiv; insuficiență; interogare; interogație; împreună cu; însoțire; înșiruiri; întrebare; întrebări; își; laolaltă; litere; mai urmează; cu mama; manifest; măr; mda; și mere și pere; mereu; merg; merge; mie; moft; alt motiv; prea mult; multe posibilități; muncă în plus; na; neînțeles; din nou; nou; om; orice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cum; cînd?; cîndva; clare; clădire; complement; conexiuni; confuzie; copilărie; corpuscul; cu; curios; dai și unde crapă; dar; pe deal; deasa; dezorientare; dilatări ale aerului; drum; elastice; electrice; eu; exotic; facultate; fericire; focul; frecvențe; găsire; Ibiza; ideal; imaginație; incert; incertitudine; inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și cel diferențial care o măsoară și o confirmă. Examenul pacientului Ansamblul informațiilor care permite realizarea sintezei de diagnostic este perceput cu ocazia unui examen general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și o confirmă. Examenul pacientului Ansamblul informațiilor care permite realizarea sintezei de diagnostic este perceput cu ocazia unui examen general în care ascultăm, privim, mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi începem
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
mirosim, atingem, analizăm. Acest examen se derulează în patru faze: • interogație sau anamneză; • inspecție; • auscultație-odorat; • palpare. Interogația și inspecția încep la primul contact cu bolnavul și pot continua până la sfârșitul examenului general. Inspecția, auscultația-odoratul și palparea constituie împreună examenul clinic. Interogația În timpul acestei etape, notăm simptomele, ascultăm plângerile pacientului ajutându-l totodată să le formuleze, apoi începem să-i punem întrebări precise întrucât pacientul poate omite simptome și e posibil ca numeroase informații pertinente să nu-i fi atras atenția. Trebuie
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
o bună capacitate de concentrare. • corpul în ansamblul său, adică mușchii și țesuturile superficiale, apoi țesuturile profunde (ligamente, viscere etc). Palparea țesuturilor permite perceperea diferențelor de masă, de textură și de temperatură. Elementele de interpretare ale diagnosticului Anamneza (ascultare și interogație) Foto 1. Anamneza (p.110) Informațiile colectate privesc mai ales simptome și semne clinice care fac să apară: • dureri; • prezența factorilor patogeni; • tulburări funcționale vitale sau anexe; • tulburări motorii; • leziuni și anormalități organice; • dezechilibre ale intrărilor și ale ieșirilor; • tulburări
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
sau Ă de ce nu?Ă Vattimo?! La ce bun, din moment ce, înainte de toate, Cioran se poate descifra prin sine însuși. Că o lectură intertextuală ar fi relevat suma de rădăcini, înfipte în secole de cultură, în straturi succesive de neliniște și interogație? Neîndoielnic că Cioran aparține unei familii de spirite, dar în măsura în care își este suficient sieși, stabilirea câmpului de interferențe devine un exercițiu livresc. Interesantă în sine, chiar utilă, o astfel de cercetare are cu totul altă miză decât aceea a pătrunderii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
apartenența la o realitate mai cuprinzătoare, nu-i decât confirmarea unei înstrăinări. Sau viceversa: căci înstrăinarea e, la Cioran, un mijloc de a fi mai acut el însuși. Înstrăinarea ca întemeiere nu aparține unei ficțiuni Cioran, chiar dacă în explorarea acestei interogații am avut drept cauză și reper originar nu textul său, la care am ajuns ulterior în mod firesc, ci piesa lui Matei Vișniec, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte. Vișniec mărturisește că l-a auzit pe Cioran vorbind o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ceea ce „produce” Cioran, la antipodul faptei, ține de această legitimare permanentă a aparenței. Fețele identității sau Cioran, evreultc "Fețele identit\Ții sau Cioran, evreul" Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se află la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate precară, care glisează între limite incompatibile, care însă nu se exclud, chestionată în permanență, negată adesea în oricare din ipostazele ei. De fapt, abia astfel, prin negare, afirmată. Nu-i vorbă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ei și săracii de noi! să năzuiască la altceva. Nu-i de mirare că elanurile lui Octav eroul pur, intransigent, himeric se frîng. În confruntare cu energiile maligne, proliferante, idealistul își pierde la un moment dat forța de a spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu care se lăudau atunci când vorbeau despre munca lor. Testul său tip: „Ai putea să te lauzi cu ceea ce faci mamei tale, te-ai simți în largul tău să predai acest lucru la școala de duminică, ar rezista investiga și interogațiilor unui mare juriu? Un astfel de test își propune să ofere echipei dumneavoastră un cadru de referință despre cum ar putea fi percepute comportamentele și acțiunile lor de către cei din afară. Ei pot să se ghideze după culoarea verde pentru
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Ca un fir / De trandafir! / La anul și la mulți ani!"126 Transpunerea analogică a universalului în plan individual transfigurează umanul, integrându-l în plan cosmic. Această co participație a elementelor naturale la viața umană este pusă în evidență de interogațiile interne explicative: În pădurea-ntunecoasă / Toate crengile se lasă, / Se lasă pân la pământ / Și mă-ntreabă de ce plâng. Cum n-oi plânge ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
punea: / Spate late-ncârjobate, / Buze moi dubalăzate. / Mult aș da, mult aș plăti / Tinerețea de-aș opri, / Aș da bani, aș cheltui, / Viața-n loc s-o pot opri, / Și-aș goli chimiru tot, / Numai ca să fiu ce-am fost."238 Interogația retorică transformă confesiunea lirică într-o meditație existențială. Repetiția inițială a vocativului definește firul vieții din perspectiva metaforei binare lume albă / lume neagră. Succesiunea enunțurilor constatative, evocatoare, sugerează cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or îi leu, / Ori îi ibovnicul meu."291 Interogațiile retorice, care realizează paralelismul analogic dintre pasăre și codru, evidențiază pactul cu timpul pe care cucul trebuie să și-l asume: "Cucule, pasăre dragă, / Ce cânți primăvara-ntreagă? / Ce dor ai în pieptul tău, / După cine-ți pare rău? / După
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și mai ales fizica. Poate și datorită doamnei profesoare Bostan care știa să ne atragă și să ne punem întrebări. Cum eu din fragedă copilărie îmi pusesem mereu întrebarea ”de ce ni se întâmplă aceste lucruri?”, eram obișnuită cu astfel de interogații și mi-a fost ușor să-mi pun întrebări referitoare la fenomenele din natură. Și astăzi sunt o scormonitoare și o dilematică. De aceea aceste materii au fost foarte simple pentru mine; mai ales că ele nu implicau contradicții de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Mărul de lângă drum" (1954) și cu următoarele volume până la "Cântecele inimii" (1960) se manifestă ca un poet prodigios, de o vitalitate și un orgoliu singular, sau își confundă destinul cu al mulțimii. Este perioada sentințelor, a exclamațiilor retorice, a marilor interogații, fără să însemne întotdeauna falsă poezie. Mihai Beniuc va rămâne în istoria noastră literară din această perioadă prin gestul liric care a impulsionat evenimentul, aclamând ponderat sau euforic momentul istoric. Preocuparea pentru arta poetică, în ciuda inflației de versuri, există ("Mărul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
experimentului, a virtuților sale indiscutabile, dar și a obstacolelor întâlnite. Pasionant și instructiv pentru orice cititor este ultimul capitol, " Jurnalul unei călătorii transdisciplinare", scris de profesoarele Mirela Mureșan și Camelia Circa-Chirilă. Fără nici o mască, autoarele ne dezvăluie toate frământările și interogațiile lor din timpul experimentului, momentele de mare cumpănă, propria lor transformare în cursul procesului inovator care nu avea nici un model prealabil. Ce păcat că această carte nu a ajuns la timp în mâna celor care au conceput mult dezbătuta nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
entitate integrată, unificată cu sine, prin integrarea sacrului); a da un sens / a conferi valoare cunoașterii înseamnă a înțelege (a cunoaște prin intermediul sacrului); a da un sens / a conferi valoare acțiunii înseamnă a crea (a acționa prin intermediul sacrului). e. Importanța interogației Pe de altă parte, transdisciplinaritatea are la bază o gândire orientată deopotrivă spre răspunsuri și spre întrebări. Structura deschisă a Realității și a cunoașterii garantează prezența permanentă a necunoscutului, a neașteptatului și imprevizibilului. Prin urmare, refuzul interogării, certitudinea absolută sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acum nu mai am inocența atît de necesară acestui text!" (de meditat: chiar îți pierzi inocența, odată cu trecerea anilor? Sau: dispariția ei este, întotdeauna, un obstacol?). O personală definiție dă Alexa Visarion și-n cazul regizorului: este egal cu valoarea interogațiilor adresate prezentului. El trebuie să dinamizeze structura textului dramatic, sub raportul reflecției. Astfel, spectacolul devine eliberator de conștiință. Sau despre teatru: e vrajă. E tăcerea ascunsă în noi: Teatrul e mai adevărat decît viața, viața e mai puternică decît teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adânc, adică la semnificație și la sens. Opera de artă în genere, idee pe care regizorul și-a însușit-o organic, nu e o soluție, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci, așa cum spunea Eugen Ionescu, este o interogație, prin aceasta arta întâlnindu-se cu filosofia, contopire sesizată și exercitată de către artistul și teoreticianul Alexa Visarion. Un corelativ semantic al acestor termeni este în discursul lui Alexa Visarion și conceptul de "tăcere", cu toate ramificațiile sale reflexive. Sursele și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
piesei: tragedia antică (similitudinea Anca Electra sau scena recunoașterii aristotelice a lui Ion), Dostoievski (demonii ce torturează personajele), Tolstoi și Poe (negrul, sumbrul, întunericul), dar și Kafka (dreptatea prin nedreptate). Ambiguitatea climatului din film provine, poate, din izvorul nesecat de interogații care este Năpasta și derivă din seria de întrebări lansate de (spectacolul de) teatru, ca oracol ce poate dezvălui enigmele, dar nu află adevărul ce le întreține. Sunt însuși gândurile regizorului, care adaugă: nu putem face filme [...] decât atunci când avem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unora pentru oricine are convingeri morale elementare? Și, mai exact: ce face, de pildă, ca valori precum, altruismul și bunătatea, curajul și compasiunea, să apară, în anumite suflete, drept semne de slăbiciune, de neadaptare sau chiar de prostie? La aceste interogații, pe cât de simple, pe atât de fundamentale, se poate răspunde printre altele, prin relativizare și bagatelizare, cum de altfel, se și petrec lucrurile adeseori. În acest context, raționamentul prescurtat ar suna cam așa: întotdeauna și în toate locurile au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
doilea rând de "evanghelia" nihilistă a trupelor SS: "Aici nu există nici un de ce!" Într-adevăr, pentru indiferența criminală, orice de ce spus de orice nevinovat în fața călăului său pur și simplu, nu poate exista. Întrebarea este desființată, aruncată în neant. Și interogația nu poate exista pentru că inocentul a fost "ucis", mai întâi, în mintea celui care l-a condamnat fără să-și pună problema: de ce ființe umane trebuie să omoare alte ființe umane? În fapt, celor sortiți pieirii li s-au luat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]