2,036 matches
-
a învățat-o să se cunoască și să se prețuiască (Madrigal, în volumul Migrații, 1971); Marta - soția inteligentă a unui Alexandru trândav, îndrăgostită cu „ură duioasă” de un Tudor, medic ce ratează descoperirea unui leac miraculos -, femeie ce își construiește „ipocrizia cu luciditate” (Masa zarafului, 1972); Dora - ce înțelege să-și apere intimitatea - rușinea, pentru ea, de a fi fost obiectul unui virtual viol, în care și-a pierdut viața soțul ei, apărând-o - mințind, adică folosindu-și și ea inteligența
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
doctrinar. Tot S. Damian critică, în numărul 20/1954, „schița” Cordovanii, publicată de Ion Lăncrănjan în „Tânărul scriitor”, pe care o consideră trivial-naturalistă. Texte asemănătoare semnează Vera Călin, Ion Mihăileanu, Radu Popescu, întreținând o atmosferă intransigentă și înghețată, bântuită de ipocrizie și delațiune. Tehnica de supraveghere a manifestărilor literare prin critici aliniați, având menirea de a sancționa prompt „deviaționismul”, oricare ar fi fost natura acestuia, este complinită prin organizarea de „discuții”, „mese rotunde”, „dezbateri” pe teme de aparentă actualitate, cum ar
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
literară românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
externă. Toate acestea nu sugerează că Europa a devenit din senin o utopie. După cum observă Rifkin, problemele cu care se confruntă Europa sunt complexe, iar slăbiciunile ei sunt clar vizibile. și, desigur, generozitatea Europei este de multe ori umbrită de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi nu am realizat niciodată pe deplin visul american. Ce este important, notează Rifkin, este că Europa articulează acum o viziune nouă și curajoasă pentru viitorul umanității, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sale. 10. Guvern descentralizat Visele reflectă speranțele, nu realizările. În această măsură, constituția europeană reprezintă un viitor care trebuie construit. Ca și În cazul Constituției Statele Unite ale Americii, acum mai bine de două sute de ani, cineva ar putea nota multele ipocrizii și contradicții care dezmint sentimentele nobile conținute În legământul european. Totuși, cei care au elaborat Constituția Europeană au pus cu sinceritate pe hârtie o viziune a lumii, către care aspiră și În care ar vrea să trăiască și regulile care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prin drepturile universale ale omului, care subminează prerogativele statului suveran. Dacă doctrina americană a suveranității absolute triumfa, Întreaga noțiune a drepturilor universale omului, Însăși edificiul pe care visul european este construit, s-ar prăbuși. Drepturile universale ale omului sunt o ipocrizie Într-o lume În care statul deține autoritatea supremă. Dacă statul-națiune este autoritatea absolută, așa cum mulți membri ai administrației Bush cred, atunci drepturile umane nu pot fi universale, deoarece existența lor ar depinde de toanele și capriciile instituțiilor politice teritoriale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cinstea, Adevărul și chiar cu cele de Eficiență, Competență și Competiție; eroarea fundamentală a constat în mijloacele propuse, în reaua-credință și minciună, în nerecunoașterea enormei prăpăstii dintre vorbe și fapte, dintre ideologie și realitate; „socialismul real” s-a bazat pe ipocrizie și „gândirea dublă” orwelliană, pe neîncredere și spaimă. Am fi însă la rândul nostru ipocriți dacă am susține că și în derularea vieții cotidiene totul era fals și artificial, că nu existau cinste, dragoste, adevăr. Probabil că, la nivel de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
facem adesea, avem o atitudine pozitivă față de alimentația sănătoasă, dar nu ne ținem de un asemenea regim etc. Mai mult, îi îndemnăm pe ceilalți să facă astfel, dar noi nu o facem. Psihologii sociali susțin că punerea subiectului în fața propriei ipocrizii - căci despre ea este vorba - sporește acuitatea disonanței și imboldul de a o rezolva. J. Stone și colaboratorii săi (1994) au demonstrat acest lucru experimental: unui grup de studenți li s-a indus sentimentul ipocriziei rugându-i să pregătească o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că punerea subiectului în fața propriei ipocrizii - căci despre ea este vorba - sporește acuitatea disonanței și imboldul de a o rezolva. J. Stone și colaboratorii săi (1994) au demonstrat acest lucru experimental: unui grup de studenți li s-a indus sentimentul ipocriziei rugându-i să pregătească o casetă video ce promova sexul protejat și să se gândească, în același timp, de câte ori ei înșiși nu au folosit prezervative în relațiile sexuale. Celorlalți studenți din experiment li s-a cerut fie să se ocupe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se gândească la situațiile în care n-au făcut sex protejat. Mai târziu, toți participanții au avut posibilitatea să cumpere prezervative la preț redus. Cei din primul grup au cumpărat în proporție de 83%, pe când dintre subiecții „neipocriți” doar 38%. Ipocrizia ca sursă de schimbare atitudinală sau comportamentală devine eficientă, așa cum sugerează și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinală sau comportamentală devine eficientă, așa cum sugerează și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci activată în mintea lor. Supoziția tare a disonanței cognitive este că subiecții trăiesc uneori un mare disconfort psihic în starea de disonanță. Și, într-adevăr, numeroase studii experimentale arată că disonanța produce modificări și surescitări fiziologice, precum și neplăcere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea științifică este mult mai redusă față de științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm în acest sens că totuși, după cum sugeram, teoria atitudinilor duale nu se confundă cu ipocrizia, exprimată și în zicala de mai sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cum menționam, și gândesc, folosirea numelui lui ME pentru a evoca "socialismul și comunismul" devine ridicul și chiar hilar (nu am fost, evident, în sala "Ateneului", atunci ca să observ mimica pariticipanților, dar este drept că atâtea zeci de ani ai ipocriziei, ai mimării "interesului", puteau face să nu se vadă vreo reacție de "inteligență" (să nu uităm, însă, "marea reacție" a "Pieței" din apropiere, în decembrie 1989, când NC a promis, vădind completa pierdere a legăturii cu o realitate de care
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând la aceasta o falsă rea intenție Într-un gest oricât de neutru. În alte situații, ei neagă tot ceea ce copilul observă În jurul său legat de propria-i deficiență, insistă pe răutatea și ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivând la copil convingerea că lumea În care trăiește este rea. Pe de altă parte, unii părinți refuză să țină cont de dificultățile sociale determinate de deficiență, În acest fel Împiedicându i pe copii să Înțeleagă și
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând o falsă rea intenție Într-un gest oricât de neutru. În alte situații, ei neagă tot ceea ce copilul observă În jurul său legat de propria deficiență, insistă pe răutatea și ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivând la copil convingerea că lumea În care trăiește este rea. Pe de altă parte, unii părinți refuză să țină cont de dificultățile sociale determinate de deficiență. În acest fel, ei Îi Împiedică pe copii să Înțeleagă
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
orgoliul, cât și modestia sunt, Într-o anumită privință, capabile de a fi manevrate după voință și În raport cu circumstanțele vieții de către persoana respectivă. În cazul acesta au importanță alte două aspecte cu caracter psiho-moral, la fel de importante, și anume: sinceritatea și ipocrizia. Sinceritatea și ipocrizia sunt dispoziții morale ale persoanei, dar ele au la bază structuri psihice de factura celor mai sus discutate. Ele sunt dispoziții morale care construiesc atitudini ale persoanei, ca „modalitate de a se prezenta” În lume, dar, mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modestia sunt, Într-o anumită privință, capabile de a fi manevrate după voință și În raport cu circumstanțele vieții de către persoana respectivă. În cazul acesta au importanță alte două aspecte cu caracter psiho-moral, la fel de importante, și anume: sinceritatea și ipocrizia. Sinceritatea și ipocrizia sunt dispoziții morale ale persoanei, dar ele au la bază structuri psihice de factura celor mai sus discutate. Ele sunt dispoziții morale care construiesc atitudini ale persoanei, ca „modalitate de a se prezenta” În lume, dar, mai ales, În relațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modalitate de a se prezenta” În lume, dar, mai ales, În relațiile interpersonale cu alții. Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale ale principiilor prezentate mai sus. 4 ÎNȚELESUL UMANULUI (SEMNIFICAȚIA VALORICĂ A PERSOANEI ȘI
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale ale principiilor prezentate mai sus. 4 ÎNȚELESUL UMANULUI (SEMNIFICAȚIA VALORICĂ A PERSOANEI ȘI A VIEȚIIĂ Persoană și valoare Pentru A. Schopenhauer omul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deosebit asupra ei. Vom Încerca să stabilim o anumită ordine clasificatoare a acestor forme, referindu-ne În continuare la următoarele aspecte: valoarea Eului, modalitățile de afirmare ale forței Eului, tendința de acumulare sau atitudinea față de valori ale Eului, frustrările Eului, ipocrizia ca slăbiciune a Eului, atitudinile față de sine, atitudinile față de celelalte persoane. Fiecare existență este marcată de una sau mai multe dintre aceste aspecte, veritabile trăsături psiho-morale ale persoanei și vieții sale. 1. Valorizarea Eului Orice persoană are tendința de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și de a lupta În viață pe căi directe. Cei care prin atitudinile lor Îi evită pe ceilalți sunt persoane nesigure, slabe sufletește și moral, cu un caracter Îndoielnic. Formele de manifestare ale acestor atitudini față de ceilalți sunt minciuna, calomnia, ipocrizia și lingușirea. Le vom analiza În continuare. Minciuna este falsificarea adevărului unei situații de teama acesteia. În spatele minciunii stă un complex de culpabilitate și frica de pedeapsă legată de acesta. Minciuna este expresia nesiguranței, a nesincerității În relațiile interpersonale, dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mascate, prin care Eul unei persoane caută să-și elimine (calomniaă sau să evite (lingușireaă potențialii săi concurenți. Acest tip de persoane refuză confruntarea directă. Ei sunt incapabili de luptă, fiind slabi sufletește și imaturi din punct de vedere moral. Ipocrizia este o formă de manifestare psiho-morală Înrudită cu minciuna, dar cu nuanțe și de o amploare mai mare decât aceasta. Ea implică un anumit tip special de relație, de comunicare și apropiere interpersonală. Prin ipocrizie, individul caută să acapareze atenția
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere moral. Ipocrizia este o formă de manifestare psiho-morală Înrudită cu minciuna, dar cu nuanțe și de o amploare mai mare decât aceasta. Ea implică un anumit tip special de relație, de comunicare și apropiere interpersonală. Prin ipocrizie, individul caută să acapareze atenția, favorurile, să obțină protecția unei alte persoane, considerată superioară, puternică, dar, mai ales, să anuleze pericolul. Este, ca și minciuna, o atitudine falsă În relațiile interpersonale. În ambele situații sunt urmărite avantaje, legate de complexul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personală. De regulă, relele intenții apar ulterior, după ce ele se manifestă prin conduitele și acțiunile persoanelor respective, În special În relațiile interpersonale ale acestora cu ceilalți. În sensul acesta, menționăm ca fiind cele mai frecvente și mai semnificative următoarele: aă Ipocrizia, ca modalitate de a falsifica În mod voit, intenționat, adevărul, de a te arăta altfel decât ești În realitate, căutând ca prin aceasta să captezi atenția, bunăvoința și Încrederea celorlalți. Ea se apropie de lingușire, dar și de dorința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]