16,981 matches
-
ca Putin să se ducă în Crimeea anexată spre a sărbători victoria asupra hitlerismului. Cenzura corespondenței Francezii au cunoscut cenzura corespondenței, uzuală în regimurile comuniste, doar în perioada Ocupației. Cei rămași în țară scriau la BBC, care difuza o emisiune intitulată „Francezii le vorbesc francezilor”, în care reproduceau aceste scrisori sau fragmente din ele, cu grija totuși de a nu-i „denunța” autorităților germane sau petainiste pe autori. Scrisorile erau postate, mai întâi, în zona liberă, și ajungeau la Londra via
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
Nicolae Manolescu La 89 de ani, marele regizor englez Peter Brook a publicat o carte despre Shakespeare intitulată The Quality of Mercy. Într-un interviu publicat în hebdomadarul francez, „Le Point” din 8 mai, cu ocazia traducerii cărții, autorul enumeră câteva sensuri ale cuvântului din titlu: în engleză, mercy înseamnă, nu numai iertare, cum a tradus Jean-Claude Carrière
„Guvernanți, citiți-l pe Shakespeare!“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2552_a_3877]
-
care i-am ales să se ocupe de asta chiar nu trec pe acolo, sau, când trec, merg cu ochii închiși? Doar e centrul centrului țării! Lecția lui Corneliu Coposu În revista 22 nr. 18, Ion Stanomir semnează un articol intitulat Corneliu Coposu și secolul său. Pornind de la comentarea volumului Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, reapărut la Fundația Academia Civică în 2014, eseistul realizează un portret mai larg al marelui om politic, reamintindu-ne lecția sa: „Lecția lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
nici nu știu câți clienți aduce ea în restaurantul lui Macovei. Dar știu că treaba asta n-are nici o legătură cu presa. sau are?”, scrie Ilinca Istrati. Spre deosebire de pagina “Ilincăi Istrati”, care critica în special poltica editorială a ziarului Evenimentul zilei, pagina intitulată Peter L. Shrek își îndreaptă majoritatea criticilor împotriva conducerii Adevărul Holding și a măsurilor acesteia. Atacurile la adresa directorului general al Adevărul Holding sunt facute într-o manieră ironică, pamfletara. Deseori, creatorul paginii truchează fotografii cu Peter Imre și Dinu Patriciu
Disidenţa ziariştilor români pe Facebook: despre "dictatorii" Evenimentul Zilei şi Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/25550_a_26875]
-
potrivit cu putință. Promiteam mai sus să revin asupra pistei analitice pe care, în studiul introductiv dedicat Cronicii de familie, criticul o dezvoltă numai parțial (din „lipsă de probe”). De astă dată, cu ultima piesă găsită, tabloul e întreg. Iar prefața, intitulată Vameșul, fariseii și „critica leneșă”, ni-l oferă în integralitatea lui. Evident, n-avem de-a face, aici, cu un text descriptiv (cum, prin forța lucrurilor, sunt de-atâtea ori așa-numitele texte de escortă), ci cu o nouă demonstrație
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
sănătății, pe care îl va prezenta Ministerului Sănătății spre analiză și completare, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX consilierul prezidențial Virgil Păunescu. "Comisia Prezidențială a elaborat în 2008 un raport pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice din România intitulat « Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetățeanului». Din toamna lui 2010, acest material a fost discutat pe rând cu sindicatele, patronatele, organizațiile nonguvernamentale, fundații, rectori, asociații profesionale, în prezența reprezentanților Ministerului Sănătății și ai CNAS. Reacțiile au fost pozitive. Pornind
Vlădescu: Noua lege a sănătăţii ar putea permite spitalelor să devină fundaţii şi societăţi () [Corola-journal/Journalistic/25594_a_26919]
-
ca-n desenele animate ale japonezilor, vizând, de fiecare dată, cerul sau cerurile: iubirea, moartea, arta și condiția lu mească a artistului. Marginaliile mele, mai mult cultural-jurnaliere decât apăsat analitice, au punct de plecare în excelenta carte a Mariei Dobrescu intitulată Cezar, fiul Xantipei (cu poetul Cezar Ivănescu, în viață și dincolo de ea), București, Editura Privi rea a Asociației Liga Albanezilor din România, 2010, 208 pagini. Pulsul limbajului autoarei este unul antrenant, încât te poate ține conectat la exprimarea încărcată de
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
Adina Dinițoiu După mulți ani de activitate publicistică la „Academia Cațavencu” și, ulterior, „Cațavencii”, prozatorul Ștefan Agopian revine, în 2013, cu o carte de amintiri, intitulată Scriitor în comunism (niște amintiri), apărută la Editura Polirom. Marele prozator, autorul romanelor Tache de catifea (Cartea Românească, 1981; Polirom, 2004, 2012), Tobit (Eminescu, 1983; Polirom, 2005) și Sara (Eminescu, 1987; Polirom, 2006) și al volumului de povestiri Manualul întâmplărilor
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
până în ’89, scriitorii obțineau relativ ușor pașaport în comparație cu muritorii de rând. Era unul dintre avantajele lor, deloc de lepădat”. Mai greu era, se pare, până publicai: Agopian a debutat în primăvara lui ’71, în revista „Luceafărul”, cu o „povestire onirică, intitulată Ploi calde pe umerii noștri” (pe care ia... 400 de lei), grație prietenului Valeriu Pantazi (o figură literară uitată azi). Debutul în roman va veni, totuși, mult mai târziu, în ’79, când îi apare Ziua mâniei la Cartea Românească. De
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
la o anecdotă a lui Seneca, celebră în mediile erudite ale vremii lui Dürer și care circula în ediția Beatus Renanus (Basilea, 1515) „la pachet” cu satira anticatolică a lui Erasmus, Elogiul nebuniei (1509). Este vorba despre pamfletul lui Seneca intitulat Ludus de morte divii Claudii Caesaris (Glumă la moartea divinului Cezar Claudius), cunoscut și ca Apocolocyntosis (Metamorfoza unui dovleac), pamflet care are ca motiv central refuzul zeilor de a-l primi în cer, după moarte, pe păcătosul Împărat Claudius. Satira
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
întâlnire cu Embirikos, are la dispoziție toate reperele necesare pentru a se apropia de opera fondatorului suprarealismului neoelen. În paralel cu pertinentul și inspiratul studiu introductiv, această ediție-eveniment cuprinde o cronologie cu principalele date bio-bibliografice. În eseul său la fel de inspirat intitulat Sunetul, sensul și tăcerea în traducerea poetică: cazul lui Embirikos, profesorul canadian Jacques Bouchard, de la Universitatea din Montréal, ne împărtășește dificultățile cu care s-a confruntat în transpunerea în franceză a textelor lui Embirikos. Deși există în librării din decembrie
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
a apărut în limba română, la Editura Omonia, lucrarea Nicolae Mavrocordat. Domn și cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730)ț. Traducător el însuși din Embirikos și autor al unui volum de eseuri dedicate suprarealistului grec, Jacques Bouchard a prezentat, în eseul intitulat „Elogiu traducă torului”, dificultățile aparent insurmontabile ale traducerii de poezie în general și ale traducerii poeziei lui Embirikos în special, dificultăți pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a depășit cu succes. „Modernitatea inițială a unui Konstantinos Kavafis - afirmă
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
lui Charlie Chaplin. Nu vă spunem urmarea aventurilor internautului cu un nume atât de (trist!) celebru, pus pe redobândirea puterii. Scriitorul și omul de știință De câtăva vreme, revista franceză „Le Point” publică la sfârșitul fiecărui număr un concis „dosar” intitulat „Le Postillon”, un arhaism care înseamnă conducător de trăsură de poștă (poștalion) sau de diligență, mai pe românește vizitiu. Dosarul e cultural și științific. Sunt publicate texte vechi sau inedite, dezbateri sau interviuri. În numărul din 3 iulie, scriitorul Jean
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
trăiesc acele clipe extraordinare. În momentul în care gîndul devine foarte intens, crede-mă că și trupul răspunde. Adică își retrăiește plăcerea.“ Întîmplarea (iarăși întîmplarea !) sau, poate, o intenție malițioasă a redacției a intercalat, între cele două interviuri, un text intitulat „Dăscălița lui Goga, povestea unei iubiri neîncepute“. Este vorba de învățătoarea Aurelia Rusu, care a trăit între 1882 și 1975 și de care Octavian Goga se îndrăgostise fulgerător în anul 1900. Planul celor doi de a se căsători, din păcate
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
să țipe să vorbească tare foarte tare// De parcă nu toată lumea ar fi a lor” (p. 34). Există în acest volum destule poeme capabile, fiecare în parte să precizeze esența (sau natura) poeziei lui Andrei Bodiu. Mă opresc asupra unuia singur, intitulat Viața căprioarei. Trec fără comentarii peste trimiterea implicită la piesa de rezistență a lui Nicolae Labiș. Personal, văd altundeva nucleul de sens al acestei bucăți: „Sâmbătă dimineață cu plasa în mână cu/ gândul că trebuie să repar laptopul am/ plecat
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
genial mânuită de Alexander Bălănescu, câteva versuri, semnate de Antonin Artaud, Pier Paolo Pasolini, Arthur Rimbaud sau T.S.Eliot, nu interpretate, ci jucate în chip de ritual ori de incantație, versuri dansate, cântate, urlate de Pippo Delbono - iată spectacolul, inspirat intitulat Iubire și carne. Ne invită regizorul-actor Pippo să privim cu alt ochi viața, cu un ochi compătimitor, ades înțelegător, chiar înțelept, această scurtă trecere pe pământ pe care noi o numim simplu existență. Condiția umană în desfășurarea ei. Pippo Delbono
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
cu reformarea serviciului, constată că informații din interior continuă să curgă spre Ambasada Germaniei. Descoperă un borderou scris de comandantul Esterhazi care seamănă ca două picături de apă cu acela care a condus la incriminarea lui Dreyfus. În romanul lui, intitulat „D”, Robert Harris, urmărește destinul lui Picquart, care n-a găsit înțelegere la superiorii săi, mai mult, a fost transferat la Tunis, arestat, reabilitat abia odată cu Dreyfus, unsprezece ani după degradarea și condamnarea acestuia la ocnă pe viață. Trădătorul Esterhazi
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
sale plastice, spune o „poveste despre lumen și lux”; Radu Mareș îl evocă pe prozatorul Romulus Guga; Florica Bud practică arta pamfletului cu subiectul „gravida perfectă” din spațiul mioritico-hollywoodian; Gheorghe Grigurcu semnează cronica literară, dar și comentariul de actualitate politică intitulat „Cețuri la Chișinău”; în fine, Nicolae Prelipceanu descrie, cu farmec, „o vizită în Cuba Libre, acum 37 de ani”.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
mai autorizat la ora actuală în materia Cercului literar de la Sibiu, l-am numit pe poetul Dan Damaschin, ne înfățișează de data aceasta un volum în care predomină o serie de așa-zicînd marginalii ale moștenirii acestuia. Ne referim la secțiunile intitulate Restituiri, Addenda, Corespondențe, bizuite pe texte din arhiva încredințată lui Dan Damaschin de către I. Negoițescu, în septembrie 1980, pe dosarul consacrat Cercului de către profesorul Henri Jacquier, pe un manuscris oferit de Ștefăniță Regman, fiul criticului Cornel Regman, ca și pe
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
și local care contravine „spiritului obiectiv” absolut: „Literatura existențialistă actuală e o încercare de a ajunge la limanul nou, dar o încercare fără fundamente destul de grave, în timp ce literatura sovietică e o înfundătură groaznică”. Foarte interesant ni se înfățișează și textul intitulat Un tablou de adevăruri inconfortabile, nesemnat, dar atribuit pe bune temeiuri de către acribiosul Dan Damaschin lui I. Negoițescu. Avem a face cu succinte caracterizări a 13 cerchiști, una dintre ele fiind un „autoportret” al lui I. Negoițescu. Poziția de lider
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
Cosmin Ciotloș Nu știu dacă faptul că pe coperta a patra a acestui volum figurează doi comentatori din afara spațiului lingvistic românesc (Roberto Merlo și Szabó T. Anna) are vreo legătură cu incisiva luare de poziție a Martei Petreu intitulată Cum poți scrie cronici literare fără să citești cărțile despe care scrii (la origine o comunicare publică reluată apoi în volumul Biblioteci în aer liber). E clar că reacțiile stârnite de cartea despre Sebastian i-au provocat autoarei o justificată
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
și 2006, cu unele întreruperi -, apoi în „Suplimentul de cultură”, între 2004- 2006. Ordinea în ediție este, însă, inversă, din motive care-mi scapă: primul capitol, care dă și titlul volumului, este dedicat textelor din „Suplimentul...”, cel de-al doilea, intitulat A fost deocamdată ca niciodată, rubricii din România literară, iar Jurnalul de la Dolhasca, primul în ordine cronologică, încheie culegerea. Menționez și un interviu realizat de Emilia Chiscop - despre care ediția nu ne furnizează nici un indiciu în privința datei și locului apariției
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
mai dinamice, viziunea lumii mai largă. În emigrație, mai ales la Londra, se crează saloane literare poloneze, apar reviste, edituri, se organizează festivaluri internaționale de poezie poloneză, se tipăresc antologii. Una din ele, apărută în urmă cu un an, este intitulată: Oameni frumoși - poeții emigrației mele și cuprinde 59 de nume de poeți, nu numai de emigranți polonezi, dar și de emigranți din alte țări, care se află în Anglia. La lansarea vieții literare poloneze din rândul emigrației participă în mod
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
cu decenii în urmă în România, la invitația Uniunii Scriitorilor din România dar și cu alte prilejuri. Ai cunoscut lirica românească încă de pe vremea studenției noastre, ai tradus câțiva poeți clasici și contemporani (pe Bacovia împreună), incluși în florilegiul tău intitulat sugestiv: Al treilea ochi. Cum ai receptat și cum apreciezi lirica românească? Foarte mult. Este una dintre cele mai interesante poezii din lume. Personal îmi este aproape. Poeții pe care îi iubesc sunt Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica de fond (Despre români, Decembrie 1989 îi suscită mai multe monde latin. Despre străini, Despre austrieci, întrebări, dar și unele asemănări cu Doar în aparență, această carte, Despre unguri, Despre greci, Despre cea din perioada interbelică
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]