5,898 matches
-
est și, mai mult, nu e nimeni care să pedepsească greșeala , doar că se îngreunează karma. Nu există rai ori iad ca în accepțiunea creștină (și nu numai) a termenilor; iar această aserțiune este susținută de declarațiile subiecților temporar extracorporalizați investigați de , care n’au “văzut”, în timpul acelei experiențe, nimic de acest gen. Mai mult, după aceste experiențe, subiecții au abandonat concepțiile anterioare privind “modelul răsplată-pedeapsă în viața de apoi ”. Vorbeam, ceva mai sus, despre caracterul complet străin al esenței superioare
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ei să-și fi trăit karma pănă la capăt... Pedeapsa lor va fi mai mare dacă îi lăsăm să trăiască... Numai dumnezeu îi poate pedepsi, nu noi ”. La o astfel de concluzie au ajuns, în timpul experienței de extracorporalizare, și subiecții investigați de . 191 Ca urmare, este mai util în sensul evoluției Universului, ca cel pedepsit în prezent cu moartea (indiferent dacă pentru o crimă sau vreun prejudiciu grav dar care nu generează (direct) vărsare de sânge, precum trădarea) să fie doar
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
este că, odată îndeplinită sarcina, sinuciderea nu e o crimă (dar cine știe cu adevărat dacă sarcina sa a fost îndeplinită sau nu?). Înainte de îndeplinirea sarcinii însă, sinuciderea constituie o crimă în fața evoluției Universului. Unele dintre cazurile de extracorporalizare temporară investigate de sunt cauzate de încercarea de sinucidere; relatările acestor subiecți sugerează, pentru timpul extracorporalizării, o meditație neplăcută asupra îndeplinirii sau nu a “însărcinării” lor ca motivație a vieții terestre pe care doriseră s’o încheie. Cât despre alternativa reîncarnării minerale
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dorința de a părăsi satul și identificarea cu acesta și cu comunitatea este de asemenea evidentă. Cei ce se simt mai puțin apropiați de sat și de oamenii din el, doresc într-o măsură mai mare să plece. Chestionarul a investigat această problemă, cu ajutorul a trei itemi: o întrebare închisă "Ați dorit vreodată să plecați definitiv din sat?", o întrebare deschisă legată de destinația posibilă și o întrebare deschisă ce viza motivele pentru care a dorit să părăsească satul. Prelucrarea rezultatelor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de producție la Fabrica de becuri din Fieni sau populația adultă a României. Un eșantion reprezintă o parte a populației de bază și în majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu eșantioane. Acesta este principiul cercetărilor selective în care sunt investigați un număr limitat de indivizi, de regulă între 1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie populația respectivă. În unele cazuri cercetarea se finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu comportă diferite grade sau niveluri de manifestare a proprietăților pe care le desemnează. Observatorul nu poate decât să noteze prezența sau absența, proprietăților respective și să numere obiectele din fiecare categorie. Indicatorii prin care acest tip de variabile este investigat în mod concret se numesc indicatori nominali, întrucât variația lor nu se exprimă numeric, ci nominal. Seriile statistice construite pe baza, acestor indicatori numite serii nominale discrete sunt alcătuite nu din două șiruri de numere, ci dintr-un șir exprimat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de cercetare este necesar pentru a elimina posibilitatea de a descoperi că y este funcție de b, unde b este o variabilă "exogenă". Prezența unei astfel de variabile, de tip b, indică lipsa validității interne: studiul a eșuat în a-și investiga ipotezele. Variabile "exogene" într-o cercetare pot apărea din mai multe surse. Cercetătorii ar trebui să fie familiarizați cu aceste surse pentru a realiza validitatea internă a măsurătorilor pe care le realizează: * Perioada diferite evenimente care au loc în timpul unui
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a căuta, prin metode analitice, o explicație a modului în care se generează această relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu eșantioane. Acesta este principiul cercetărilor selective în care sunt investigați un număr limitat de indivizi, de regulă între 1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie populația respectivă. În unele cazuri, cercetarea se finalizează cu generalizarea de la eșantion la întreaga populație, ca în cazul măsurării intenției de vot
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
între scorurile de pe una dintre cele două variabile și se răspunde folosind Corelation. Gradul de corelație se obține de asemenea tot cu procedura ANALYZE/ CORRELATE. Cât de bine putem să prezicem un scor față de scorul altor respondenți? Poate dorim să investigăm dacă răspunsul la testul 1 și scorul la testul 2 prezic scorul la testul 3. Și aceasta este o problemă de regresie multiplă care este rezolvată cu folosirea procedurii Regression: ANALYZE/REGRESSION. Cum analizăm separat subgrupe de respondenți? Vom dori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
b. Fiecare variabilă explicativă este ponderată, adică înmulțită cu un coeficient (coeficienții cu cât sunt mai mari cu atât influențează variabila dependentă mai mult). Acest coeficient este cunoscut ca fiind coeficientul de regresie pentru respectiva variabilă. Cu ajutorul regresiei multiple se investighează care sunt variabile și în ce proporție ar trebui luate în considerare acestea, pentru a crește puterea predictivă a variabilei dependente 23. Diagrama Scatter Pentru a obține o diagramă între două variabile, se selectează din meniu GRAPHS/CHART BUILDER/SCATTER
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în creștere. În ultimele 2 decenii, procentul absolvenților chinezi ai programelor doctorale americane care declarau că preferă să rămână în SUA a fost stabil, de aproximativ 90%. În octombrie 2008, o echipă de cercetători de la Harvard, Duke și Berkely a investigat această opțiune pe un eșantion de 229 de studenți chinezi de la respectivele universități. Numai 10% își exprimau dorința de a rămâne în SUA, în timp ce 52% apreciau că cele mai bune oportunități de angajare se găsesc în China. O altă anchetă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
caracter eclectic. Claude Germain observa că majoritatea studiilor ce abordează câmpurile semantice fie își delimitează obiectul în mod subiectiv și arbitrar, potrivit intuiției cercetătorului, fie fac apel la criterii obiective de natură extralingvistica 14. Și aici, pentru stabilirea corpusului de investigat s-a recurs la criterii extralingvistice, ținând în principal de tradiția exegetica a celor trei mari religii monoteiste. În cadrul exegezei islamice, așa-zisele „nume divine” ocupă un loc central. Lucrarea substanțială a lui Daniel Gimaret pe această temă15 sintetizează rodul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care le alcătuiesc numele divine. Pe de altă parte, Adrienne Lehrer, în Semantic fields and lexical structure (1974), consacră un intreg capitol (pp. 95-109) lacunelor lexicale (lexical gaps)28. Și pe acestea le vom constata în domeniul pe care il investigăm, cu ocazia comparării numelor divine și a cercetării soluțiilor de traducere. Câmpurile semantice nu constituie un obiectiv în sine, ci o ipoteză asupra unui mod de organizare a semnificaților lingvistici. Metodele de a descoperi acest mod / aceste moduri diferă de la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se adapteze noilor situații și să-și lărgească necontenit câmpul de cunoaștere. De aceea, dezvoltarea unor capacități precum acelea de a pune probleme, de a construi ipoteze, de a explora și descoperi lucruri și fenomene ale lumii Înconjurătoare, de a investiga independent, de a inventa și testa, de a observa și explica, de a manipula obiecte ș.a. sunt considerate aspecte ale formației mai utile decât a asimila cunoștințe de-a gata constituite, ori de a ajunge la soluții de-a gata
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mulțimea sentimentelor reflectându-se în mulțimea de culori. Culorile, sunt sentimente vizualizate. De aceea, soluțiile feluritelor și gravelor probleme cromatice pe care le pune mediul ambiental de azi și de mâine, nu pot fi găsite decât prin colaborarea celor ce investighează universul culorilor. In abordarea acestor probleme trebuie să se țină seama de anumite legi și anume: 1. Legea acomodării asigurarea unui efort vizual optim printr-o minimă solicitate a ochiului, știind că acomodările bruște și repetate duc la oboseală, la
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în capacitățile creative ale indivizilor se explică prin factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința Eu-lui, comunicare și motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul timp este stilul cognitiv. Atitudinile creative sunt disponibilități învățate, care asigură un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, la un obiect sau o clasă de obiecte. MOTIVAȚIA Procesul creativ nu poate fi izolat de contextul proceselor psihice. S-a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Instruirea prin descoperire influențează pozitiv atât dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. 3. Metoda dialogului dirijat O altă metodă care stimulează creativitatea școlarilor mici este dialogul euristic. Dialogul școlar poate fi: instrumental, prin care se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic, calea prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă este una din căile prin care se poate înlătura învățarea mecanică de către elevi a unor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a dat-o în cursul său de sociologia educației. Alex Inkeles, în studiul său introductiv „What is Sociology?” (1964), a afirmat că orice știință poate fi definită pe trei căi alternative: - arătând care este obiectul de studiu al respectivei științe; - investigând definițiile pe care specialiștii din respectivele domenii le dau specialității lor; - analizând tematica studiilor efective din disciplina de definit. A porni un curs de sociologie a educației cu o definiție cu valoare normativă este evident riscant. Disciplina nu este nici
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dedicate cercetărilor de sociologia educației au fost formarea profesională, mai ales formarea adulților, profesorii și practicile lor, precum și efectele activității educative (Bidwell și Friedkin, 1988). În concluzie, problematica și evoluția sociologiei educației reflectă dezvoltările generale din domeniul pe care îl investighează, precum și transformările pe care le-a suferit sociologia în ansamblul ei. Dezbaterile de natură ideologică din jurul educației nu au fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
60-’80 efectuate de Bourdieu (1984, 1989) au furnizat un model de abordare a dinamicii interne a câmpului universitar din țările dezvoltate și a relațiilor acestuia cu mecanismele de dominație socială din țările respective. Volumul Homo Academicus (Bourdieu, 1984), care investighează factorii ce au dus la revoltele din 1968, arată că expansiunea demografiei școlare și transformările suferite de structura economică a mediului cu care universitățile sunt în relație de interdependență au produs transformări semnificative ale instituțiilor de învățământ superior. Triplarea numărului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Studiile mai recente din țările anglo-saxone (vezi Margolis și colab., 2001) au depășit tema contribuției conținuturilor ascunse la reproducerea inegalităților de clasă și au abordat modul în care acestea contribuie la menținerea inechității de gen, de rasă sau de etnie. Investigând conținuturile (programe și manuale) destinate elevilor din clasele primare și gimnaziale din România, Constantin Cucoș (2002)1 enumeră elementele acestora care pot purta ideologii sau conținuturi ascunse: 1. Conținuturile formale și dozarea acestora. 2. Prezentarea și prelucrarea didactică a conținuturilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și persoanele care locuiesc la sat sunt defavorizate din punctul de vedere al accesului la venituri. Nu mai este pentru nimeni un secret decalajul scandalos dintre sat și oraș în ceea ce privește șansele sociale. În schimb, diferențele de gen sunt mai rar investigate în sociologia românească. Datele noastre arată că putem vorbi de o discriminare salarială între sexe: la același nivel de instrucție, vârstă, ocupație și rezidență, femeile au un venit cu mai mult de o zecime de abatere standard mai mic decât
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest gen de analize este că, în condițiile economiei moderne, actorul principal nu este în nici un caz familia, ci individul. Familiile sunt foarte variate ca structuri, iar distribuirea veniturilor în interiorul lor urmează și ea modele care abia urmează a fi investigate. Cu alte cuvinte, faptul că familia are un anumit venit global sau standardizat la numărul de persoane nu indică direct mărimea resurselor monetare la care are acces o persoană. Aceasta depinde în plus de modul de structurare a relațiilor în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mobilitate școlară în România și voi aborda în final problema grupurilor cu risc de neparticipare școlară în România contemporană. Originile interesului pentru această temă pot fi regăsite în anii ’50-’60, când guvernele occidentale au solicitat institutelor de cercetare să investigheze disparitățile în probabilitățile de acces la educație al diferitelor grupuri sociale (etnice, geografice, culturale, dar mai ales socioeconomice). Cercetările realizate în contextul acestei orientări au urmărit să ofere răspunsuri la întrebări de genul: Sunt societățile occidentale mai mult sau mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al notelor ori al rezultatelor la teste aplicate în cadrul învățământului formal, ci aceasta se realizează cu ajutorul administrării unor teste standardizate pe domenii de competență cum ar fi matematica, citirea sau gândirea analitică. Studiile respective urmăresc să realizeze vaste comparații internaționale, investigând impactul unor caracteristici de la niveluri diverse asupra rezultatelor școlare - mediul socioeconomic, caracteristicile școlilor, particularitățile sistemelor școlare și ale contextelor politico-instituționale în care acestea funcționează. La unele dintre aceste anchete - PISA (Programme for International Student Assessment - Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]