4,382 matches
-
creierului, indice relaxare, îmbunătățește procesele mentale. 1.1.4. Efectele joggingului asupra activității organelor interne Practicarea regulată și corectă a joggingului determină creșterea activității proceselor interne, creșterea aportului de oxigen în sânge, stimulează digestia și tranzitul care are loc în intestine, facilitează funcția de filtrare a ficatului și de reglare a depozitelor de glucide din organism. 1.1.5. Efectele joggingului asupra aparatului locomotor Principalele efecte ale activităților fizice sportive, cum este și joggingul, asupra aparatului locomotor se rezumă, în principal
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de numărul anilor de practică a joggingului; joggingul reduce riscul de cancer de col uterin și de colon la practicanții de jogging, comparativ cu sedentarii. Efortul aerob ajută organismul joggerilor să scurteze tranzitul intestinal, scăzând, în opinia specialiștilor, expunerea mucoasei intestinului gros la acțiunea agenților cu potențial de cancer. De asemenea, practicarea regulată a alergării ușoare, fără scop competițional, ajută la diminuarea riscului de cancer la sistemul de reproducere la femei; joggingul stimulează sistemul imunitar, prin excitarea producerii numărului de anticorpi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care pot avea valabilitate 207". Pe lângă toate acestea, sunt și alți numeroși factori care pot fi utilizați în tratamentul autismului. Unul dintre ei este dieta: "Dr. Joseph Levy, un medic gastroenterolog a făcut legătura între tulburările de dezvoltare și problemele intestinului. El afirmă că, uneori, autismul a fost relaționat cu o slabă funcționare a intestinului, "dar nu știm sigur dacă s-a dovedit că autismul este, într-adevăr, o boală care afectează sistemul imunitar în intestin, cu toxinele care sunt absorbite
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pot fi utilizați în tratamentul autismului. Unul dintre ei este dieta: "Dr. Joseph Levy, un medic gastroenterolog a făcut legătura între tulburările de dezvoltare și problemele intestinului. El afirmă că, uneori, autismul a fost relaționat cu o slabă funcționare a intestinului, "dar nu știm sigur dacă s-a dovedit că autismul este, într-adevăr, o boală care afectează sistemul imunitar în intestin, cu toxinele care sunt absorbite din intestin". Exista teorii conform cărora nutriția copilului autist ajută la dezvoltarea lui. Sfatul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
tulburările de dezvoltare și problemele intestinului. El afirmă că, uneori, autismul a fost relaționat cu o slabă funcționare a intestinului, "dar nu știm sigur dacă s-a dovedit că autismul este, într-adevăr, o boală care afectează sistemul imunitar în intestin, cu toxinele care sunt absorbite din intestin". Exista teorii conform cărora nutriția copilului autist ajută la dezvoltarea lui. Sfatul merge către consultarea unui nutriționist și observarea carențelor 208". Campaniile mediatice din ultima vreme, deși aduc în atenția celor interesați o
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afirmă că, uneori, autismul a fost relaționat cu o slabă funcționare a intestinului, "dar nu știm sigur dacă s-a dovedit că autismul este, într-adevăr, o boală care afectează sistemul imunitar în intestin, cu toxinele care sunt absorbite din intestin". Exista teorii conform cărora nutriția copilului autist ajută la dezvoltarea lui. Sfatul merge către consultarea unui nutriționist și observarea carențelor 208". Campaniile mediatice din ultima vreme, deși aduc în atenția celor interesați o serie de informații și îndrumări, nu sunt
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
filologul ar fi vrut să se facă medic: "Mă agăț ca de cel din urmă pai de gîndul că poate e posibil să mă vindec prin scris. Adică să dezleg, atât cât mă țin puterile, ghemul ăsta, încurcătura asta de intestine, mandala asta întrețesută în creierul meu. Voi mânji pagină după pagină, voi folosi foile ca pe niște tifoane ce nu cu cerneală se vor impregna, ci cu supurația rănii mele străvechi. Poate că, în cele din urmă, totul va trece
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
forță miraculoasă, prin efectul căreia muritorii efectuează și pătimesc multe lucruri... Cei ce ating ori sunt atinși nu sunt răniți precum cei care privesc ori sunt priviți fix ... Vederea lucrurilor frumoase, chiar dacă sunt departe, aprinde În sufletul amanților un foc intestin”. Citim tot În “Iocari Serio” că „deja pentru Platon iubirea era un fel de boală de ochi ophtalmia”. “Iată cum la personajul eminescian, la fata de Împărat boala identificată acum cu iubirea se produce prin intermediari optici”. Scurt popas rememorativ
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
exercițiu contribuie nu numai la tonifierea celor două organe ci și la diminuarea tensiunii nervoase. Combaterea constipației Împotriva constipației se masează cu o mișcare circulară și centrifugă porțiunea de tegument dintre degetul arătător și degetul mare, stimulându-se astfel travaliul intestinelor și favorizând evacuarea deșeurilor. Practicat cu regularitate, acest masaj restabilește în câteva zile un tranzit intestinal normal. Atenție! Femeile gravide vor evita acest exercițiu. Calmarea durerilor de cap O serie de masaje calmante efectuate cu degetul arătător acționează eficient asupra
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
85-90%. Apa transportă substanțele nutritive spre toate organele, alimentează traseele nervoase, asigură capacitatea de funcționare și de reproducere a tuturor celulelor, intră în compoziția sângelui, a limfei și reglează temperatura corpului. De asemenea, apa contribuie la eliminarea toxinelor prin rinichi, intestinul gros, piele și plămâni. Informațiile obținute la nivelul celulelor creierului sunt transportate cu ajutorul apei la destinația lor, în teminațiile nervoase, folosite pentru transmiterea mesajelor. Apa este purtătoarea vieții pe Terra, dar din uriașa masă a hidrosferei (66% din suprafața Pământuluiă
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
parte, pentru că seria de vocabule prin care este descrisă alambicata ceremonie de facere a aurului poetic ("esența secretă și prețioasă,/ esența a cincea", "formulă/ spre dezlegarea formulelor", "cristalul sublim", "foc nesfârșit", "echilibru cosmic", "marea Distilerie", essentia nobilis, "recipiente", "alambicuri,/ Țevi intestine contorsionate și țevi capilare", "substanța aceea nebună, alcoolul secret din cuvinte,/ Spiritum verbi" etc.) ar sugera faptul că ne aflăm în fața unei rostiri aproape sacerdotale despre actul poietic și finalitatea lui alchimică, deloc străină de principiul unificării totului Daniel Dimitriu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
verde, țelină, agrișe și coacăze negre. Fibrele vegetale (celuloză+substanțe pectice) au un important rol în alimentație. Acestea sunt insolubile în apă și au o mare capacitate de absorbție și de legare a acesteia. Datorită acestor proprietăți, ele drenează din intestin, odată cu apa, o serie de substanțe foarte nocive care au efect cancerigen (rezultate din descompunerea sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță de 4-5 cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]