2,014 matches
-
care execută operațiuni aeriene în spațiul aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel puțin o oră înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor. ... (2) Zborurile având drept scop acordarea asistenței medicale sau a ajutorului umanitar de urgență, efectuate în spațiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către operatorii aerieni care execută
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147179_a_148508]
-
asistenței medicale sau a ajutorului umanitar de urgență, efectuate în spațiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către operatorii aerieni care execută zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor. ... (3) Zborurile menționate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obținerea unei autorizații de survol, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română în momentul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147179_a_148508]
-
introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontiera sau a altor controale polițienești și vamale efectuate în interiorul țării: ... a) faptul că persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit; ... b) locul, momentul sau motivul verificării; ... c) itinerarul și destinația călătoriei; ... d) persoanele care însoțesc persoană în cauză sau ocupanții vehiculului; ... e) vehiculul utilizat; ... f) obiectele transportate; ... g) circumstanțele în care a fost găsită persoană sau vehiculul. ... (4) Cu ocazia culegerii informațiilor se iau măsuri pentru a nu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147179_a_148508]
-
călătorie (numărul, data eliberării, autoritatea emitenta, locul eliberării, perioada de valabilitate, teritoriul în care este valabil); c) alte date necesare identificării persoanei; ... d) permisul de ședere și/sau viza eliberate de autoritățile statelor părților contractante sau ale unor state terțe, itinerare, locuri de oprire, bilete de călătorie sau alte posibile aranjamente de călătorie; ... e) orice informație care poate dovedi că persoana a stat pe teritoriul statului uneia dintre părțile contractante; ... f) nevoia de îngrijire specială, pentru persoanele în vârstă sau bolnave
ACORD din 5 iulie 2002 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147293_a_148622]
-
au una dintre calitățile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) și se deplasează în România în virtutea acestor calități; ... b) turism - viza se acordă străinilor, dacă prezintă: ... (i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică și itinerarul călătoriei; (ii) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (iii) asigurare medicală; (iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 50 euro/zi
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul străinilor în România**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146977_a_148306]
-
condițiile participării unui public numeros 5. Evaluarea periodica a forțelor și mijloacelor puse la dispoziție de către unitățile de jandarmi în vederea realizării dispozitivelor specifice adaptate situației operative și stabilirii modului de acțiune pentru executarea misiunilor 6. Includerea unităților de învățământ în itinerarele de patrulare auto și pedestre ale poliției, ca punct obligatoriu de staționare și trecere, în special pe timpul sosirii și plecării elevilor 7. Descoperirea și aplicarea măsurilor legale față de persoanele ori grupurile de persoane care tulbură procesul de învățământ, agresează cadrele
ORDIN nr. 4.703 din 20 noiembrie 2002 privind intensificarea activităţilor de ordine publică şi creşterea siguranţei civice în zona unităţilor de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146361_a_147690]
-
condițiile participării unui public numeros 5. Evaluarea periodica a forțelor și mijloacelor puse la dispoziție de către unitățile de jandarmi în vederea realizării dispozitivelor specifice adaptate situației operative și stabilirii modului de acțiune pentru executarea misiunilor 6. Includerea unităților de învățământ în itinerarele de patrulare auto și pedestre ale poliției, ca punct obligatoriu de staționare și trecere, în special pe timpul sosirii și plecării elevilor 7. Descoperirea și aplicarea măsurilor legale față de persoanele ori grupurile de persoane care tulbură procesul de învățământ, agresează cadrele
ORDIN nr. 349 din 20 noiembrie 2002 privind intensificarea activităţilor de ordine publică şi creşterea siguranţei civice în zona unităţilor de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146370_a_147699]
-
condițiile participării unui public numeros 5. Evaluarea periodica a forțelor și mijloacelor puse la dispoziție de către unitățile de jandarmi în vederea realizării dispozitivelor specifice adaptate situației operative și stabilirii modului de acțiune pentru executarea misiunilor 6. Includerea unităților de învățământ în itinerarele de patrulare auto și pedestre ale poliției, ca punct obligatoriu de staționare și trecere, în special pe timpul sosirii și plecării elevilor 7. Descoperirea și aplicarea măsurilor legale față de persoanele ori grupurile de persoane care tulbură procesul de învățământ, agresează cadrele
ORDIN nr. 5.016 din 20 noiembrie 2002 privind intensificarea activităţilor de ordine publică şi creşterea siguranţei civice în zona unităţilor de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146371_a_147700]
-
termen lung cu dobândă de 3-5% pe an. Totodată se acordă scutiri pentru activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie rurală, turiștii pentru un sejur, aduc pentru fermele țărănești mai mult profit decât orice altă activitate ale gazdelor
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
care nu se mai transmit mesaje, nu mai există codarea și decodarea informației, partenerii nu mai folosesc același cod comun, nu-i mai interesează dacă informația este recepționată de cineva. Copiilor li se pare mai captivantă conversația cu unii adulți, itinerarul profesorului în parcurgerea subiectului li se pare interesant, astfel, abordarea oricărei teme este imediat acceptată de ei. Dacă profesorul renunță la controlul excesiv și devine partener în conversație, implicarea copiilor este mult mai fructuoasă, preiau inițiativa în formularea întrebărilor, fac
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
5, în funcție de gradul lor de satisfacție, luând în seamă 20 de motivații: 1. atracția peisajului 2. calitatea mesei 3. atmosfera generală (populația indigenă, renumele regiunii, curățenia) 4. curiozitățile regiunii 5. calitatea climatului în legătură cu sănătatea 6. odihnă și destindere 7. itinerar dus-intors 8. condiții de cazare 9. preț avantajos 10. probleme de limbă 11. contacte de simpatie cu populația indigenă 12. atracții culturale 13. starea drumurilor 14. distracții de zi sau de noapte 15. sosire și recepție 16. folclor local 17
APLICAREA MARKETINGULUI ?N TURISMUL RURAL by Nicoleta DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83097_a_84422]
-
frumusețe, cu un aer de nonșalanță juvenilă, un pic prea crud pentru vreme de iarnă, dar absolut superb primăvara și vara, mai ales la tinere și femei cu inima tânără. Coty - parfumierul vizionar Într-o biografie pasionantă, Elisabeth Barille reface itinerarul lui François Coty, considerat drept cel mai important parfumier al secolului XX. În anul 1905 a fost fondată „Societatea Coty”, exemplul unei adevărate reușite în lumea parfumului. Amator rafinat de artă, François Coty a înțeles că trebuie să-și îmbrace
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
deși lipsită de substanță a stârnit amintiri despre războiul rece, când America a folosit o combinație de ajutoare, diplomație și sprijin pentru dictatorii anticomuniști cu scopul de a izola America Latină de tentația revoluției în stil cubanez. În locul lui Fidel Castro, itinerarul președintelui Bush era menit să contracareze politicile antiamericane ale lui Chavez, venezueleanul exuberant de ostil. Pe când eram în funcție, am făcut cunoștință cu predecesorii lui Chavez oameni bătrâni, obosiți și care nu mai erau la curent cu actualitatea. L-am
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
1860) la puțin peste 15%. Londra își va păstra însă renumele de prim port maritim al lumii, devansând New York, Anvers, Rotterdam și Hamburg, jumătate din flota britanică continuând să navigheze pe toate mările globului datorită activității de tramping (navigare fără itinerar fix, la cerere). Supremația englezilor va fi tot mai mult contestată. Anglia se va lovi și va trebui să țină din ce în ce mai mult seama de politicile protecționiste ale partenerilor săi comerciali, europeni și extraeuropeni, de creșterea puternicilor concurenți, între care SUA
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Spania nu mai deținea supremația asupra mărilor. Deplasarea trupelor pe cale maritimă (Oceanul Atlantic, Canalul Mânecii, Marea de Nord) fiind prea riscantă, mijlocul cel mai sigur pentru deplasarea trupelor spaniole din Peninsula Iberică spre locul de confruntare din Țările de Jos era un itinerar ce trecea prin Mediterana, Genova, Milano, versanții muntoși Vatelin și Valea Rinului. Jocul alianțelor focalizat asupra acestor dispute întârzia înfruntarea dintre puterile rivale. 209 D. Ogg, op. cit., p. 129-130. 210 H. Schulze, op. cit., p. 49-50. J. Streisand, op. cit., p. 83-88
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sa; sin-guraticul din Londra reactualizează o familiaritate cu memoria culturală pe care o alege în funcție de prezent; prezentul său londonez înseamnă, pur și simplu, dorința de a privi Londra dintr-un punct de vedere estetic, istoric, romanesc, economic etc. Acesta este itinerarul transformării de sens a cu-rentului de memorie, care ajunge din substitut pentru inconștient la rolul de etern purtător de sisteme de valori culturale. Curent de memorie și memorie colectivă Importanța curentului de memorie este dată de răsturnarea, în același timp
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fel de substitut al prietenilor. Halbwachs merge pînă la capătul acestui gînd și propune un simbol al speranței: dacă mîine alți oameni s-ar integra acestui sens împărțit pe care-l păstrează în memorie, ar fi ca și cum grupul ar renaște. Itinerarul este deci clar: eternitatea timpului social a făcut posibilă actualizarea lui într-un grup (cel al cuplului Halbwachs sau al amicilor săi politici). Dacă totalitatea acestor moduri de a simți și a evalua, adică memoria culturală, subzistă, în viitor va
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
înainte de secolul al VI-lea, cu locurile mărețelor fapte ale lui David. Pentru al doilea grup de pelerini, după secolul al VI-lea, locurile sfinte ale memoriei sînt coordonate după succesiunea geografică dată de topografia legendară a Via sacra. Căutarea itinerarului vieții, morții și învierii lui Hristos este determinată de credința în dubla natură a lui Hristos, de om și Dumnezeu, stabilită la Conciliul de la Efes. Continuitatea temporală de la viață la moarte și de la moarte la înviere se înscrie în continuitatea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Imaginarul despre femei este în general construit în funcție de două coordonate pe de o parte, demonizarea femeii prin reproducerea parabolei biblice a păcatului originar al Evei, iar pe de alta, divinizarea ei prin recuperarea blestemului de către fecioara Maria. Credință creștină închide itinerarul feminin în două extreme: Eva la început, Maria la sfârșit. Eva este acuzată de păcatul originar, Maria salvează și răscumpără blestemul Evei. Conform acestui model, reluat de toate timpurile sub diferite aspecte, femeia devine ființă complexă, alegorie a Binelui și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau social, exercitarea unui anumit rol și a unui anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. "Structura profundă" a identității franceze și pariziene este o armatura de explicații etno-psiho-socio-culturale. Nu ne-am propus să realizăm un studiu al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fi și manierele pariziene s-au extins și au devenit, de regulă, franceze: "la France toute entière a en quelque sorte été "parisianisée"" [Hoffet, p.10, 11]. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor, decorului, precum și a tehnicilor, care preced reprezentarea. Succesul eroului depinde în mare parte de aptitudinile sale de a-si juca rolul 166. Ascensiunea lui Georges Duroy este exemplara sub acest aspect
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Pariziana se profilează în imaginarul literar al vremii că o ființă eminamente socială, ea este angajată în ritualurile mondene (ceremonii oficiale și private), absorbita de ocupațiile și preocupările sale, înconjurată de admiratori și rivali, particularizata prin limbajul sau. Ocupațiile determina itinerarul social și exercitarea rolurilor sociale ale Parizienei. Din stufoasa materie a romanelor am ales episoadele semnificative, relative la diferitele sfere ale vietii femeii pariziene, care constituie scene tipice pentru românul secolului al XIX-lea. Balzac și Zola înglobează temporalitatea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cele mai avizate, complete, complexe și valoroase surse de finlandistică scrise în limba română. Tot în perioada comunistă apar, în România, o serie de jurnale de călătorie în Scandinavia: am prezentat câteva dintre cele care au avut și Finlanda în itinerar. Remarcăm aici numele lui George Radu, cu nu mai puțin de trei opere monografice și jurnale de călătorie, Horia Stancu, Ioan Meițoiu, Al. Căprariu și Dorin Iancu. În continuare, ne-am îndreptat atenția spre scrierile din contemporaneitate - Finlanda reflectată în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de lacuri, în "Tribuna română", an II, nr. 145, 29 iun. 1944, p. 3. Cîntec, Oltița, "Căsuța păpușilor" din Laponia, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 311, 23-29 aprilie 2011, p. 15. Comșa, Ioan, Finlanda și România. Etape în itinerarul unei cunoașteri reciproce, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 29. Constantinescu, Nicolae, Între Pikkujoulu și Vappu, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 28. *** Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]