1,163 matches
-
soarele pe masă, București, 1965; Albastru deschis, București, 1966; Io, Mircea Voievod, București, 1966; ed. București, 1971; Drum bun, nene Esop, București, 1967; Ștefan și Sihastrul, București, 1967; Cabanierul, București, 1968; Privire în lungul șoselei (Bradul lui Crinț), București, 1968; Iscusitul meșter Vreme, București, 1968; Cred în oameni, București, 1968; Cetatea de piatră, București, 1969; Asklepios și Hippolit, București, 1969; Diamantele, București, 1969; Ecto-bar, București, 1969; Voinicul cu cartea în mână născut, București, 1969; Cu ani în urmă, într-o noapte
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
aparținând mai multor autori, printre care J. H. Campe și Marmontel. Traduceri: Moralnice sentenții sau folositoare pilde, Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Astfel a început să practice așa-zisa „meditație de încetare a respirației”, până când capul îi exploda de durere din cauza lipsei de aer. Oprindu-și complet respirația, sufluri crâncene îi răvășeau mintea și i se răsuceau în vintre, așa cum un măcelar iscusit răsucește tăișul cuțitului în vintrele boului (Majjhima-Nikăya, I, 244). Stând într-o poziție rigidă, nemișcat, timp de mai multe zile, creierul său alimentat cu un sânge prea sărac și-a abandonat funcția, lăsându l pe gânditor fără gândire. Atingând limita
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lulea!... Iată-l azi tare ca fierul Și ciocoiul și boierul Temenele-i fac! Iar el se-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să fie Om onest, de omenie, Demn și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu (Cocris), funcționar de stat (v. Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, Ed. Minerva, București, 1974, p. 168) - a apărut (fără semnătură) în Ghimpele din noiembrie 1871; ca urmare a aluziilor străvezii la adresa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
faptul că, ros de boală, a cedat după numai cîțiva ani. Dacă amestec știrile de la Radio „Europa liberă” cu cele de la posturile naționale și televiziune iese următorul „buletin informativ”: - „Românii suferă de malnutriție și hipotermie” (REL, 7 ianuarie 1989); - „Cîrmaciul iscusit veghează / Noi frumuseți prefigurînd” (TV, 8 ianuarie 1989). Literatura bate realitatea? * Cînd a apărut pe ușă, am exclamat într-un fel care m-a surprins pe mine însumi: „A venit limbiotul!” Am vrut să sune a glumă, dar a ieșit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pasager (1962); Io, Mircea Voevod (1966); Într-o gară mică (1959); Fratele meu Culai (1963); Albastru deschis (1964); Cu tot soarele pe masă (1965); Drum bun, nene Esop (1967); Privire În lungul șoselei (1967); ștefan și Sihastrul (1967); Cabanierul (1968); Iscusitul Meșter Vreme (1968); Cred În oameni (1968); Hoțul perfect (1968); Cetatea de piatră (1968); Asklepios și Hippolit (1969); etc. 146 Casa de Cultură a Municipiului Brașov. 609 Vă dorim multă sănătate și să sosiți cu bine. și pentru orașul nostru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
personal au aflat câtă pasiune ai pus și pui pentru scoaterea la lumină a atâtor fapte, opere și personalități peste care s-au așezat uitarea și colbul. Este o muncă istovitoare dar frumoasă, că nu-i alta mai frumoasă și iscusită zăbavă... Îmi pare rău că n-am trecut pe la tine deloc, adică am trecut dar dormeai, poate ți-au spus ceilalți bolnavi 369. Îți doresc multă sănătate, să ai putere să Îndeplinești sacra misiune pe care singur ți-ai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
editat - se pare - de Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
provincie abia s-au putut strecura câteva exemplare izolate. Gestul profesorului nu i-a intimidat pe cei trei, ci mai mult le-a provocat un fel de contra-acțiune, care a început să fie dusă pe mai multe planuri. Cea mai iscusită metodă a fost folosită chiar împotriva însuși profesorului. Un frate al doctorului Noveanu a legat prietenie cu Horia Codreanu, fiul profesorului, și împreună au început să ducă o acțiune de a influența pe profesorul obosit de lupte și doborât de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să culeagă informațiuni prețioase, fie dela răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați. - În același timp, evreii ar avea posibilitatea să ducă în ascuns, o acțiune de propagandă dăunătoare, prin diverse și iscusite mijloace, atât în interiorul spitalelor - printre răniți -, cât și în exterior, prin informațiunile eronate care le-ar difuza ca din sursă autorizată. Față de cele arătate mai sus, rugăm pe Domnul MAREȘAL a menține măsura excluderii evreilor medici, farmaciști și contabili-secretari, dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obținut în creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
obținut în creuzete secrete. Actuala expoziție a pictorului Ionel Spânu, cuceritoare prin spectacolul coloristic și prin senzația de stăpânire perfectă a mijloacelor este mai mult decât onorabilă. Daniel Corbu (Weekend, Flash cultural, iunie 1998) MAESTRU ȘI DASCĂL Ionel Spânu, dascăl iscusit și mărinimos din Școala,,Axinte Uricariul”Scânteia, Iași, transmite dragostea sa față de meleagul natal învățăceilor , inițiindu-i în enigmatica odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3; Gheorghe Macarie, Basmele lui D. Furtună, ATN, 1970, 7; Bârlea, Ist. folc., 410-412; L-au cunoscut
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
asemenea teme n-ar trebui să constituie de aceea pentru nimeni motiv de neliniște. Doar se vorbește curent de cruzime la Homer, Dante, Shakespeare, Dostoievski, Cehov, Proust. În Soacra cu trei nurori, o răzbunare „normală” s-ar fi oprit la iscusita divulgare a celei mai sfruntate dintre minciunile soacrei, la dovedirea inexistenței faimosului ochi veșnic treaz din ceafă (ospățul pe ascuns al nurorilor sub pretextul pretinsei vizite a părinților celei mai tinere dintre ele). Răzbunarea merge însă aici mult mai departe
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de spionaj și aventuri, combinat cu acela al „oglindirii” moralist-pedagogice a trecutului și a prezentului armatei. Cartea de început, Candidat la însurătoare (1958), include schițe și se vrea o satiră modernă a „păcatelor” sociale, ironizând, mai mult sau mai puțin iscusit, probleme conjugale, birocrația la toate nivelurile, lăudăroșenia, egoismul, oportunismul, parvenitismul etc. Cea mai izbutită dintre proze este Dosarul Urecheatu, în care autorul manevrează un reușit umor de limbaj și de situație, pe modelul caragialesc al „telegramelor”. Tot în 1958 îi
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
încheiată dintr-un proiect literar mai amplu, ce ar fi cuprins monografii despre I.L. Caragiale, B. Delavrancea și G. Coșbuc. G. a publicat și o broșură cu observații asupra limbii literare, Știi românește ? (1911). Ca traducător, s-a dovedit foarte iscusit și nu mai puțin activ, tălmăcirea capodoperei goetheene Faust, apărută în 1906, reeditată în 1914 și în 1930, fiind cea mai bună versiune în românește înainte de traducerea lui Lucian Blaga. Pentru Teatrul Național din București a transpus în 1911 piesa
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
o naivă mincinoasă îmbătrânită”, cu „sânii fleșcăiți și nerâvniți”, cu „degetele subțiri umflate la încheieturi din cauza artritei”, care își pierduse „în lacrimi culoarea ochilor ei vii din tinerețe” (ibidem). Parodia Ludmilei Ulițkaia ne conduce la concluzia că Ulise, „renumit pentru ’iscusitele-i născociri’, a obținut tot ce-și dorea: și-a pus numele pe cultura neamului omenesc, iar Penelopa a rămas fără nimic” (ibidem). Sigur, avem de-a face cu o parodie spumoasă și nimic mai mult, dar ea m-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
socotesc că aceste trei semne vor să zică "Ghiță Ariciulescul". Un arici poet sau un poet al aricilor nu este o minune ce se întâmplă pe toate zilele. Sau dacă voiești, să-ți fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode și acum trece cineva de mare autor când vorbește în termenii bancului faro. Scu în limba românească înseamnă noblețe (iartă-mă, dragul meu clasic, că nu zic nobilitate, pentru că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
niciodată Românii nu au rămas străini civilizației apusene? În acele legende, literele sunt cele monacale, în stilul lor cel mai pur; celelalte atribute ale monetei sunt păstrate în aceeași direcție artistică. Artiștii care au bătut aceste monete, erau niște artiști iscusiți. Așa sunt monetele lui Vlad I sau cele ale lui Alexandru cel Bun care se pot pune, în privirea artei monetare, cu succes alături de monetele contemporane ale regilor Ludovic I al Ungariei sau Vladislav Iagello al Poloniei. Monetele Moldovenești mențin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care și cu tot dreptul, îl socoteam de un cunoscător neîntrecut al graiului poporului moldovenesc, ardeam deci de sete să fac cunoștință personală și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul strâns în timpuri mai bune, căci avusesem același gând încă din 1925, după ce a trecut la cele veșnice "ALBINA", care a repausat din cauza lipsei de colaboratori, de redactori iscusiți, de neplata abonaților și mai ales din cauză că devenise instrument "marghilomanist" deci ceva cu totul greșit"957. Arhiepiscopul a acuzat așadar, redacția ziarului că nu a fost "iscusită" și că a făcut partizanat politic, devenind "instrument marghilomanist". După dispariția publicației Albina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la cele veșnice "ALBINA", care a repausat din cauza lipsei de colaboratori, de redactori iscusiți, de neplata abonaților și mai ales din cauză că devenise instrument "marghilomanist" deci ceva cu totul greșit"957. Arhiepiscopul a acuzat așadar, redacția ziarului că nu a fost "iscusită" și că a făcut partizanat politic, devenind "instrument marghilomanist". După dispariția publicației Albina, s-a încercat înființarea unui nou ziar la București. Au existat numeroase discuții între responsabilii cu dezvoltarea presei catolice românești de la Iași și de la București, în vederea materializării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dea haine și să-i arate orașul? Se gândi la urmă că-i mai bine să o roage de departe, de teamă să n-o sperie, dacă i-ar apuca genunchii" și fără să mai aștepte îi spuse cu vorbe iscusite: "Domnițo, ori că ești zeiță, ori că ești femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rețea de priviri inchizitorii: De îndată ce se stabilește undeva, lucru știut întotdeauna dinainte, pereții, pardoseala, broaștele ușilor totul e potrivit în jurul lui pentru a ajunge la scopul propus și e înconjurat de cine trebuie și anume de iscoditori veninoși, de vicleni iscusiți și de fețe sprințare care știu ce au de făcut. E un lucru caraghios să vezi cum fetele acestor domni iau un aer de fecioară când încearcă să se apropie de acest Urs"290. Dacă Rousseau are visul ideal, mereu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de imagini, în tradiția dadaismului și suprarealismului. "Piesele" prezentate publicului erau ( cu excepția cîtorva mostre inedite) extrase din volumul intitulat Im Haarknoten wohnt eine Dame, apărut la Editura Rowohlt în anul 2000. Ascultînd-o cum își recita, cînd amuzată, cînd foarte serios, iscusitele colaje, după ce-i citisem această ultimă surprinzătoare carte, mi s-a părut că la palmaresul și așa impresionant al performanțelor ( între care nominalizarea la Nobelul pentru literatură), Herta Müller ar mai putea adăuga o distincție inexistentă deocamndată: premiul pentru cel
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]