2,516 matches
-
a datelor: 1. Înregistrarea informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi (L data, de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează manifestările subiectului în mediul său uman, fie ele reactive sau proiective
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Clark, 1997; 2001Ă. 8.2. Evaluarea și diagnosticul tulburărilor de personalitate implică un construct teoretic De fapt, chiar criteriile de circumscriere a tulburărilor de personalitate ce ghidează diagnosticul reprezintă un construct teoretic, mai mult sau mai puțin arbitrar. Realitatea subiectului investigat este filtrată, tradusă, reprezentată de acest construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate. E important și ce se urmărește: identitatea subiectivă, trăsăturile tipologico-caracteriale, abilitățile în relaționarea socială, rezolvări de probleme, autocontrolul, concepția despre lume și sine. La tulburările de personalitate ar fi de urmărit în primul rând trăsăturile dezadaptative. Mai contează grupul investigat. Chiar dacă grupe consistente arată o stabilitate relativă suficientă, în cadrul lor unii indivizi trăiesc și raportează modificări importante și au stabilitate redusă. Ideal ar fi ca un grup de persoane patologice să fie evaluat odată și reevaluat cu acceași metodologie, de către
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
medic psihiatru, apoi, din 1965, este cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din același spațiu geografic. Tehnica e cea a povestirii cu „sertare
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
celor două fiice ale scriitoarei și utilizat ulterior cu consecvență. Publică, în anii ’80 și ’90, mai multe romane, într-un ritm destul de susținut. Romanele scrise de C. sunt asemănătoare între ele prin tematică, viziune și modalitate narativă. Mediul social investigat este de regulă cel al intelectualității - cu ascendență rurală - din deceniile postbelice (medici, cercetători, juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu sunt extinse cantitativ
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
contemporană), fiind focalizate asupra câte unui destin sau, mai des, asupra unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
o odă închinată ticăloșiei”, dat fiind că „ticăloșia are extraordinare potențe de frumusețe, de sublim chiar [...]. E o nebunie să încerci să desființezi ticăloșia.” Constant, obsesiv aproape, e cultivată însă și ideea sacrificiului total pentru împlinirea sentimentelor „pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea a libertății umane, a (im)posibilității atingerii fericirii. Evident încadrabilă în estetica modernismului, comună generației căreia îi aparține autorul, proza lui G. reprezintă o sinteză între estetica realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
de tutun, destul de frecvent în rândul populației rurale, acesta contribuind - ca factor de risc - la deteriorarea stării de sănătate, prin creșterea frecvenței bolilor specifice, precum cancerul pulmonar, bronșita și enfizemul pulmonar, astmul bronșic și cardiopatiile. Aproape o treime dintre sătenii investigați fumează sau au fumat zilnic, tinerii fiind cei mai mari fumători, comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Corelarea incidenței bolilor cronice cu nivelul de educație al populației arată că persoanele cu o pregătire superioară sunt mai sănătoase decât cele fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată de Ceballo și colaboratorii săi (2001) pe familii locuind în zone dezavantajate economic, se evidențiază faptul că mamele/părinții investigați subestimează expunerea copiilor la diferite tipuri de violență. Cercetătorii descoperă o corelație scăzută între opinia mamei și raportarea unor simptome de sindrom de stres posttraumatic făcută de copii. Lucrurile apăreau ca și când mamele erau incapabile să conștientizeze riscurile la care sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate, ne atrag atenția câteva care sunt alarmante prin procentul ridicat de copii și tineri expuși (Ceballo et al., 2001) în 1992, într-o cercetare realizată în Baltimore pe adolescenți, se releva faptul că un procent de 45% dintre tinerii investigați cunoșteau pe cineva care fusese atacat cu o armă, jefuit, înjunghiat sau omorât. în 67% dintre cazuri, cunoșteau o persoană ce a fost împușcată. în 1993, o cercetare făcută în Chicago pe 1.000 de studenți a demonstrat faptul că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din gospodăriile cu părinți migranți, cel puțin un copil a renunțat să mai frecventeze școala, iar în cazul plecării mamei, procentul urcă până la 5%. ̨ n privința comportamentelor infracționale dezvoltate de copiii rămași fără părinți, în 0,4% din gospodăriile investigate se menționează astfel de comportamente și din nou, în cazul plecării mamei, procentul de copiii care au probleme cu poliția, urca la 2%. în general, plecarea mamei induce modificări mai accentuate în conduita copilului. în 50% din situațiile investigate se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gospodăriile investigate se menționează astfel de comportamente și din nou, în cazul plecării mamei, procentul de copiii care au probleme cu poliția, urca la 2%. în general, plecarea mamei induce modificări mai accentuate în conduita copilului. în 50% din situațiile investigate se recunoaște suferința copilului, în 16% din cazuri se consideră că plecare mamei a determinat o „închidere în sine”a copilului, iar în 14% din situații, performanțele școlare ale copilului au fost afectate. în același studiu se face o analiză
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vedere metodologic, care atestă că moartea nu înseamnă distrugere integrală, neantizare, deoarece spiritul uman supraviețuiește corpului. Desigur nu vom invoca exhaustiv aceste dovezi (amplu ilustrate în literatura de specialitate), ci vom proceda la decuparea celor mai importante și mai frecvent investigate. Primele în top se plasează experiențele de moarte iminentă (în versiune prescurtată NDE, adică Near Death Experience, din limba engleză). Problema a suscitat atenția publicului în anul 1975, prin cartea lui R. Moody, Viața după viață. Deși este o lucrare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de partea lor, că nu le lasă singure cu răul ce îl suportau, o persoană căreia puteau să-i comunice fără restricții experiențele, chiar dacă persoana respectivă nu avea capacitatea fizică de a le apăra (Manciaux, 2001). în unul dintre cazurile investigate o adultă rezilientă, ajunsă o mamă bună, investigația a scos la iveală că acea persoană nu avusese în copilărie nici un alt adult care să o sprijine cel puțin psihologic, în suportarea suferinței. Dar ceea ce povestea actuala mamă era că avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe de altă parte, deoarece evoluția lentă a situației din regiune nu ne permite repetarea chestionarului. Chestionarul a fost trimis unui număr total de 195 de respondenți, în perioada iulie 2010 - decembrie 2010; referitor la nivelul de expertiză al grupului investigat, eșantionul a fost alcătuit din respondenți care îndeplinesc cerințele impuse de Metodă Delphi, fiind invitați să trimită răspunsuri: specialiști, profesori, cercetători, diplomați și oameni politici provenind din diferite țări (inclusiv, România), care au ca domeniu de interes/cercetare conflictul israeliano-palestinian
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reuși să formulăm concluzile corect din punct de vedere științific. Fie n - numărul de indivizi (observații, în pR ) și p - numărul de caracteristic (variabile, în nR ). Ambele spații, pR și nR se consideră dotate cu metrica euclidiană uzuală. Fiecare unitate investigată reprezintă un punct definit de p coordonate în spațiul p -dimensional pR și poate fi considerată un element al unui spațiu vectorial denumit spațiul indivizilor; deasemenea fiecare caracteristică reprezintă o listă de valori numerice, un vector din spațiul n -dimensional
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
aceste ponderi, atunci frecvențele relative pot fi grupate într-o matrice diagonală D de dimensiune n , iar suma frecvențelor relative este egală cu 1. Evaluarea distanțelor dintre indivizii colectivității În analiza multidimensională a datelor statistice se pot identifica spațiul unităților investigate și spațiul variabilelor urmărite. Fiecare unitate investigată fiind un punct definit prin p coordonate, poate fi considerată un element al unui spațiu vectorial F numit spațiul unităților investigate. Prin urmare, ansamblul celor n unități este un „nor” de puncte F
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
grupate într-o matrice diagonală D de dimensiune n , iar suma frecvențelor relative este egală cu 1. Evaluarea distanțelor dintre indivizii colectivității În analiza multidimensională a datelor statistice se pot identifica spațiul unităților investigate și spațiul variabilelor urmărite. Fiecare unitate investigată fiind un punct definit prin p coordonate, poate fi considerată un element al unui spațiu vectorial F numit spațiul unităților investigate. Prin urmare, ansamblul celor n unități este un „nor” de puncte F , iar g este centrul său de greutate
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
colectivității În analiza multidimensională a datelor statistice se pot identifica spațiul unităților investigate și spațiul variabilelor urmărite. Fiecare unitate investigată fiind un punct definit prin p coordonate, poate fi considerată un element al unui spațiu vectorial F numit spațiul unităților investigate. Prin urmare, ansamblul celor n unități este un „nor” de puncte F , iar g este centrul său de greutate. Spațiul indivizilor, pR , este înzestrat cu o structură euclidiană, în sensul că se definesc și se calculează distanțele euclidiene între indivizi
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
I. Dacă g = 0 atunci inerția generală, originea axelor, este calculată prin: </formula> Cazul II. Dacă se iau în considerare distanțele dintre punctele norului x, atunci inerția generală este media aritmetică ponderată a distanțelor dintre cele n unități din colectivitatea investigată; Cazul III. Dacă M=I atunci inerția totală a norului este egală cu suma dispersiilor celor p variabile; </formula> Cazul IV. Dacă </formula>, atunci inerția totală este egală cu numărul de variabile p și nu depinde de valorile variabilelor. În
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
hepatică. TRATAMENTUL ADJUVANT ȘI NEOADJUVANT Rata de recidivă după rezecția hepatică este de 70% la 5 ani, identificându-se recidive precoce (la un interval de sub 2 ani) și recidive tardive (la un interval de peste 2 ani) [48, 49]. Cel mai investigat tratament adjuvant în cadrul multiplelor trialuri clinice este interferonul. O metaanaliză care a cuprins 13 trialuri clinice, interferonul a demonstrat un beneficiu semnificativ statistic exprimat în supraviețuirea liberă de recidivă (54% versus 30% la 3 ani) comparativ cu placebo [50]. Chiar dacă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
metaplazie intestinală și cu hipersecreție de mucus, care prezintă mai multe subtipuri: pancreatico-biliar, intestinal, gastric și oncocitic. Se consideră că există o similaritate între aceste leziuni și neoplasmele mucinoase papilare pancreatice, însă spre deosebire de leziunile pancreatice cele biliare sunt mai puțin investigate atât din punct de vedere clinic, cât și la nivel molecular. NEOPLAZIA INTRAEPITELIALĂ BILIARĂ (BilIN) Prin studii de analiză genomică au fost identificate în 33% dintre leziunile de neoplazie intraepitelială biliară (BilIN) mutații ale genei K-RAS la nivelul codonilor 12
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
PAPILARE INTRADUCTALE BILIARE (NPIB) Datorită numărului mic de cazuri analizate și absenței pentru o lungă perioadă de timp a unei clasificări uniforme internaționale, neoplasmele papilare intraductale biliare (NPIB) reprezintă o categorie de tumori ale cărei anomalii genetice au fost puțin investigate. Un studiu recent a arătat că profilul oncogenetic al NPIB cuprinde anomaliile genetice și moleculare care apar pe parcursul evoluției multistadiale de la leziunile de grad redus până la adenocarcinomul biliar invaziv, într-o manieră similară modelului de progresie tumorală adenom → carcinom [4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
în timp ce un nivel crescut de MMP-7 în țesutul tumoral reprezintă un factor de prognostic nefavorabil. În bila pacienților cu CCA asociat cu obstrucție pancreato-biliară a fost detectat un nivel crescut al MMP-9. ROLUL CELULELOR STEM Originea CCAi este mai puțin investigată comparativ cu a HCC, în cele mai multe cazuri fiind considerată la nivelul colangiocitelor care tapetează ductele biliare. Câteva studii au sugerat că unele CCAi ar putea lua naștere la nivelul celulelor stem hepatice, acest concept fiind susținut și de constatarea că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]