3,541 matches
-
a atras atenția asupra psihopatului ca persoană care este în același timp delictuală - o problemă juridico-psihiatrică, deficientă psihologic în anumite arii - deci, o problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R, HARE
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși ulterior la 20, care să identifice „psihopatia” ca prezență și intensitate (Psychopathic Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR și HAKSTIAN (citați de HARE și colab., 1990Ă au condus o analiză factorială detaliată a itemilor din PCL, care au convers spre identificarea a 2 factori majori. Factorul 1 se referă mai ales la trăsături de personalitate pe care subiectul le afirmă în timpul interviului, evidențiind o persoană încrezătoare în sine, rece afectiv și care utilizează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rece afectiv și care utilizează pe alții fără remușcări. Factorul 2 s-ar referi mai ales la comportament, bazându-se predominant pe informații din dosarul individului, evidențiind un stil de viață în mod cronic instabil și antisocial. Analiza factorială a itemilor din PCL-HARE Factorul 1 Factorul 2 2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oameni. Se ridică problema cum poate fi identificat acest aspect al existenței personale? Este de presupus că insuficiența sau distorsiunea conștiinței morale este diferită de ceea ce caracterizează în mod specific diverse tipuri categoriale sau configurații dimensionale. Faptul reiese clar din itemii de caracterizare. Dintre elementele invocate pentru identificarea categoriilor prototipice din DSM-IV-TR, foarte puține fac referință, și atunci indirectă, la aspectele comportamentului moral. De asemenea, caracteristicile morale nu se regăsesc explicit în FFM, în circumplexul interpersonal sau sistemul TCI a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
universitar, ați consumat: Niciodată Rar Des Foarte des tranchilizante, cu scopul de a scăpa de angoasă și pentru a vă destinde. stimulenți contra oboselii. somnifere. De la începerea anului universitar, ați suferit de: spate burtă cap spasmofilie oboseală Vă propunem câțiva itemi privitori la sănătatea dvs, în general. Marcați în căsuțe răspunsul cazului dvs. Recent, mai ales în ultimile săptămâni... Ați fost capabil să vă concentrați asupra a ceea ce aveați de făcut? Mai bine ca de obicei Ca de obicei Mai greu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
rezumăm în cele ce urmează. În primul rînd, avem în vedere precauțiile ce se cuvine să însoțească operaționalizarea unor termeni care provin din aplicarea probelor specifice. De exemplu, este impropriu să aplicăm probe care măsoară agresivitatea, care sînt alcătuite din itemi ce pornesc de la situații concrete de viață construite exclusiv într-un context cultural occidental, în care forme de violență domestică sînt chiar pedepsite penal, într-o lume precum cea islamică, în care asemenea "corecții conjugale" sînt tolerate. Dacă "bătaia soției
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țării de "destinație" (țara în care se va aplica proba, să zicem România). Prezumția unei bune cunoașteri a specificului cultural al țării proprii îi va permite acestui expert să aclimatizeze adecvat traducerea, conferind sensurile cele mai relevante conceptelor operaționalizate prin itemii inițiali. Mai apoi, rezultatul traducerii este preluat de un alt expert independent român, bun cunoscător al limbii engleze, care o va retraduce în limba engleză. în sfîrșit, proba ce rezultă la capătul acestor traduceri succesive (care este acum formulată în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
engleză) se compară de către un ultim expert independent (sau, și mai exigent, de către un grup-expert) din țara de origine a probei (în exemplul nostru, din SUA) cu forma inițială de la care a pornit acest demers. Se urmărește suprapunerea semantică a itemilor față de configurația inițială și, dincolo de rigorile statistice (consistența internă, bunăoară, prin coeficientul Alpha Cronbach), proba se consideră adecvată și relevantă dacă se obține un indice de retroversie de minimum 0,8 0,9 (altfel spus, proba redă între 80%-90
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să execute o serie de sarcini specifice: stabilirea priorităților unor interviuri, completarea unor cereri pentru o serie de produse, configurarea unor profile de candidați, ierarhizarea cererilor pentru un loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de produse, configurarea unor profile de candidați, ierarhizarea cererilor pentru un loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
loc muncă ș.a.m.d. Fiecare subiect avea de completat 20 de itemi, iar standardul reușitei era desemnat fie individual ("reușiți dacă fiecare veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adesea din necunoscuți (străini), iar în cadrul unor asemenea grupuri fiecare subiect ajunge să-și definească mai proeminent identitatea prin adoptarea unei poziții extreme, care să iasă în evidență, tendință care facilitează deciziile riscante. S-a reproșat chestionarului Stoner că propune itemi ce descriu situații de risc relevante pentru cultura nord americană, exprimînd subiacent un mod de viață anume. în culturi în care dominanta colectivistă s-a impus și în care indicele de dezvoltare economică este mai modest ("țări sărace"), tipul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indicii de dezvoltare economică, cum ar fi produsul intern brut: r = -0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori este posibilă doar dacă variația bunăstării naționale este controlată. Itemii referitori la distanța față de putere, de genul temerii angajaților de a se împotrivi autorității, cei privitori la luarea deciziilor într-un mod nedemocratic, precum și preferința pentru consultare în luarea deciziilor sînt construiți de autor în contextul în care membrii societății
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un mod nedemocratic, precum și preferința pentru consultare în luarea deciziilor sînt construiți de autor în contextul în care membrii societății acceptă "natural" sau nu distribuția inegală a puterii în instituții. Evitarea incertitudinii este articulată în mod asemănător, în baza unor itemi specifici: a nu încălca regulile companiei, fidelitatea față de aceasta și nivelul de anxietate și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizii ocupîndu-se mai mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede), și nivelul personal al valorilor, pe care îl va denumi în termenii tendințelor idiocentrice și alocentrice. Motivul acestei distincții constă în diferențele statusului conceptual al valorilor pentru grupuri și pentru indivizi, măsurarea valorilor individuale necesitînd sarcini mai complexe decît itemii relativ puțin numeroși stabiliți de G. Hofstede. Astfel, H.C. Triandis a propus ca termenii individualism-colectivism să fie reprezentativi la nivel național, în timp ce termenii idiocentric-alocentric să se refere la orientarea valorilor individuale. Shweder și Bourne (1984/ 1999) au propus termenii idiocentric-sociocentric
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
laborios de studiere a valorilor sociale, valorificînd modelele anterioare dominante (Rokeach, 1977; Hofstede, 1983, 1991) și realizînd un bilanț al acestora. Astfel, S. Schwartz a identificat 57 de valori și a construit un chestionar în care respondenții indicau "în ce măsură fiecare item (care reprezintă o valoare particularizată) constituie un principiu călăuzitor (guiding principle)" în viața lor. Răspunsurile obținute inițial au cuprins 25 de țări (Schwartz, 1994a), iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de școală secundară și cadre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de școală secundară și cadre didactice din mediul universitar. Procedura statistică propusă a fost analiza spațială a celor mai mici distanțe între variabile (smallest space analysis), indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analiza spațială a celor mai mici distanțe între variabile (smallest space analysis), indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au colectat numeroase alte date prin utilizarea aceleiași metodologii, numărul țărilor investigate ajungînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]