1,407 matches
-
au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate și nici mai ales exacte, în afară de datele stării civile. În schimb, străinii au înregistrat acolo alte informații, care i-au pus pe drumuri greșite. Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu care Mihai de la Ipotești, la prima sa iubire, ar fi avut și un copil, botezat tot Mihai. Meșteșugită poveste cu fata asta de la Cucorăni, dar mare minciună, scornită numai din gelozie, de gloria Ipoteștiului! Scriitorul Al. Arbore a putut constata la fața locului că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni nu exista lac și nici luncă. Cei care au dirijat aceste zvonuri fanteziste au susținut, fără excepție, că Eminescu s-a născut la Ipotești, dar, după părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni nu exista lac și nici luncă. Cei care au dirijat aceste zvonuri fanteziste au susținut, fără excepție, că Eminescu s-a născut la Ipotești, dar, după părerea lor, poetul Eminescu ar trebui căutat numai la Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat, la repezeală, niște explicații cu totul fanteziste, referitoare la numele satului și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat, la repezeală, niște explicații cu totul fanteziste, referitoare la numele satului și vechimea lui, la împărțirea moșiei pe răzeși, la vechimea bisericii din Ipotești, etc., etc., care explicații, fiind greșite, pînă azi n-au fost corectate. EMINESCOLOGI PE MELEAGURI IPOTEȘTENE Cu toate că propaganda intelectualilor din Cucorăni a diminuat mult importanța pe care a avut-o Ipoteștiul, în viața și opera lui Eminescu, s-au găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
azi n-au fost corectate. EMINESCOLOGI PE MELEAGURI IPOTEȘTENE Cu toate că propaganda intelectualilor din Cucorăni a diminuat mult importanța pe care a avut-o Ipoteștiul, în viața și opera lui Eminescu, s-au găsit cercetători care s-au abătut și pe la Ipotești unii, după ce s-au "documentat" la Cucorăni, alții venind direct. Pînă una-alta, în anii 1935 și 1936 Cezar Petrescu și-a publicat cele trei volume din Romanul lui Eminescu. Fiind operă de fabulație literară, aflăm din acest roman că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Toader Gînj, iar alt personaj plăsmuit de autor, moș Miron Prisacariu, îl găsim în rolul de povestitor popular. Va mai fi vorba despre acest Miron Prisacariu. În anul 1939 a apărut la editura "Nord" din Cernăuți un volumaș cu titlul Ipotești Monografie, opera tînărului medic, Dr. Valeriu Tîrziu. Orientîndu-se după indicațiile metodice și tehnice, date de prof. H. H. Stahl 42, Dr. Valeriu Tîrziu s-a dovedit ambițios, cînd a încercat să dea de unul singur și numai pe o sută
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dr. Valeriu Tîrziu. Orientîndu-se după indicațiile metodice și tehnice, date de prof. H. H. Stahl 42, Dr. Valeriu Tîrziu s-a dovedit ambițios, cînd a încercat să dea de unul singur și numai pe o sută de pagini monografia satului Ipotești, într-un timp foarte scurt. De fapt, din cele 10 mari capitole, indicate de Monografia unui sat, autorul a ales numai patru. Cadrul istoric l-a scris fără să cunoască documentele răzeșilor de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o sută de pagini monografia satului Ipotești, într-un timp foarte scurt. De fapt, din cele 10 mari capitole, indicate de Monografia unui sat, autorul a ales numai patru. Cadrul istoric l-a scris fără să cunoască documentele răzeșilor de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste pe care le căpătase la Cucorăni. Superficial este scris și capitolul despre cadrul cosmic. Puține date se pot reține din cadrul spiritual și cadrul biologic. Foarte puțină legătură a făcut între Eminescu și Ipotești, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Ipotești. S-a mulțumit cu informațiile fanteziste pe care le căpătase la Cucorăni. Superficial este scris și capitolul despre cadrul cosmic. Puține date se pot reține din cadrul spiritual și cadrul biologic. Foarte puțină legătură a făcut între Eminescu și Ipotești, mai ales că nu întîmplător autorul s-a hotărît să scrie monografia acestui sat. În fond, valoarea acestei monografii este depășită de multă vreme. Augustin Z. N. Pop a vizitat Ipoteștiul de mai multe ori, într-o perioadă de cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
hotărît să scrie monografia acestui sat. În fond, valoarea acestei monografii este depășită de multă vreme. Augustin Z. N. Pop a vizitat Ipoteștiul de mai multe ori, într-o perioadă de cîteva decenii. Din materialul documentar adunat la Cucorăni, la Ipotești, la Arhivele Statului din Botoșani și din Iași a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Botoșani și din Iași a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu și biserica din Ipotești 45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a întocmit cunoscutele volume de Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu. În ceea ce privește Ipoteștiul, găsim în ele următoa rele capitole speciale: Ipoteștiul lui Iminovici 43, Ipoteștiul copilăriei lui Eminescu 44, Familia Eminescu și biserica din Ipotești 45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la Ipotești 47. Cele mai multe din acele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
45, Complexul muzeistic de la Ipotești 46. Articolul cu titlul din urmă, pe lîngă faptul că conține destule greșeli, a fost întregit cu alte contribuții pretinse "docu mentare" pînă a devenit un florilegiu de greșeli, cu titlul Pentru Complexul muzeal de la Ipotești 47. Cele mai multe din acele greșeli le vom corecta, pe bază de documente, în capitolele următoare. În acest capitol introductiv, semnalăm mai întîi o curioasă dezorientare geografică, nejustificată la Augustin Z. N. Pop, care și-a făcut cercetările "pe teren", chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de documente, în capitolele următoare. În acest capitol introductiv, semnalăm mai întîi o curioasă dezorientare geografică, nejustificată la Augustin Z. N. Pop, care și-a făcut cercetările "pe teren", chiar de mai multe ori. D-sa scrie că "vatra satului (Ipotești) e așezată pe lunca Sîcnei, destul de largă între coline", iar mai jos, pe aceeași pagină, dă și amănunte: "Sîcna brăzdează leneșă Ipoteștiul, de la nord spre sud. Izvorîtă în Dorohoi (sic!) și primind pe parcurs afluenții Bucecea, Dolina, Slatina (sic!) și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
publicat la Deva: "Pîrîul Sîcna, izvorît cale lungă din Dorohoi, brăzdează molcom Ipoteștiul" (pag. 168). Dar Sîcna nu izvorăște de la Dorohoi, ci își adună izvoarele din cîteva grădini mărginașe ale satului Brăiești, la depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mărginașe ale satului Brăiești, la depărtare de vreo 12 km nord-est de Ipotești și Sîcna nu și-a pus în gînd să treacă în curmeziș, călare, peste o mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mulțime de dealuri și coline, numai și numai ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca să treacă și prin Ipotești, ci ea își primește afluenții, fără Slatina, de care nu știu localnicii, și fără pîrîul Loiești și curge pe la mai bine de cinci km depărtare, nord-est de Ipotești ! A lua pîrîul Loiești din marginea satului Ipotești și a-l face afluent al Sîcnei, iar apoi a scrie că gîrla Humăriei curge pe sub dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dealul Cotîrgacilor, este tot așa de absurd, cum ai afirma că Dunărea, în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în mersul ei spre Galați, trece și pe la Brașov! A doua greșeală o face Augustin Z. N. Pop în legătură cu moș Miron Prisacaru. Acest personaj n-a trăit la Ipotești. A fost creat de Cezar Petrescu, în romanul său. Catagrafia satului Ipotești, din anul 1820, arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de alături, la anul 1831, "pe partea Ilenii Botezoaia", care era în hotar cu Ipoteștiul, între birnicii havalegii găsim, la nr. 5, pe Andrei sin Miron Prisacaru 43. Nu mai trăia bătrînul Miron Prisacaru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 1838, apare Petre Pahonțu, cu mențiunea: "slugă prisacar chihaie, la D-sa Vornic (easa) Maria Calimah"49. Între bătrînul Miron Prisacaru, care nu mai trăia la Cătămărești, în anul 1831, și celălalt Miron Prisacaru, inventat de Cezar Petrescu, pentru Ipotești, trebuie să vedem numai o potrivire de nume. Totuși Augustin Z. N. Pop susține că Miron Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bătrînul Miron Prisacaru, care nu mai trăia la Cătămărești, în anul 1831, și celălalt Miron Prisacaru, inventat de Cezar Petrescu, pentru Ipotești, trebuie să vedem numai o potrivire de nume. Totuși Augustin Z. N. Pop susține că Miron Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader Prisacaru și l-a luat lîngă sine, ca să-i îngrijească albinele"50. Va să zică, numai Cezar Petrescu ar fi fost de vină că lui Toader Prisacaru i-a zis Miron Prisacaru. Dar în volumul publicat la Deva, și Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]