1,665 matches
-
poporului” pentru a-i proteja privilegiile. Securitatea a însemnat acea instituție care sub pretextul ,,apărării drepturilor celor mulți” și ,,în numele poporului” a comis tot felul de crime pe față încă de la început. Apoi cu timpul și-a rafinat metodele de intimidare și opresiune, ajungând în final o adevărată organizație criminală legalizată de ,,conducerea înțeleaptă” cu sarcina precisă de a apăra interesele nomenclaturii PCR ! Datorită regimului Iliescu, care timp de 15 ani și-a înfipt bine tovarășii în structurile de putere ale
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
lui Emil Hurezeanu, lui N.C. Munteanu și altora... Aflăm lucruri pe care nu le-am fi bănuit, cum ar fi faptul că americanii (care plăteau) criticau adesea secția română, pentru că era prea critică la adresa regimului Ceaușescu ( !). Aflăm despre comploturi, intrigi, intimidări și asasinate. Sunt intervievați face-to-face, fiind ba acasă, bine mersi, ba în Parlament, comuniști și securiști cum ar fi Cornel Burtică și Ilie Merce. Filmul este pasionant cap-coadă : o lecție de istorie făcută live, cu oameni care au scris (sau
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
copil, În vârstă de 13 ani, din târgul Pir. Ei au fost condamnați „să piară din rândul celor vii, prin decapitare” - cum spune sentința. Totuși, În urma recursului, inculpații au fost achitați (În 1796), fiind În schimb pedepsiți cei care - prin intimidare și tortură - au obținut mărturii false privind infanticidul <endnote id="(124, p. 355)"/>. Cu siguranță că politica de toleranță confesională promovată după 1780 de Împăratul Iosif al II-lea a jucat un rol important În soluționarea juridică a acestui caz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Al.Isăceanu, profesor la Seminarul Teologic din Dorohoi. Din cuib făcea parte și studentul Octav Viziteu din Dorohoi. Aceștia desfășurau în oraș o intensă activitate de propagandă în favoarea lui Corneliu Zelea Codreanu și antrenau elevi de liceu în acțiuni de intimidare a populației evreiești din oraș. Activitatea acestora a determinat luarea unor măsuri de supraveghere de către organele de poliție locale și chiar efectuarea unor percheziții la locuințele lor, în urma cărora le-a fost confiscat material cu caracter legionar. Șeful Poliției Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prin boicot economic, bătăi, jafuri, profanarea sinagogilor. În orașe din Moldova au fost lipite afișe pe geamurile prăvăliilor cu avertizarea „magazin evreiesc”. În provincie s-au întreprins măsuri împotriva evreilor arestări, acuzații de activitate comunistă, pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul regim național legionar accentua caracterul naționalist, prin asigurarea întâietății elementului etnic românesc, ceea ce făcea ca acțiunile împotriva a tot ce nu era românesc să fie mai agresive. Componenta antisemită a politicii interne a guvernului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la cale de elemente străine de Mișcarea legionară, pentru a compromite acțiunea de revenire la ordine întreprinsă de guvern”614. Era evident că primele măsuri administrative, prin decizii aparținând unor ministere din influența legionarilor sau chiar unele acțiuni violente de intimidare și deposedare a evreilor de averile lor, nu făceau parte dintr-un program coerent care să urmărească soluționarea problemei evreiești, de altfel, Horia Sima nu era suficient de puternic pentru ași înfrâna discipolii, în cadrul Legiunii existau divergențe între „codreniști” și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atacat cu vehemență? Explicația a venit mai târziu când grupul a fost prins și a mărturisit că au vrut să mă oprească de a mai face serbări cu școlarii și tineretul. Era un grup din satul vecin ce trecuse la intimidarea mea. Îmi erau cunoscuți ca oameni ai locului. Continuu să muncesc în cadrul Căminului cultural. Spre primăvara următoare se anunță o eclipsă de lună. Vorbesc oamenilor descriind acest fenomen pe faze, prezint și un material didactic pe înțelesul auditoriului, dar orice
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Timișoara se încinsese treaba. S. B.: Știți de ce insist? Cine citește din afară spune: "Milea a spus să nu se dea muniție". Dar la București s-a dat muniție. M. M.: Probabil la Timișoara s-a-ncercat o acțiune de intimidare. S. B.: Era vorba că unitățile erau ieșite. Cred că Milea l-a păcălit pe Ceaușescu. O să vedem mai încolo. M. M.: La noi s-a dat muniție dar, v-am spus, Comandantul Diviziei a precizat: "Nu ieșiți din cazarmă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cei din bănci, dându-și seama de starea colegului, l-a întrebat: "de ce credeți că sora lui Decebal, așa cum apare pe Columnă, poartă o rochie cu două șlițuri laterale profunde?" Amicul, după câteva minute teatrale de gândire, a răspuns: "pentru intimidarea adversarului, domnule profesor", răspuns răsplătit cu hohote de râs și cu nota 10. Adevărul științific, searbăd pe lângă explicația lui Ilie, era că femeile dacilor mergeau călare și ca atare șlițurile le înlesneau mișcările. Ilie mi-a fost coleg de celulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu vrea" să se apuce de rezolvarea unei probleme, decât să "încerce" și să nu reușească. Voi încerca" este cam tot atât de liniștitor ca și "în mod sigur, eventual". METALIMBAJUL ÎN DOUĂ CUVINTE "Da, dar" este o încercare de evitare a intimidării, prin simularea unui acord. "Dar" în general contrazice cuvintele care îl preced, sau semnalează că persoana nu a fost sinceră până în acel punct. "Soția dumneavoastră este o doamnă, dar... " (dar nu este). Da, dar" poate fi de asemenea exprimat și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
io să fac treaba asta”. „Dacă nu, te vom da afară din servici, te vom aresta”... „Faceți ce vreți cu mine, dar eu nu fac acest lucru.” Și unul stătea În spatele meu, celălalt În față... Aveau ei metodele lor de intimidare, dar am rezistat foarte bine. Bun, asta a trecut. Altă dată, m-a chemat numa’ unu’ din ei iar: „No, te-ai gândit? Nu te-ai gândit?”. „Ba da, m-am gândit: nu vă dau relații despre nimeni. Aveți dumneavoastră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deplasare (la diverse instituții centrale și la restaurantul Uniunii Scriitorilor). „Acasă”, în redacție și în alte locuri, rolurile se mai inversează: G. scurmă o brazdă și Cs. lărgește șanțul. Forțele lor se asociază fie în vederea unor scopuri lucrative, fie pentru intimidarea și compromiterea unui adversar: cazul meu. Cum anume? Arătîndu-i (de regulă cu lume străină de față) că știu despre el „niște chestii” pe care, presupun ei, n-ar vrea să le audă. De pildă, azi, în timp ce stăteam de vorbă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
informat Radulian (lucru pe care nu-l știam) - într-un roman de Stelian Gruia: Calul negru, Ed. Cartea Românească, 1983). Radulian e acolo Moșoiu (de la școala din Moși), Rădoi e Rădașcă, Aneta Spornic e Netti înmulțire. Un nou mijloc de intimidare: Natalia Jipa, secretara cu Propaganda, a anunțat în ședința de ieri că „tovarășul prim dorește să se facă «rotiri» la ambele gazete”. Asta înseamnă darea afară a unora dintre noi. A adăugat că ea știe cît de greu se formează
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ea știe cît de greu se formează un redactor, dar că, dacă aceasta-i dispoziția, n-are ce face! Informația va fi utilizată, mai ales de Genoiu (care se vede întărit în atitudinea sa de satrap), ca un mijloc de intimidare și coerciție. Ceilalți vor juca, toți, cum îi place! Dovada am avut-o imediat, cînd a urmat „caracterizarea” sa. Primul care s-a înscris la cuvînt, pentru a-l lăuda, a fost Sergiu: „îl cunosc de peste 20 de ani, e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
există și azi, pe tema delimitării competențelor și cine este mai mare și mai tare. Șefii inspectoratelor de miliție sunt aleși dintre oamenii duri, nemiloși, au în general vederi înguste, care îi ajută să aplice opresiunea beciului, a interogării prin intimidare și fățărnicie. Ei poartă haina de milițieni doar în anumite cazuri, căci nu sunt decât jumătate militari, cealaltă jumătate stă la partid. Ei văd în fiecare om de pe stradă un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
meu să vie în Franța. La început l-au amenințat promițând că-i vor găsi un motiv de condamnare dacă nu se astâmpără și nu renunță la a mai cere emigrarea. Apoi, cum soțul meu nu se lăsa, au urmat intimidările: a fost luat de pe stradă, la Târgoviște, dus într-un loc greu de identificat de către niște necunoscuți în civil și bătut zdravăn. În 20 martie 1978 a fost arestat și dus la București, la un proces de moravuri. S-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sine despre condițiile noastre de viață care sunt pare-se iremediabil legate de tăcerea noastră. Nu mă pregătesc să-mi justific lașitatea, ci numai s-o explic, în parte. Trăim, pentru a mă face mai bine înțeles, într-o continuă intimidare. Această intimidare a devenit, cred, pârghia cea mai puternică și eficace pe care regimul Ceaușescu o folosește în mod divers, fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
condițiile noastre de viață care sunt pare-se iremediabil legate de tăcerea noastră. Nu mă pregătesc să-mi justific lașitatea, ci numai s-o explic, în parte. Trăim, pentru a mă face mai bine înțeles, într-o continuă intimidare. Această intimidare a devenit, cred, pârghia cea mai puternică și eficace pe care regimul Ceaușescu o folosește în mod divers, fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus la aeroport
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înțelege cei mai bine plătiți) nu se duc din convingere, ci din obligația rezultată din conștiința că se află pe locuri nemeritate pe care le-ar pierde dacă nu ar răspunde tuturor solicitărilor, de orice natură ar fi acestea. Deci, intimidarea nu operează numai asupra noastră, a celor mai mulți, care nu profităm de binefacerile regimului, ci și asupra celor care îi datorează totul. Atâta vreme cât Ceaușescu și blânda lui soție, cum a denumit-o Păunescu Adrian, se vor vedea aplaudați în pofida antipatiei cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
celor mai mulți, care nu profităm de binefacerile regimului, ci și asupra celor care îi datorează totul. Atâta vreme cât Ceaușescu și blânda lui soție, cum a denumit-o Păunescu Adrian, se vor vedea aplaudați în pofida antipatiei cu care sunt înconjurați, înseamnă că instrumentul intimidării funcționează ireproșabil. Și cu cât nemulțumirea crește, cu atât ocaziile în care suntem siliți să aplaudăm se înmulțesc. Este totodată și un semn al slăbiciunii noastre. Mă voi referi, în acest context, la concedierea lui Cristian Țopescu. Nu a existat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dumneavoastră și, probabil, a unor scrisori nesemnate trimise televiziunii, nici Consiliul ziariștilor, nici conducerea sportului. Nimeni! Absolut nimeni. Or, măsura este profund antipopulară. Toată suflarea românească o știe, nimeni nu o afirmă (decât în discuții particulare), Este o manevră de intimidare. Este o dovadă peremptorie a existenței cenzurii în România. Un om competent în problemele sportului exprimă un punct de vedere personal într-o problemă de specialitate: că ar fi bine ca și jucătorii români să poată evolua în formații străine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu este altcineva decât președintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu. Țopescu dispare din viața publică, își pierde calificarea unanim apreciată. Este trimis să facă altceva (dacă nu cumva a fost expediat din București, cum se zvonește). Este o manevră de intimidare: cine va face ca el, ca el o s-o pățească. Nu există nimeni în această țară care să-și îngăduie opinii personale. Ci numai... oficiale. Cazul Țopescu nu a rămas izolat. Recent, tot la televiziune, s-au operat numeroase concedieri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
avea de suferit. Monstruozitatea acestei măsuri reiese și din aceea că sunt loviți unii după ani și ani de zile de la plecarea rudelor lor. Să fie aceasta o măsură de strângere a familiei? De unde? Nu este altceva decât tot o intimidare. Dar și o dovadă a lipsei de încredere în oameni, pe care o trădează concedierea în masă a unor angajați ai televiziunii. Poate exista o dovadă mai convingătoare a lipsei de sinceritate a regimului din țară decât aceasta? O ignorare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cei chemați să-și dea acordul cu un act profund individual se vor gândi și... cine știe. Cum stăm cu prietenia româno-sovietică? Ce vor zice diferiții ruși de la București când vor afla? Altă dovadă a nesincerității regimului. Altă metodă de intimidare. În acest timp, unul ca Adrian Păunescu publică articole în care își etalează relațiile personale cu oameni politici influenți. În Flacăra din 15 iulie, el scrie: Mă chemase vechiul și dragul meu prieten Petre Gigea, președintele Federației Române de Șah
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și și-a dezvelit demagogia. În timp ce toți intelectualii români, poeți, scriitori, pictori etc. dintre cei mai celebri, au făcut armata, Păunescu a evitat-o. Are el dreptul moral să dea lecții de patriotism? Bineînțeles că nu, dar o face. Tot intimidare se cheamă. Nu-i cere nimeni să plece voluntar într-un război care nu există, dar ca să-și îndeplinească o obligație elementară i se poate cere. Până și Nicușor Ceaușescu a făcut armata, la Buzău, unde a rămas celebru pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]