1,905 matches
-
și mizează inclusiv pe recuperarea figurii lui Nicolae Ceaușescu ca „bun român”, cartea reprezentând de fapt punctul de vedere al Securității asupra evenimentelor din decembrie 1989. În mod obligatoriu este luată în discuție și chestiunea „teroriștilor”: diferite mărturii ale celor intervievați susțin că „teroriștii” au existat, dar ei nu au fost securiști (zvonul ar fi funcționat cu scopul de a macula și lichida Securitatea), ci străini infiltrați în țară; alte voci consideră că așa-zișii teroriști ar fi fost militari diversioniști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aflat la un nivel scăzut, se observă o îmbunătățire a mediului instituțional, iar 13,40% declară că mediul instituțional este mai puțin eficient. 2) Percepția respondenților față de gradul de dezvoltare a infrastructurii din țara noastră Aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate - 73,04% (76,62% în industrie, 75,00% în construcții, 70,61% în comerț și 73,72% în cazul altor servicii) - consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea, de această părere
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
23,73%) consideră că piața muncii din România este rigidă, dominând relațiile de tip autoritar la locul de muncă și o flexibilitate redusă în stabilirea salariilor. 10) Măsura în care serviciile financiare influențează competitivitatea unei firme Aproape jumătate dintre persoanele intervievate - 49,62% (54,55% în industrie, 52,78% în construcții, 51,02% în comerț și 45,88% în cazul altor servicii) - susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme, de această părere fiind, în special, cei care conduc
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și în cazul microîntreprinderilor (1,92%). De subliniat faptul că 48,69% dintre respondenți consideră că doar într-o oarecare măsură competitivitatea firmelor depinde de deschiderea firmelor către diferitele piețe. 13) Piața de desfacere a întreprinderii Aproape jumătate dintre persoanele intervievate - 47,61% (24,68% din industrie, 30,56% din construcții, 52,65% din comerț și 54,51% din alte servicii) - declară că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală, în acest sens, ponderile cele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
din comerț și 43,14% din alte servicii), consideră că bunurile și serviciile oferite de furnizorii cu care colaborează sunt de calitate foarte bună, de această părere fiind, mai ales, managerii întreprinderilor mari (66,67%). Doar 3,85% dintre cei intervievați afirmă că bunurile și serviciile furnizorilor colaboratori sunt de slabă calitate, părere întâlnită, în special, la managerii întreprinderilor mijlocii și mari (0%). Un procent destul de mare (46,53%) consideră că furnizorii cu care colaborează le oferă bunuri și servicii de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionu lui exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: cei mai mulți dintre subiecții chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient, foarte puțini considerând că acesta este foarte eficien;. aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; majoritatea respondenților sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor, puțini fiind cei care
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de altă parte, mult mai puțini sunt cei care afirmă că piața muncii din România este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat-angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței. Pe de altă parte, procentul cel mai scăzut l-au obținut cei care declară că dimensiunea pieței nu influențează competitivitatea întreprinderilor; aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; cea mai mare parte a respondenților declară că firma pe care o conduc necesită acțiune doar pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
declară că întreprinderile românești sunt foarte receptive la metodele moderne de desfășurare a afacerilor; aproximativ jumătate dintre subiecți consideră că bunurile și serviciile oferite de furnizorii cu care colaborează sunt de calitate foarte bună și doar câteva procente dintre cei intervievați afirmă că bunurile și serviciile furnizorilor colaboratori sunt de slabă calitate; o treime dintre respondenți declară că furnizorii cu care colaborează sunt furnizori care acționează la nivel național, în număr redus fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a lunii aprilie 2011, când s-au redactat concluziile studiului. Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionului exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor, puțini fiind cei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
firmelor; peste jumătate dintre persoanele chestionate declară că fluctuațiile cursului valutar nu le influențează activitatea firmei, iar cele mai mici procente le-au înregistrat cei care au afirmat că activitatea firmei este avantajată de aprecierea principalelor valute; cei mai mulți dintre subiecții intervievați consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene, fiind extrem de puțini cei care declară că serviciile de sănătate din țara noastră corespund din punct de vedere calitativ; majoritatea celor chestionați afirmă că instruirea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de altă parte, mult mai puțini sunt cei care afirmă că piața muncii din România este flexibilă, bazată pe o bună relație de cooperare angajat-angajator, cu practici de angajare și concediere care respectă principiile de etică; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței. Pe de altă parte, procentul cel mai scăzut l-au obținut cei care declară că dimensiunea pieței nu influențează competitivitatea întreprinderilor; Factorii determinanți ai competitivității economice 242 aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; cea mai mare parte a respondenților declară că firma pe care o conduc necesită acțiune doar pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
declară că întreprinderile românești sunt foarte receptive la metodele moderne de desfășurare a afacerilor; aproximativ jumătate dintre subiecți consideră că bunurile și serviciile oferite de furnizorii cu care colaborează sunt de calitate foarte bună și doar câteva procente dintre cei intervievați afirmă că bunurile și serviciile furnizorilor colaboratori sunt de slabă calitate; o treime dintre respondenți declară că furnizorii cu care colaborează sunt furnizori care acționează la nivel național, în număr redus fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sanitar. La rezultate asemănătoare s-a ajuns și în urma realizării cercetării privind impactul factorilor determinanți ai competitivității economice asupra întreprinderilor din Regiunea Vest: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și în ceea ce privește calitatea; cei mai mulți dintre respondenți sunt de părere că mediul macroeconomic din România prezintă fluctuații și generează un nivel mai redus al investițiilor; marea parte a subiecților intervievați consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene; majoritatea celor chestionați afirmă că instruirea angajaților este determinantă în succesul unei firme; marea parte a respondenților consideră că nivelul de pregătire universitară oferit de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
nu încurajează derularea activităților antreprenoriale; cei mai mulți dintre subiecții chestionați consideră că piața muncii din România este mai puțin flexibilă, relațiile angajat angajator nu se bazează pe cooperare și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; majoritatea subiecților consideră concurența foarte puternică, în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
redus; cei mai mulți dintre cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la acestea; puțin peste jumătate dintre subiecții intervievați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrându-l cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; Pornind de la aceste considerente, este importantă identificarea unor modalități eficiente de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
eșantionare, proiectarea unui set de întrebări, culegerea și înregistrarea datelor obținute din interviu, interpretarea, validarea și estimarea siguranței sau a încrederii privind datele colectate. Fluxul de date creat în timpul interviului conține: planul (lista de întrebări), agenda (lista persoanelor care trebuie intervievate, momentul și locul acestui proces), datele rezultate din interviu, pe baza cărora se elaborează un raport. Interviurile pot fi, din punctul de vedere al planurilor lor, de trei tipuri: nestructurate (fără a avea o ordine prestabilită a întrebărilor); semistructurate (întrebările
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
bibliografiei. Efrat Yitzhaki ne-a dat o mână de ajutor la corectarea manuscrisului, iar Departamentul de Psihologie al Universitățiidin Ierusalim s-a dovedit a fi un cămin confortabil pentru proiectul nostru. și, în fine, am dori să le mulțumim tuturor intervievaților noștri. Prin faptul că și-au împărtășit poveștile vieții, au contribuit la o mai bună înțelegere a experiențelor din liceu, a programelor speciale de predare și a analizei narative în general. În plus, ne-au oferit posibilitatea de a scrie
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
fi analizate la diverse scări, în varii dimensiuni, cum ar fi: conținuturile; structura; stilul vorbirii; trăsăturile afective; motivele, atitudinile și credințele povestitorului; nivelul cognitiv al acestuia. În plus, așa cum am arătat mai sus, datele obținute sunt influențate de interacțiunea dintre intervievat și intervievator, ca și de alți factori contextuali. Aceste dimensiuni și influențe sunt adesea greu de detectat la o primă lectură, astfel că munca meticuloasă de a citi sau de a asculta materialele este absolut necesară pentru o înțelegere pertinentă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
amalgam de sentimente: tulburare, provocare și empatie. O altă trăsătură a cercetării narative se referă la poziția ipotezelor în economia studiului. Cercetătorul are de obicei un subiect de studiu sau o direcție generală care conduce la diverse decizii privind selecția intervievaților și procedurile ce urmează să fie folosite pentru a obține relatările respective. În orice caz, înstudiile narative, nu există ipoteze formulate dinainte. Direcțiile specifice de studiu apar odată cu lectura materialelor deja culese, iar ipotezele urmează să fie formulate ulterior (Glaser
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cercetare și care au oferit datele pentru cartea de față (capitolul 2), vom demonstra amănunțit fiecare dintre cele patru tipuri de lectură și interpretare a unui text. Mai înainte însă, vom prezenta în capitolul 3 poveștile vieții a doi dintre intervievații noștri, un bărbat și o femeie, care au luat parte la cercetare. Poveștile lor vor fi utilizate în capitolele care vor urma pentru diverse demonstrații ale analizelor noastre. Ele sunt prezentate în întregime, astfel încât cititorii să poatăcompara interpretările noastre cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o narațiune și a sugerat astfel modalități de detectare a expresiilor emoționale într-un text. Rivka Tuval-Mashiach s-a adâncit în analiza structurii plotului poveștii ca întreg. Ea a utilizat, în plus, analiza de conținut pentru înțelegerea dinamicii familiilor persoanelor intervievate. Michal Nachmias, cercetătoarea cea mai experimentată din echipa noastră, s-a ocupat de amintirile din prima copilărie și importanța lor într-o interpretare holistă a conținutului poveștii. În sfârșit, Amia Lieblich a realizat cele două studii de caz prezentate în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]