1,269 matches
-
repetă uneori cuvinte ce imediat le aud (ecolalie imediată) sau după un interval de timp (ecolalie întârziată); - există de asemenea o prozodie, o melodicitate particulară, adică intonația cu care sunt pronunțate cuvintele este deosebită, ei răspund la întrebări menținând caracteristicile intonației. Nu-și pot exprima emoțiile prin tonul vocii. Vorbirea are o notă de pedanterie accentuată; - pot folosi aprecieri sau un limbaj cvasimetaforic sau idiosincrazic (ex: un ursuleț de pluș care nu-i plăcea de fapt și cu care nu se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
și prezintă dificultăți în inițierea interacțiunii și dezvoltării de prietenii, nu stabilesc contact vizual. Dificultăți de comunicare - aproximativ 50% dintre copiii autiști nu prezintă limbaj vorbit. Restul prezintă dificultăți de angajare într-o conversație, discută despre subiecte restrânse. Ecolalia și intonația fluctuantă sunt și ele deteriorări. Patternuri comportamentale specifice - mulți indivizi autiști își găsesc propriile căi de a se relaxa. Dezvoltă și o serie de rutine, ori ritualuri și comportamente specifice (bătaia din palme, legănarea). În cazul copiilor autiști cu vârsta
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
există o strânsă legătură între lungimea și flexibilitatea vălului palatin și gradul de Rhinolalia și terapia ei, studii și cercetări 20 hipersonare. O mică comunicare naso-faringiană poate produce același grad de hipernasonare ca și deschiderea largă” (82; p.850). Această intonație aparte a vocii care se formează din cauza unei sonorități anormale este denumită de Hvattev „fonfăire”, tulburare ce provine din cauza direcției nejuste a curentului de aer pe calea orală, fie în urma unor „defecte mecanice ale rinofaringelui, ale cavității nasale, ale cerului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reîncadrarea "slabă" marcată implicit, cu ajutorul unor indicii textuale care, deși nu semnalează nemijlocit natura relației dintre textem și coreferentul său, denotă, cel puțin, existența unei asemenea relații. Printre mijloacele de reliefare a acestui tip de coreferențialitate sunt de menționat: a) intonația similară a celor două segmente: " Ce căuta neamțul în Bulgaria? Ce căutau niște ziariști români inocenți într-un teatru de război atât de periculos?" (Petru Romoșan, Hayssam la GDS, "Cotidianul", 02.11.2009, http://old.cotidianul. ro/hayssam la gds-102312.html) b
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între intonația firească a frazei și cerințele unei declamații mai mult sau mai puțin teatrale. Alte obiective, de urmărit: 1. interferența cu alte genuri, cu genul liric - prin monolog, cu genul epic- prin relatarea unei întâmplări etc. SPECII LITERARE DOINA - este o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cetățenești". Nici lucrurile sfinte nu scapă de ironia sa; între ele, prietenia, amorul, familia tradițională etc. Și, dorind a fi cît mai limpede asupra propriei sale maniere de abordare, definește moralismul, drept acel sistem de ornamentație personală, făcut din vorbe, intonații și gesturi, prin care oamenii s-au învoit să schimbe între dînșii făgăduinți solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
practica le leagă, prin obligație rațională și silă exterioară, anulînd asperitățile iraționale ale experienței subiective". În același siaj sînt ironizați sentimentalii și profitorii lor politici, nu înainte de a defini sentimentalismul: Lăsînd la o parte formele materiale ale sentimentalismului, lacrimi, suspine, intonații și mutre înduioșate, definim fondul lucrului astfel: sentimentală e acea dispoziție de suflet care pornește de la gîndul că lumea este făcută cu totul dinadins pentru noi, și există numai pentru ca să irite sensibilitatea noastră. Este banal că aproape fără încetare toți
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care majoritatea elevilor înțelege să își efectueze temele acasă, elevii sunt puși în situația de a gândi și de a folosi cunoștințele acumulate. Acest lucru pare relativ ușor la școală, când profesorul este de față, când chiar și numai prin intonația vocii sale poate să facă elevul atent la ceea ce trebuie folosit, la cum trebuie să gândească și ce trebuie să aplice. La nivelul clasei a VI-a se întâmplă frecvent acest lucru, fiind primul an de studiu al geometriei, ca
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
didactic, stimulând motivația învățării și a obținerii succesului scontat, folosind calitățile matematice ale elevilor. Sigur că o problemă se ivește chiar de la început și anume înțelegerea conținutului, a datelor problemei și a cerinței.Odată înțelese prin citirea repetată și cu intonație a textului se trece la rezolvarea cerințelor. Am apelat la reluarea problemei de la sfârșit la început, prin care se ia ca punct de plecare concluzia problemei și se consideră că ceea ce se caută este gata găsit. În final, se inversează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
există și că el este recreat o dată cu fiecare nouă lectură. Dar orice lectură a unui poem - și acesta e faptul cel mai important - este mai mult decât adevăratul poem : fiecare recitare conține elemente străine poemului și particularități individuale de pronunție, intonație, tempo și accentuare elemente care fie că sânt determinate de personalitatea vorbitorului, fie că reprezintă simptome și mijloace ale interpretării pe care o dă poemului. 194 Mai mult, lectura unui poem nu numai că adaugă elemente personale, dar constituie întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sensul sau, cel puțin, tonul emoțional. 211 Chiar și atunci când ascultăm o limbă străină pe care n-o înțelegem are loc, noi nu percepem sunete pure, ci sunete cărora le aplicăm propriile noastre deprinderi fonetice și în plus, ascultăm, firește, intonația semnificativă pe care i-o dă vorbitorul sau cititorul, în poezie, sunetul pur este sau o ficțiune sau o serie de relații extrem de simple și elementare, cum sunt acelea studiate în Aesthetic Measure *1 de Birkhoff, care nu pot nicidecum
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
melodie") a versului trebuie evitat, deoarece poate da naștere la confuzii. Fenomenele pe care le analizăm nu sunt de loc similare cu "melodia" muzicală. Desigur, în muzică melodia este determinată de înălțime, ceea ce o face să fie aproximativ paralelă cu intonația din limbă. Dar în realitate există o deosebire considerabilă între linia intonației unei fraze rostite, cu înălțimile ei fluctuante și repede schimbătoare, și o melodie muzicală cu înălțimile ei fixe și intervalele ei precise. *3 Nici termenul "eufonie" nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pe care le analizăm nu sunt de loc similare cu "melodia" muzicală. Desigur, în muzică melodia este determinată de înălțime, ceea ce o face să fie aproximativ paralelă cu intonația din limbă. Dar în realitate există o deosebire considerabilă între linia intonației unei fraze rostite, cu înălțimile ei fluctuante și repede schimbătoare, și o melodie muzicală cu înălțimile ei fixe și intervalele ei precise. *3 Nici termenul "eufonie" nu este absolut suficient, deoarece în noțiunea de "orchestrație" intră și "cacofonia" pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și neaccentuate. De acest fapt a făcut mare caz încă în secolul al XVIII-lea un scriitor, anume Joshua Steele *19 iar în prezent există o bogată literatură care analizează pagini de proză. Ritmul este strâns legat de "melodie" - linia intonației determinată de succesiunea sunetelor de diferite înălțimi; și termenul este adesea folosit într-un sens atât de larg, încât include atât ritmul cât și melodia. Vestitul filolog german Eduard Sievers susținea că poate distinge tipuri personal? de ritm și intonație
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
intonației determinată de succesiunea sunetelor de diferite înălțimi; și termenul este adesea folosit într-un sens atât de larg, încât include atât ritmul cât și melodia. Vestitul filolog german Eduard Sievers susținea că poate distinge tipuri personal? de ritm și intonație, iar Ottmar Rutz le-a asociat cu anumite tipuri fiziologice de ținută a corpului și de respirație. *20 Cu toate că s-a făcut încercarea de a se folosi aceste cercetări în probleme strict literare și de a se stabili o corelație
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
poezie, am putea să-l citim cum citim proza și nici să nu ne dăm seama că nu e proză. Totuși, el poate fi citit ca poezie, și, ca atare, va fi citit într-altfel, cu alte cuvinte, cu o intonație diferită. Această intonație, ne demonstrează, foarte amănunțit, formaliștii ruși, este întotdeauna dipodă, adică formată din două părți; și dacă o eliminăm, versul încetează să fie vers, devenind o simplă bucată de proză ritmată. În studierea poeziei metrice obișnuite, formaliștii ruși
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să-l citim cum citim proza și nici să nu ne dăm seama că nu e proză. Totuși, el poate fi citit ca poezie, și, ca atare, va fi citit într-altfel, cu alte cuvinte, cu o intonație diferită. Această intonație, ne demonstrează, foarte amănunțit, formaliștii ruși, este întotdeauna dipodă, adică formată din două părți; și dacă o eliminăm, versul încetează să fie vers, devenind o simplă bucată de proză ritmată. În studierea poeziei metrice obișnuite, formaliștii ruși folosesc metode statistice
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cehă, baza ritmului, care este întotdeauna însoțit de un accent obligatoriu, este lungimea cuvântului, în timp ce cantitatea nu este decât un element de variație facultativ, în chineză principala bază a ritmului este înălțimea, în timp ce în greaca veche principiul organizator era cantitatea, intonația și lungimea cuvintelor fiind elemente de variație facultative. În cadrul istoriei unei limbi anumite, chiar dacă unele sisteme de versificație au fost înlocuite prin alte sisteme, nu suntem îndreptățiți să vorbim de "progres" sau să condamnăm vechile sisteme ca stângace, ca simple
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
deosebiri ignorate de majoritatea metricienilor englezi oare, sub influența teoriei muzicale, sunt preocupați mai ales de versul cantabil. *49 Într-un valoros studiu consacrat poeziei lirice ruse din secolul al XIX-lea, *50 Boris Eihenbaum a încercat să analizeze rolul intonației în versurile "melodice", cantabile. El arată, în mod convingător, cum lirica romantică rusă a folosit măsurile tripodice, diferite tipuri de intonație, cum ar fi propozițiile exclamative și cele interogative, precum și diferite modele sintactice, cum ar fi paralelismul; dar, după părerea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
valoros studiu consacrat poeziei lirice ruse din secolul al XIX-lea, *50 Boris Eihenbaum a încercat să analizeze rolul intonației în versurile "melodice", cantabile. El arată, în mod convingător, cum lirica romantică rusă a folosit măsurile tripodice, diferite tipuri de intonație, cum ar fi propozițiile exclamative și cele interogative, precum și diferite modele sintactice, cum ar fi paralelismul; dar, după părerea noastră, el nu și-a demonstrat teza centrală, și anume forța intonației ca factor organizator al versului "melodic" *51. Ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
romantică rusă a folosit măsurile tripodice, diferite tipuri de intonație, cum ar fi propozițiile exclamative și cele interogative, precum și diferite modele sintactice, cum ar fi paralelismul; dar, după părerea noastră, el nu și-a demonstrat teza centrală, și anume forța intonației ca factor organizator al versului "melodic" *51. Ne putem îndoi de valabilitatea multor aspecte ale teoriilor formaliștilor ruși, dar nu putem tăgădui că ele au aflat o cele de ieșire pe de o parte din impasul cercetărilor de laborator, iar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
evidente. Metrul organizează caracterul sonor al limbii. El regularizează ritmul poeziei, apropiindu-1 de izocronism și simplificând astfel relația dintre lungimile silabelor. El reduce tempoul, prelungind vocalele, spre a scoate în relief nuanțele sau coloritul 1er (timbrul). El simplifică și regularizează intonația, melodia vorbirii. *4 Astfel, influența metrului constă în aceea că dă viață cuvintelor : le pune în evidență și îndreaptă atenția asupra sonorității lor. În poezia bună relațiile dintre cuvinte sunt foarte puternic subliniate. Sensul poeziei este contextual : un cuvânt poartă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în plus față de mică enciclopedie din 1975. Acum Dragomirescu (1995, p. 212) înregistrează și termenul noemă, definit astfel: "figură care constă într-un enunț menit să comunice, datorită contextului sau situației, si o cugetare neexprimata de obicei sugerată și prin intonația exclamativa ori interogativa". Urmează exemplul din Quintilian (citat și de mine, fără ca eu să fi știut, în primă instanță, că se află și la Dragomirescu), după care specialistul român face și următoarele comentarii: Capacitatea de a comunica un sens neexprimat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă” TIPUL - Integrată OBIECTIVE generale și specifice: - dezvoltarea limbajului literar; - consolidarea deprinderii de interpretare expresivă, clară, cu intonație adecvată a unor teste literare în versuri;aprofundarea cunoștințelor referitoare la anotimpul toamna; - consolisarea deprinderii de interpretare a unor cântece respectând regulile cântării în grup; - exersarea memoriei, a gândirii, a imaginației creatoare; - întărirea sentimentului de admirație și respect față de natura
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]