2,312 matches
-
exemple concrete este simplu: presupunem că două organizații care realizează același produs, cu aceeași organizare internă, cu același număr de angajați și aceleași utilaje decid aplicarea standardului ISO 9001:2000, iar datorită experienței lor limitate vizavi de acesta, aleg sfaturile (ipotetice) din ISO 9004:2000. În această situație, ambele organizații le-ar aplica așa cum ar fi definite, rezultând două organizații care nu pot fi diferențiate de clienți. S-ar crea un nonsens În acest fel. Reveniind la forma curentă a lui
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
poate stabili inițial o listă de aspecte: capacitate de concentrare/ fluctuație, mobilitatea/ inerția, volumul, etc. I.Nicola propune pentru consemnarea datelor brute constatate " Fișa analitică de observare psihosocială a colectivului de elevi" Data observării Manifestări ale sintalității Interpretări și presupuneri ipotetice Manifestări psihosociale În rubricile 2 și 4 se introduc datele și faptele brute, constatate la un moment dat, fără nici un fel de comentariu, date care reprezintă, În timp, un inventar de fapte ce urmează a fi comentate și interpretate. Observațiile
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Întrebări prezumtive, care presupune cunoașterea dinainte a ceva despre subiectul cercetat (este contraindicat, de exemplu, să Întrebi un elev "câte cărți de literatură ai citit luna asta?" dacă nu ești convins că el citește astfel de cărți; - prezența unor Întrebări ipotetice care atrag după ele un anumit gen de răspunsuri, de regulă afirmative ("Ți-ar plăcea să mergi Într-o excursie?" " Da.", deoarece este În firea omului să experimenteze acțiuni pe care nu le-a experimentat Încă. Evident, este grea evitarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
deopotrivă de întrebări și resimțind anvergura necunoscutului. Repercutarea misterului în conștiință, tipic proces preocupant, va fi totdeauna pentru gânditorul sistematic, pentru poeți și savanți, pentru orice ființă interogativă motiv de călătorii în fără timp sau peste timp, în ceea ce preexistând (ipotetic) se divulgă sub forma unui fascinans încifrat. Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Narcis și în Cântecul pe ape al celui înecat ori în Scrisoarea din urmă), apă și iluzie (în Descoperire lacustră), de fiecare dată năzuind spre unitatea dintâi. Experiențe ca acestea se vor comunicate, agreate, împărtășite, de unde chemări adresate partenerilor ipotetici: "Ascultă glasul ierbii..." "Privește cu luare-aminte salcâmii..." Apoi repetata comuniune cu întregul din Scrisoarea din urmă: "De mult m-am ascuns în adâncuri de apă / și m-am înecat în azur..." Istoria Marelui Ceas și a Orbului e pretext de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
SIMBOL NICOLAE LABIȘ Atâtea vieți întrerupte intempestiv! Îngânduratul Shelley pierea (înecat în Mediterana) la treizeci de ani; nocturnul Novalis se despărțea de această lume la douăzeci și nouă iar delirantul, oniricul Lautréamont la douăzeci și patru. Printr-o secretă rețea de afinități ipotetice, Nicolae Labiș, romanticul de la Poiana-Mărului (lângă Mălini Suceava) își găsea o "frățească" înclinare spre răzvrătitul Rimbaud "încâlcitul ștrengar Arthur"; îl tentase François Villon, aventurierul impenitent dispărut la vreo treizeci de ani, căruia îi consacra, "în febră", un "poem balcanic". Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vulcanică. Piesă antologică, acest Cântec încredințează că, în momentele lui calme, fantezistul era un patetic, un tandru. El, cel atât de obișnuit să demitizeze, se abandonează, aparent, unei melancolii erotice, dar sensul (încifrat) e acela al inserției cuplului în moarte. Ipoteticul drum făcut împreună nu vizează (cum ne-am aștepta) calea spre un dincolo izbăvitor, ci ajungerea lângă "ceștile de ceai"! Trimiteri pararetorice (cești, farfurii, covrigi), simple detalii de ceremonial parodic, sunt destinate să abată atenția de la "stratul invizibil de cenușă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o exacerbare a durerii (care s-ar putea datora unei reacții inflamatorii la nivelul manșonului sinovial care înconjoară tendonul), ceea ce face ca umărul să nu poată fi atins timp de mai multe zile și necesitând recurgerea la infiltrații. Față de caracterul ipotetic al rezultatului, se recomandă, mai curând, o fricțiune longitudinală pe culisa bicipitală, efectuată cu intensitate mică a presiunii și asociată cu fricțiuni insistente pe nodulii și infiltratele care se percep la nivelul pielii pe traiectul tendonului; rezultatele sunt la fel de rapide
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la ideea că un comporta ment economic rațional ar trebui să conducă la egalizarea utilităților marginale ale bunurilor dorite ponderate cu prețurile lor, cumpărate cu un anumit venit, pentru a maximiza utilltatea totală. Această lege poate permite construcția de modele ipotetice coerente, plecînd de la ideea că dorințele umane, ca și bunurile și serviciile, pot fi împărțite în fracțiuni egale tot mai mici. Global, Gossen susține că, pentru a maximiza valoarea într-o economie, toate bunurile trebuie repartizate astfel încît ultima tranșă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
atunci cînd relațiile dintre aceste elemente nu se modifică decît sub influența factorilor externi. Deci fenomenele economice sunt cuantificabile, ceea ce permite acestor autori și discipolilor lor să genereze o abordare axiomatică a analizei economice, plecînd nota bene! de la un raționament ipotetic, de la o presupoziție bazată pe axio me discutabile. Spre deosebire, Menger nu este nici partizanul filosofiei utilitariste, nici un adept înfocat al matematicilor în economie. El își fondează propria teorie a valorii pe baza observațiilor și a experienței. Abordarea sa este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
rău cînd avem de-a face cu vînzători și cumpărători multipli (grupuri), Jevons neținînd seama de faptul că aceștia pot concura între ei. Din teoria schimburilor a lui Jevons rezultă că nu trebuie ținut seama de diferențele de repartiție, pentru ca ipotetica concurență perfectă să realizeze o repartiție optimă a bunurilor. Pentru a fi mai clar, Jevons vine cu explicații ulterioare preluate de la Ricardo, cum ar fi așa-numitele "prețuri reale" ca determinante ale valorii factorilor productivi sau a produselor. Lucrurile s-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și cu varianta psihologică și cu cea matematică. 1.2.1. Marginalismul matematic Pentru Leon Walras, analiza utilității marginale constituie un foarte valoros instrument științific pentru transformarea economiei în matematică aplicată. El utilizează o metodă centrată pe elaborarea unui model ipotetic de economie ce constă într-un sistem matematic de ecuații simultane egale numeric cu numărul de necunoscute. Adaptarea modelului la nevoi se face cu ajutorul cîtorva ipoteze. Coeficienții de producție sunt presupuși a fi constanți, ceea ce înseamnă că cantitățile relative de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
infinit. O piață perfectă este una non discriminatorie, în care informațiile sunt imediat disponibile tuturor participanților. Deci individul ar fi cvasiomniscient, devenind o condiție a echilibrului, aspect criticat ulterior de austriacul Friedrich von Hayek. Și Walras caută un numitor comun ipotetic al valorii, după o logică matematică. Cuvîntul raritate, care la Jevons desemna utilitatea marginală, a fost înlocuit de Walras cu sintagma intensi tatea ultimei nevoi satisfăcute. El a evidențiat relativitatea valorii de schimb, în opoziție cu utilitatea marginală. Walras ne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
viitoare a altor bunuri. El introduce toți cumpărătorii și toți vînzătorii într-un sistem complet al prețurilor de piață, ceea ce le permite să-și exprime utilitățile marginale printr-o unitate etalon a valorilor de schimb. Este o unitate de cont, ipotetică, monetară. Valoarea sa nu ar fi afectată de utilizarea ca instrument de schimb. Funcția monedei ca mijloc de rezervă e ignorată. Această ipoteză seamănă cu cea ricardiană de echivalență, specifică liberei concurențe, care ar asigura fiecărui vînzător și fiecărui cumpărător
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu înseamnă că nu admite faptul că variabilele economice ar putea fi utilizate ca în științele naturale. Metoda sa, inspirată de cea a lui Kant în filosofie, constă în a observa, a experimenta și apoi a extrage de aici concepte ipotetice abstracte, pentru a le organiza apoi în sisteme coerente care să permită identificarea relațiilor cauzale. El respinge teoria valorii-muncă, pe care o acuză de a fi eșuat în explicarea relației cauzale dintre cantitatea de muncă depusă în producție și valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
lase atât de surprinsă (în sens și de fascinanție și de orbire) de fapte și spectaculozitatea traiectoriilor lor, încât să nu se mai vadă ideea de care acestea se leagă sau, mă rog, pe care faptele o ecranează. Desigur însă, ipotetica asemănare ar fi posibilă doar prin cuprinderea metodologică a actualei crize în perspectiva experimentului științific. Probabil că pe această bază lucrurile ne-ar părea că se leagă, mai precis ar fi evident de ce se leagă și, mai corect, am vizualiza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se petrece în starea lui de disjungere spre cel puțin două soluții (care sunt și nu sunt corelate cu celelalte stări ale multitudinii de factori implicați). Conjectura operează ca o prefază a aproximării adevărului consecinței a cărei distincție este doar ipotetică din rațiuni de discurs, căci în realitate chiar aproximarea adevărului este substanța conjecturii, iar enunțurile care o privesc conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
prefază a aproximării adevărului consecinței a cărei distincție este doar ipotetică din rațiuni de discurs, căci în realitate chiar aproximarea adevărului este substanța conjecturii, iar enunțurile care o privesc conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
operează și alegerea și decizia: se alege ipoteza acreditată cu cea mai mare probabilitate de a asigura consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
față de referențiale (de la mecanism, la organ, apoi la automat, sistem cibernetic și spațiu virtual), conferă certitudine predictivă, dar din păcate rezultatul are valoare în sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract. Transferul de semnificații de la nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
principiul operațional al cunoașterii lumii economice. Economia este știința socială cea mai dezinteresată de etica mijloacelor în atingerea scopului randamental. Se spune - și eu, s-a văzut, sunt de acord cu acest lucru - că Economia este fizica naturii unui om ipotetic, închipuit, inexistent, mutantul rațional prin definiție, homo œconomicus. Economia luminează ce nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
procesualității economice. Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare, atribuită, prin relaționarea consumator-producător, celor care li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a murit în 1980 dar a lăsat o moștenire zeloșilor săi urmași, un număr de contribuții importante în domeniu și câteva școli de psihologie aplicată bazate pe conceptele sale asupra terapiei strategice indirecte și sugestiei și bazate pe procesele inconștiente ipotetice și formele indirecte de comunicare umană (Haley, 1973, 1976; Lankton și Lankton, 1983; Rossi, 1996Ă. Ce este hipnoza? Au existat multe definiții ale hipnozei, care diferă funcție de perspectiva teoretică, dar cele două prezentate mai jos sunt reprezentative dintre multele definițiie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe un individ în valoare sau nonvaloare, că nimic nu ne permite să opunem un om altuia și, mai ales, să decidem superioritatea primului asupra celui de-al doilea în virtutea limbii vorbite, a locului de baștină sau a ascendenței sale ipotetice. După el, natura ne arată egalitatea absolută a tuturor: nevoile sunt aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. Înfierând pasiunea grecilor pentru marile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca interpelator glumeț și pe care nu-l interesează să viziteze adâncimile unor peșteri ipotetice. Antistene, Diogene și Aristip împărtășesc aceeași repulsie teoretică și fizică față de Platon. Cum îl întâlnesc, îl critică, își bat joc de el, îl ironizează, îl agresează - la care acesta din urmă răspunde în același registru, atunci când nu declanșează el însuși
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]