1,055 matches
-
putea funcționa ca mijloc de presiune împotriva Rusiei, care va fi obligată la o altă politică de prețuri, anihilându-se astfel posibilitatea șantajului economic care îi permite astăzi lui Putin să încalce, senin, tratatele și acordurile internaționale privind suveranitatea și inviolabilitatea frontierelor. Problemele spinoase pe care acest acord le ridică, inclusiv pentru România, care este parte a UE, sunt legate de o reducere a marjei de intervenție a guvernelor naționale (care nu mai pot pune condiții sau impune suveran măsuri protecționiste
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
desemna fie o expediție militară, fie serviciul militar datorat de vasal seniorului său. Pace (instituțiile de). Ansamblu de instituții înființate de Biserică începînd de la sfîrșitul secolului al X-lea pentru a limita răzbunările și războaiele personale. Pacea lui Dumnezeu proclamă inviolabilitatea anumitor locuri (drept de azil) și statutul protejat al bisericilor și al unor categorii de persoane (femei, copii, pelerini, clerici, negustori...). Armistițiul lui Dumnezeu (La Trêve de Dieu) interzice războiul în timpul anumitor zile ale săptămînii și în anumite perioade ale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la țară, în plasa sa, teoriile lui Clevetici. El spune țăranilor adunați: "Oameni buni! ă...î Ați fost lipsiți de toate, și de libertate, și de egalitate, și de fraternitate, și de legalitate, și de 1 Teatru, II, p. 687. inviolabilitate ă...î, și de drepturi cetățenești, și de drepturi comunale, și de drepturi municipale, și de drepturi civile, și de drepturi politice, și de sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se poate afirma că RSR și-a făcut simțită prezența în cadrul pregătirilor pentru conferință insistând asupra necesității de a trata statele în mod egal la nivel internațional, de a renunța la forță în rezolvarea disputelor dintre state, de a recunoaște inviolabilitatea frontierelor existente și, un punct foarte important pentru Ceaușescu, "neamestecul în treburile interne" (González-Aldea: 2008, 32). Lui Kissinger i-au fost aduse la cunoștință direct, cu această ocazie, dorințele României, Poloniei și chiar Ungariei de a obține spații de manevră
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Romulus Neagu, principiile de bază ale CSCE nu ar fi reprezentat altceva decât confirmarea gândirii inovatoare a lui Ceaușescu în plan internațional... (Neagu: 1976, 261). Din toată filosofia subiacentă CSCE, pentru Ceaușescu, cel mai important principiu era însă acela al inviolabilității suveranității naționale. Conform leninismului romantic, procesul dezvoltării naționale a statelor europene era mai actual ca niciodată, fiind totodată singurul garant al edificării unui socialism liber, independent, conform specificităților fiecărui "popor". Amplificarea tendințelor, economice și politice, de supranaționalizare a Europei de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a vieții economice, sociale și politice", în timp ce libertățile burgheze existente ar fi fost "garantate și dezvoltate". Declarația continua: "Aceasta se aplică libertății de gândire și expresie, presei, întrunirilor și asocierilor, demonstrațiilor, liberei circulații a persoanelor în țară și în străinătate, inviolabilității vieții private, libertății religioase". Pleda de asemenea pentru "libertatea completă de expresie pentru curentele filosofice, culturale, și opinia artistică". Într-un context regional, dincolo de cel național, cele două partide s-au angajat să promoveze "acțiunea comună a partidelor comuniste și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Iorga era �ngrijorat. Dup? ce Leon Blum a devenit prim? ministru, Iorga comenta cu satisfac? ie c? vocea acestuia r? sună la Geneva a? a cum r? sunase mai �nainte ? i cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor ? i despre respectarea tratatelor. �Nici nu?? i po? i imagina c�ț de mult te transform? puterea�, ad? uga Iorga. Cu toate acestea, �ntruc�ț �ntreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el depl�ngea excesele: �Ajunge! Destul! �116 Dac? r? zvr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au c? p? tat o oarecare experien?? �n privin? a na? ionalismului balcanic �n ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelic? , comunitatea european? a ignorat �ns? contradic? iile g�ndirii sociale ? i politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internă? ional? privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populă? iile s�nt omogene, ca �n fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este u? or de respectat. �n Balcani ? i �n alte p? r? i �ns? nu este a? a. Occidentul într? �n panic? �n loc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prejur? ri, pentru Rom�nia se poate g? și o solu? ie echitabil? �n privin? a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sunt : respectarea dispozițiilor Cartei ONU, ale Actului final de la Helsinki (1975) și ale Cartei de la Paris cu privire la statul de drept, democrație și drepturile omului (1990); garantarea drepturilor grupurilor etnice și naționale, precum și ale minorităților, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul OSCE; respectarea inviolabilității tuturor frontierelor, care nu vor putea fi modificate decât prin mijloace pașnice și prin acord comun; preluarea tuturor angajamentelor relevante referitoare la dezarmare și neproliferarea nucleară, precum și la stabilitatea regională; angajamentul de a reglementa prin acord, inclusiv pe calea arbitrajului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
delegația sovietică nu mai era acum de acord ca la primul punct al ordinii de zi să fie inclusă referirea la renunțarea la forță; în concepția URSS, argumentau reprezentanții sovietici, importantă pentru securitatea europeană nu era repudierea forței, ci recunoașterea inviolabilității frontierelor existente pe continent. Delegațiile țărilor occidentale cereau ca problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spunând că „invită Statele Unite ale Americii să Îmbrățișeze În mod egal această cauză”8. Ironia este că Uniunea Europeană, ai cărei locuitori, În majoritatea lor, au renunțat de mult timp la orice afiliere creștină devotată, par să amplifice doctrina creștină În ceea ce privește inviolabilitatea oricărei vieți umane. Mulți europeni pot să ezite să recunoască datoria lor față de creștinism, dar realitatea este că opoziția față de pedeapsa cu moartea are rădăcini În Noul Testament. În Predica de pe Munte, Iisus le-a spus credincioșilor: „Ați auzit că s-
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
La 15/27 iunie, M. Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, a întocmit un lung memoriu ce conținea revendicările României, pe care l-a trimis agenților noștri diplomatici de peste hotare. Se cerea recunoașterea individualității statului român și a denumirii sale istorice, România, inviolabilitatea teritoriului român, fixarea graniței între România și Imperiul Otoman la gurile Dunării, luându-se ca bază talvegul brațului principal al fluviului ș.a. În esență, revendicările reprezentau o cerere indirectă de independență a statului român; marile puteri europene nu au sprijinit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru justificarea ei; Constatând că toate statele au un drept egal la independență, la securitate, la libera apărare a teritoriilor lor și la libera dezvoltare a instituțiilor lor; Însuflețiți de dorința, în interesul păcii generale, de a asigura tuturor popoarelor inviolabilitatea teritoriului țărilor lor; Judecând util, în interesul păcii generale, de a pune în vigoare între țările lor reguli precise care să definească agresiunea, în așteptare ca acestea din urmă să devină universale; Au decis în aceste scopuri a încheia prezenta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
simțeau amenințate de posibilitatea revizuirii tratatelor de pace, a determinat eșecul acesui proiect 771. La 4 iulie, între U.R.S.S., Mica Înțelegere și Turcia s-a semnat Convenția de la Londra, care proclama dreptul la autoapărare pentru păstrarea independenței și a inviolabilității teritoriului 772. Evenimentele dovedeau, astfel, că Societatea Națiunilor și sistemul de securitate colectivă erau din ce în ce mai puțin funcționale. În octombrie 1932, Nicolae Titulescu a acceptat funcția de ministru de Externe al României. Va exercita această funcție neîntrerupt, până la 30 august 1936
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au urmat acestor evenimente 817. Acestea erau circumstanțele, în vara lui 1936, când Nicolae Titulescu participa la lucrările Conferinței de la Montreux, menită a rezolva cererea Turciei referitoare la revizuirea statutului strâmtorilor stabilit la Lausanne în 1923. Turcia solicitase asigurări privind inviolabilitatea teritoriului său, precum și condiții pentru dezvoltarea navigației comerciale între Mediterana și Marea Neagră. În esență se discuta reînarmarea strâmtorilor 818. În timpul conferinței, Turcia a cerut și desființarea Comisiei Internaționale a Strâmtorilor. Considerând că această temă ar crea României, condiții favorabile pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu o autonomie personală incipientă; exaltarea subiectului a cauzat fenomenul relativismului moral, definit ca un „pericol foarte grav și mortal”, pentru că a creat o confuzie gravă între binele și răul legat de dreptul fundamental la viață. 3.2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
2. Sacralitatea și inviolabilitatea vieții În introducerea enciclicii Evangelium vitae, Sfântul Părinte relevă faptul că „prezenta enciclică, rodul colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața, orice viață umană!” (nr. 5). Se observă că enciclica reprezintă intervenția oficială a Bisericii și răspunsul ei față de sfidarea situației actuale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În articolele 2 și 3 din Constituția din 1866 se vorbea de inviolabilitatea teritoriului statului; din punct de vedere administrative era împărțit în județe, plase și comune. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; La 9 februarie 1929 România a semnat la Moscova protocolul Litvinov; acesta propunea eliminarea războiului în relațiile dintre cele două țări fără a se menționa explicit inviolabilitatea granițelor. 13) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și legată adesea de zeii majori. De exemplu, la Roma, În templul lui Jupiter Capitolinul, mai erau venerați Terminusxe "Terminus" și Iuventa, care colaborau la prosperitatea și succesul statului roman (misiune care, În general, Îi aparținea lui Jupiter), unul garantând inviolabilitatea și integritatea granițelor, cealaltă protejându-i pe tineri, care constituiau patrimoniul esențial al statului. Și În lumea germanică se Întâlnesc astfel de divinități minore (minore nu pentru că funcțiile lor ar fi irelevante, ci În raport cu divinitățile majore), chiar dacă, adesea, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga comenta cu satisfacție că vocea acestuia răsuna la Geneva așa cum răsunase mai înainte și cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît de mult te transformă puterea", adăuga Iorga. Cu toate acestea, întrucît întreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el deplîngea excesele: "Ajunge! Destul!"116 Dacă răzvrătirea a putut fi potolită
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Europa, iar europenii au căpătat o oarecare experiență în privința naționalismului balcanic în ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelică, comunitatea europeană a ignorat însă contradicțiile gîndirii sociale și politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internațională privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de altă parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populațiile sînt omogene, ca în fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este ușor de respectat. În Balcani și în alte părți însă nu este așa. Occidentul intră în panică în loc să acționeze cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Sarajevo. În astfel de împrejurări, pentru România se poate găsi o soluție echitabilă în privința Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai există o soluție și în altă parte a Balcanilor. În acest mod poate fi rezonabilă contradicția dintre autodeterminare și inviolabilitatea frontierelor. Alternativa este revenirea la anarhie internațională sau la o reprimare brutală. Dacă vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau "un om al secolului al XIX-lea"? Probabil că ambele. Dacă nu ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
națiune germană, două state germane”7. Între 1970 și 1974, Brandt și ministrul său de Externe, liber-democratul Walter Scheel, au negociat și semnat o serie de acorduri diplomatice majore: tratate cu Moscova și Varșovia În 1970, care recunoșteau existența și inviolabilitatea de facto a granițelor postbelice intra-germană și polono-germană („linia de hotar existentă... va constitui granița statală vestică a Republicii Populare Polone”) și care inaugurau o nouă relație Între Germania și vecinii ei răsăriteni „pe baza situației politice existente În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]