6,103 matches
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, în esență, arată că motivele invocate de autoarea acesteia nu sunt de natură a releva o neconstituționalitate intrinsecă a prevederilor art. 3 și ale art. 55 din Legea nr. 21/1996, în raport cu art. 21 și art. 53 din Constituție. ... 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287895]
-
dispoziției de bază, având în vedere chiar criteriile legale de stabilire a prejudiciilor materiale elaborate în cadrul legislației terțiare. Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituție, se arată că, având în vedere tocmai legătura intrinsecă dintre polița de asigurare și contractul ce poate rezulta prin exercitarea clauzei standard, sunt create premisele juridice ca și asigurătorii RCA să fie ținuți de obligațiile din contractele încheiate de asigurați și unitățile reparatoare, care astfel nu vor produce efecte
DECIZIA nr. 73 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287755]
-
plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4): (1^1) Reprezintă impreviziune: a) pe durata executării contractului de
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
Prin urmare, Curtea a reținut că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 83. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
Articolul 5 Părțile vor proceda la schimburi de experiență în domeniul învățământului și școlarizării elevilor cu nevoi specifice și vor examina posibilitatea de a aprofunda cooperarea bilaterală, îndeosebi în domeniul inserției lor profesionale. ... IV. Cultură Articolul 6 (1) Subliniind valoarea intrinsecă a culturii pentru societăți și cetățeni, părțile afirmă deopotrivă importanța pe care o acordă contribuției transversale și potențialului inovator al sectoarelor culturale și creative în cadrul altor domenii și tematici, în special din perspectiva dezvoltării durabile și a relansării post-COVID-19
PROGRAM din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289718]
-
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției
DECIZIA nr. 336 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288998]
-
jurisprudența sa, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
Constituție. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
nu pot fi reținute, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 fiind motivată situația extraordinară care a determinat, la acel moment, adoptarea actului normativ în forma criticată de autoarea excepției de neconstituționalitate. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă invocate, susține că stabilirea unor taxe diferențiate în funcție de natura litigiului nu atrage niciun viciu de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 997/2/2017*/a2
DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288847]
-
12 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, Curtea reține că autoarea acesteia nu motivează pretinsa contrarietate cu prevederile Legii fundamentale. ... 20. Or, în jurisprudența sa, instanța constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
și obligarea Biroului Electoral Central la emiterea unui nou proces-verbal prin care să fie menționat în componența sa și domnul Petrescu Tiberiu-Ionuț ca reprezentant al partidului REPER. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt invocate critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă. ... 11. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă se arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât argumentele invocate pentru adoptarea sa nu demonstrează existența unei situații extraordinare. Comasarea alegerilor europarlamentare
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
două tipuri de alegeri naționale, nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 150 din 12 martie 2020. ... 22. Instanța supremă consideră întemeiată critica de neconstituționalitate intrinsecă invocată în legătură cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia măsurile adoptate prin ordonanță de urgență nu pot afecta drepturi electorale. Prin art. 2
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
iar Guvernul nu a adoptat ordonanța de urgență criticată cu scopul de a contracara o măsură de politică legislativă sau de a împiedica ca o lege adoptată de Parlament să își producă efectele. ... 28. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, președintele Senatului consideră că prevederile care au o legătură relevantă cu soluționarea cauzei pendinte, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. d) și alin. (4) din ordonanța de urgență criticată, nu contravin prevederilor art. 115 alin. (6) și ale art.
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
ansamblul său. Motivele invocate s-au referit atât la neconstituționalitatea extrinsecă a întregii ordonanțe de urgență a Guvernului, între altele și pentru că aceasta a fost adoptată fără respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, cât și la neconstituționalitatea intrinsecă a anumitor prevederi. ... 2. În acord cu opinia majoritară apreciem că excepția de neconstituționalitate putea fi respinsă ca inadmisibilă în privința unora dintre prevederile criticate pe fond întrucât acestea fie nu aveau directă legătură, fie nu ar fi produs niciun
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
2002. Așa cum am arătat în opinia concurentă la Decizia nr. 152/2020, norma de referință reprezentată de art. 115 alin. (6) din Constituție nu poate fi un criteriu pentru analiza extrinsecă a constituționalității ordonanțelor de urgență, ci exclusiv un criteriu intrinsec, fapt care determină neconstituționalitatea parțială și nu integrală a ordonanței de urgență vizată de controlul de constituționalitate. ... 4. Astfel, conform art. 115 alin. (6) din Constituție, „Ordonanțele de urgență nu pot [...] afecta [...] drepturile electorale [... ] “ . Jurisprudența constantă a Curții Constituționale a
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
contractului colectiv de muncă, egalitatea părților este păstrată, astfel încât echilibrul de forțe al părților acestui contract să nu fie perturbat, iar manifestarea de voință să se facă în mod liber, fără nicio constrângere ori presiune pe care, în mod intrinsec, o presupune intervenția autorității publice. ... 16. Așa cum s-a arătat în literatura juridică de specialitate, contractul colectiv de muncă nu este un contract de adeziune, astfel că, în cadrul negocierii, părțile sunt egale și libere. De aici decurge și
DECIZIA nr. 96 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288739]
-
persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările ulterioare. De asemenea, Curtea reține că autorul obiecției de neconstituționalitate invocă critici de neconstituționalitate intrinsecă referitor la unele dispoziții ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
582 din 21 august 2009). În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se pot contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (a se vedea Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25, Decizia nr. 55 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
căreia dispozițiile art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, cu referire la soluția legislativă cuprinsă de art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt afectate de vicii de neconstituționalitate intrinseci și că legea criticată conține un articol unic, care dispune în sensul aprobării acestei ordonanțe de urgență, Curtea constată că soluția legislativă cuprinsă în articolul unic din legea care aprobă o ordonanță de urgență nu are aptitudinea de a acoperi
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
care dispune în sensul aprobării acestei ordonanțe de urgență, Curtea constată că soluția legislativă cuprinsă în articolul unic din legea care aprobă o ordonanță de urgență nu are aptitudinea de a acoperi viciile de neconstituționalitate, indiferent de natura extrinsecă sau intrinsecă a acestora. ... 94. Prin urmare, Curtea constată că viciile de neconstituționalitate care afectează art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, cu referire la soluția legislativă cuprinsă de art. 5 alin. (5) din Legea nr. 341/2004
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
I, nr. 631 din 27 iunie 2022, paragraful 22). ... 141. Din examinarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a instanței de contencios constituțional referitoare la exigențele de calitate a legii, Curtea observă că aceasta a avut în vedere aspecte intrinseci actului normativ, și anume diferite deficiențe sau insuficiențe de redactare care afectează claritatea, precizia și previzibilitatea normei juridice, iar prin nerespectarea acestor cerințe se aduce atingere unor drepturi, libertăți sau principii fundamentale. ... 142. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. ... 104. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (1): „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
Prin urmare, Curtea a reținut că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 108. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
pronunța o hotărâre judecătorească definitivă de anulare a hotărârii Guvernului, în interiorul celor 30 de zile de aplicare a ei. Curtea conchide că, în atare condiții, dreptul de acces la justiție al reclamantului este lipsit de caracterul său efectiv (condiție intrinsecă de altfel oricărui drept, dat fiind că orice reglementare are ca scop instituirea și protejarea unor drepturi concrete, reale, nu teoretice, virtuale), cetățenii neputându-se sustrage practic niciodată aplicării actului vătămător, singura posibilitate de remediu constituind-o solicitarea de despăgubiri
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
loială presupune, dincolo de respectul față de lege, respectul reciproc al autorităților/instituțiilor statului, ca expresie a unor valori constituționale asimilate, asumate și promovate, în scopul asigurării echilibrului între puterile statului. Loialitatea constituțională poate fi caracterizată deci ca fiind o valoare-principiu intrinsecă Legii fundamentale, în vreme ce colaborarea loială între autoritățile/instituțiile statului are un rol definitoriu în implementarea Constituției» (paragraful 107). ... 55. Or, raportând aceste repere stabilite în jurisprudența Curții Constituționale la modul în care Guvernul a înțeles să își îndeplinească obligația
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]