4,210 matches
-
resurse afective sau modele alternative de comportament. Violența În familie și maltratarea copiilor riscă să reapară la copilul care a suferit violențe și maltratări printr-un proces de identificare cu un pattern comportamental și recurgerea la aceleași modalități de relații interpersonale. Antrenarea unor mecanisme compensatorii de a face față la violență se realizezaă prin formarea și dezvoltarea unor capacități imaginative și de inventivitate. Stimularea și desfășurarea acestor capacități la copil este posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea” desecurizantă a liderului familiei. În cadrul transferului unor idealuri ale unuia dintre părinți și adolescent se poate realiza și transferul unor pulsiuni inconștiente refulate, care În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin În generarea și manifestarea conduitelor violente, ridicând În același timp dificila sarcină a modalităților de intervenție curativă și preventivă. Desigur că răspunsul cel mai adecvat la problemele violenței
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea conduitelor și manifestărilor violente, ca și În evaluarea posibilităților de
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
om și mediu sau (societate), favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului. Educația are rolul de a diminua imprevizibilul și de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
îngădui copiilor să petreacă timp nelimitat în fața televizorului și al calculatorului. Relevant este cazul Denis, prezentat în studiul de caz nr.2, intitulat Bunicul singur nu poate substitui mama copilului, indiferent de eforturi. Acestea având funcția de mediere a raportului interpersonal însuși, ajungând în final să-l altereze pe plan calitativ, iar rezultatele sunt destul de neplăcute, în ceea ce privește calitatea raporturilor interpersonale. Articolele publicate pe tema rolului familiei în sprijinirea educației realizate în sistemul instituționalizat de educație, par să confirme „evoluția” ( de fapt
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
caz nr.2, intitulat Bunicul singur nu poate substitui mama copilului, indiferent de eforturi. Acestea având funcția de mediere a raportului interpersonal însuși, ajungând în final să-l altereze pe plan calitativ, iar rezultatele sunt destul de neplăcute, în ceea ce privește calitatea raporturilor interpersonale. Articolele publicate pe tema rolului familiei în sprijinirea educației realizate în sistemul instituționalizat de educație, par să confirme „evoluția” ( de fapt involuția) climatului familial înspre incomunicare și dezangajare afectivă în raport cu educația copiilor. 2.3. Efecte asupra copiilor Fie că sunt
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
armele nucleare sunt Încă foarte accesibile, un singur act agresiv poate produce dezastrul. La nivel individual, mulți oameni experimentează, frecvent, gânduri și impulsuri agresive, iar modul În care operează cu aceste gânduri are efecte majore asupra sănătății personale și relațiilor interpersonale. Un alt motiv pentru care psihologii și-au concentrat studiile asupra agresivității se bazează pe două teorii majore ale comportamentului social, care explică În mod diferit natura agresivității. În timp ce teoria psihanalitică a lui Freud consideră agresivitatea ca instinct, teoria Învățării
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Înclinați să manifeste răspunsurile agresive Învățate prin observarea modelelor atunci când asemenea acțiuni sunt Întărite sau când observă modele agresive Întărite. Într-un astfel de studiu, cercetătorii au observat un grup de copii timp de 10 săptămâni, Înregistrând cazurile de v interpersonală și evenimentele imediat următoare acestora, precum Întăririle pozitive ale agresivității (retragerea sau plânsul victimei), pedepsirea agresivității (contraatacul victimei) sau reacțiile neutre (victima ignoră agresorul). La copiii cu cel mai Înalt grad de agresivitate, reacția obișnuită la actele agresive a fost
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
de devianță, normele infracționale devin repere apriorice de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament ce reglează relațiile interpersonale, au o aptitudine mai elastică, mai comprehensivă și mai optimă de a reconstrui realul prin medierea cognitivului cu afectivul. Altfel spus, totul În comportament sunt reprezentări sociale ce includ atitudinile, opiniile, capacitatea de a discerne, În final, ele orientând comportamentul
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de comunicare și stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial sau deloc obiectivabilă. Reprezintă, de regulă, o tulburare organică, somatică. Reprezintă o experiență/trăire sufletească interioară. Nu afectează raporturile de comunicare interpersonală. Afectează în diferite forme și intensități raporturile și comunicarea interpersonală. Solicită și acceptă tratamentul medical. În majoritatea situațiilor nu acceptă sau refuză tratamentul medical. Acceptă statutul de bolnav. Refuză statutul de bolnav. Are caracter invalidant. Are caracter alienant. Îmbracă aspectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial sau deloc obiectivabilă. Reprezintă, de regulă, o tulburare organică, somatică. Reprezintă o experiență/trăire sufletească interioară. Nu afectează raporturile de comunicare interpersonală. Afectează în diferite forme și intensități raporturile și comunicarea interpersonală. Solicită și acceptă tratamentul medical. În majoritatea situațiilor nu acceptă sau refuză tratamentul medical. Acceptă statutul de bolnav. Refuză statutul de bolnav. Are caracter invalidant. Are caracter alienant. Îmbracă aspectul de alteralitate al normalității. Îmbracă aspectul de alienare în raport cu normalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă ceea ce îi este personal și autentic, în aspecte impersonale și alienate cu implicații directe și imediate asupra libertății, acțiunii, conduitelor, vieții afective și relațiilor sale interpersonale. Pentru L. Binswanger, bolile mintale sunt modificări ale structurii fundamentale ale ființei umane în corelație cu structurile existențiale ale lumii, respectiv spațiul și timpul. H. Tellenbach a completat aceste aspecte aducând o importantă contribuție prin introducerea noțiunii de „atmosferă ambientală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de unii autori, fixează dominant cauzele tulburărilor psihice în afara factorilor mediului social, ceea ce face, în mod justificat de altfel, ca atenția să fie concentrată asupra tulburărilor de adaptare și a tulburărilor de comportament, cu consecințe asupra comunicării și a relațiilor interpersonale. În spiritul acestei concepții distingem următoarele puncte de vedere: a) Teoria interpersonală a genezei bolilor psihice propusă de H.S. Sullivan, care susține că bolile psihice sunt „conflicte” de întâlnire, interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce face, în mod justificat de altfel, ca atenția să fie concentrată asupra tulburărilor de adaptare și a tulburărilor de comportament, cu consecințe asupra comunicării și a relațiilor interpersonale. În spiritul acestei concepții distingem următoarele puncte de vedere: a) Teoria interpersonală a genezei bolilor psihice propusă de H.S. Sullivan, care susține că bolile psihice sunt „conflicte” de întâlnire, interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburărilor de comportament, cu consecințe asupra comunicării și a relațiilor interpersonale. În spiritul acestei concepții distingem următoarele puncte de vedere: a) Teoria interpersonală a genezei bolilor psihice propusă de H.S. Sullivan, care susține că bolile psihice sunt „conflicte” de întâlnire, interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează la natura relațiilor interpersonale, la dinamica acestora, atât în geneza conflictelor, cât și în lichidarea acestora. Metoda sociometriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice propusă de H.S. Sullivan, care susține că bolile psihice sunt „conflicte” de întâlnire, interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează la natura relațiilor interpersonale, la dinamica acestora, atât în geneza conflictelor, cât și în lichidarea acestora. Metoda sociometriei și psihodrama reunesc ambele aspecte și le ilustrează. c) Teoria sociogenetică a bolilor psihice a lui R. Bastide este precedată de studiile întreprinse de Școala Franceză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologiei, etica cercetării are în centrul ei „respectul” și „responsabilitatea” cercetătorului față de persoana subiectului său. Etica cercetării în psihologie și psihopatologie trebuie să mai aibă în vedere faptul că dincolo de cercetarea propriu-zisă, cu caracter obiectiv, aceasta reprezintă și o „întâlnire interpersonală” între două persoane: persoana cercetătorului și persoana subiectului studiat. În acest proces are loc o „întâlnire” sau o punere „față-n față” a două „subiectivități umane”, a două „conștiințe”, aspecte absolut esențiale și specifice cercetării științifice în aceste domenii de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ansamblu relațional, care este cu totul altceva decât suma părților și care tinde să se perpetueze, reechilibrând și completând treptat deformațiile sale (P. Sivadon). Această organizare dinamică, implică un echilibru permanent, realizat prin menținerea identității personale (constanță) și amenajarea relațiilor interpersonale (adaptare). Așa cum s-a arătat deja, există numeroase teorii care încearcă să dea o explicație organizării personalității umane și dinamicii proceselor psihice. Natural că fiecare dintre aceste teorii au valoarea lor și fiecare caută să explice personalitatea din anumite direcții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportamentul de rezistență indirectă, organizarea deliberată a eșecului social, agresivitatea exprimată printr-o rezistență pasivă din partea individului. H. Personalitatea narcisică Acest tip de personalitate psihopatică se caracterizează prin exagerarea până la grandomanie a propriei sale importanțe în detrimentul celorlalți, tulburări de relații interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt până la tulburări de aprecierea valorii sau a sentimentelor acestuia. Exhibiționism, fantasme sau atotputere, sentimentul de a avea orice drept, oscilația caracteristică între pozițiile extreme de idealizare și de devalorizare a celorlalți. Psihobiografia personalităților psihopatice Caracteristicile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intelectuală prin afectarea primară a creierului; Incapacitatea este o inabilitate de învățare, incapacitatea individului de a dobândi noi achiziții necesare pentru a putea duce o viață independentă; Handicapul este consecința inabilităților individului cu implicații asupra comportamentului, comunicării și a relațiilor interpersonale, a experiențelor de viață. Aspectele sociale și psihopedagogice Izolate în raport cu normalitatea mintală (nivelul de inteligență) și etichetate drept arierații mintale (întârzieri în dezvoltarea psihică), deficiențele psihosenzoriale, au fost incluse în cadrele nosologiei psihiatrice. Din punct de vedere social, evoluția arierației
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin probe psihometrice, bilanțul somatic va fi evidențiat și completat prin investigarea tulburărilor neurologice, utilizarea probelor paraclinice de precizare a existenței unui proces organic lezional cerebral. Concluziile investigațiilor vor pune în evidență următoarele aspecte: tulburări de comportament: ținută, mimică, relații interpersonale, dispoziție emoțională, tulburarea fondului mintal și al capacităților operaționale reprezentat prin: tulburări de atenție, de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, tulburări de judecată privind, în primul rând, activitatea sintetică globală, achiziția de cunoștințe noi, raționamentul logic, tulburări de dispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționăm, în continuare următoarele situații (A. Porot): Patologia psihosomatică din sfera digestivă (spasmele esofagiene, gastrice, intestinale sau ale căilor biliare, precum și ulcerul gastro-duodenal) sunt tulburări specifice unui tip de personalitate cu o mare nevoie de independență, agresivitate, competiție în raporturile interpersonale. Conflictul este dat de împiedicarea aspirației la autonomie a persoanei respective. Ne aflăm în fața unei persoane cu tendințe orale receptive a căror frustare va determina apariția unor tulburări funcționale gastrice. Patologia psihosomatică din sfera respiratorie și alergică, reprezentată prin astmul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]