1,604 matches
-
nemanifestat, în inevidentul fără fenomen, ca imagine ascunsă în transparență, a unei apariții de nevăzut. În sfârșit, imaginea se retrage în propriul început, în așteptarea unei noi lumini, a "tunetului" unui cuvânt, care (în lumea poemului) să îi dea distanța ivirii, la nesfârșit. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai mare măsură. Un adevărat "canon al poeziei" care - prin răsturnarea planurilor în actul reflectării - aduce în prim plan fața nevăzută a lumii: anarhică, discontinuă, fluidizată (cf. Novalis, op. cit., pp. 188-189, 201). 22 Aceeași imagine a nașterii limpezite în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
raza ce atinge, ci raza ce pătrunde. Nu Epifania ta, Isuse, ci Diafania ta. (...) Diafania, de care nicio putere din lume nu ne poate împiedica să ne bucurăm, pentru că ea se manifestă mai adânc decât orice putere și a cărei ivire, din același motiv, nicio putere din lume nu o poate provoca" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, pp. 146, 147). 1 Dan Botta, Scrieri, IV. Eseuri, Editura pentru Literatură, București, 1968, pp. 47-48. 2 Ibidem, p. 39. 3 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., p. 143. 58 Doamne (1951), vol. Clepsidra, în op. cit., p. 216. 59 În cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, ed. cit., pp. 179-180, am interpretat poemul Clopotul (1955), din vol. Clepsidra, drept o astfel de ivire a sensului ca trup poetal al auto-revelării Vieții, ca logos al inimii rostitor în lucrarea Cuvântului a cărui transcendență urcă lăuntric. 60 Mai multă noapte, vol. Întrezăriri; Inscripție pe o foaie căzută (1940), vol. Veghe, în op. cit., pp. 86, 137
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căror tragedie scria Cioran, în 1936, în Schimbarea la față a României), descoperim reflexe compensatorii cum ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii calibre, sau protocronismul (în spațiul românesc, cu o probată vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
misiunea tripla misiune a generației tinere, al cărei centru de greutate era protejarea unității politice a neamului, pentru că numai astfel putea prinde chip omul românesc și tot astfel generația se pregătea pentru "ceasurile grele" viitoare și, ca misiune universală, pentru ivirea omului nou. O nouă orientare spirituală Încă de la mijlocul deceniului trei al veacului trecut, reflecția culturală din spațiul românesc era preocupată de starea credinței noastre religioase. Și Eliade, în Itinerariu spiritual, făcuse dintr-un atare fapt de gîndire un reper
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acceptat de generațiile ce își pierduseră, o dată cu credința în filozofia lui Hegel, și credința într-o filozofie absolută în genere. Prin transformarea filozofiei metafizice a istoriei a lui Hegel într-un istoricism sceptic este, în esență, delimitată de acum și ivirea noii Weltanschau-ungsphilosophie"208. Am înfățișat mai sus modul în care trebuie înțelese ideile lui Dilthey despre "continuitate", "unitate" și "progres" în filozofie. Am pornit de la ideea de continuitate tipologică și am ajuns la ideile de "unitate" și "progres" (fiindcă tocmai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
greu să reziste la cea mai mică adiere de vânt" (Rădulescu-Motru, 1998: 20). Dar înțelege tendința explicării problemelor prin identificarea indivizilor drept cauză. "Negreșit, omul din fire este înclinat spre antropomorfism, adică este înclinat să își explice mersul lucrurilor prin ivirea unor cauze care au formă de oameni. Este mai greu să se conceapă cauza decăderii noastre sociale ca o înlănțuire de defecte sufletești, decât ca efectul voinței unor oameni în carne și oase, care stau înaintea ochilor. De aceea, întotdeauna
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai puternic, în miracolul supraviețuirii, urmat de trezire sau de renaștere? Este ca și cum, între etapele cu înțeles încă necunoscut pentru Zahei, încercări cu "cheie ascunsă" ale existenței, eroul emerge din apele materiei, spre a simboliza o nouă naștere, o altă ivire în cercul fără ieșire al destinului. Imersiunea, la vînătoarea de lipitori organizată de Paraipan, poate fi citită ca o întoarcere la apele benefice care obsedează memoria orbului. El este un om al Dunării, în a cărui nostalgie pentru țărmurile acvatice
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
adică 45%, este același cu cel care se înregistra la sfîrșitul primului val. În mod firesc, Huntington ridică problema condițiilor diferite care stau la originea celor trei valuri. El leagă primul val de un ansamblu de condiții socio-economice: industrializarea, urbanizarea, ivirea burgheziei și a clasei medii, apariția clasei muncitoare și organizarea sa, reducerea treptată a inegalităților economice. Pe cel de-al doilea îl pune în relație cu factori politici și militari: victoria aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s) le treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac) ivirea lor poate fi explicat) cu temei. O pâl) de vânt care poart) o frunz) în c)dere nu pune sub semnul întreb)rii teoria newtonian) a gravitației universale. La fel trebuie privite și teoriile lui Hobson și Lenin; cauzele amintite
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-n dar o cununiță de soare. Primăvara trăiește din plin, peste tot e veselie și cântec. Copacii înfloresc și miresme răspândesc peste întreg pământul. Oaspeții sosesc și pe boltă se rotesc, căutând cuibul îndrăgit, ce-n toamnă l-au părăsit. Ivirea păsărilor călătoare vestesc anotimpul în care întreaga natură se trezește la viață. Iar urarea ”Bine-ai sosit!” adresată cocostârcului precum și exclamația ” Ah! Iată primăvara cu pieptu-i de verdeață!” arată bucuria noastră a tuturor pentru venirea primăverii. In aer ciocârlia cântă
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
fie de sufletul lor și alte asemenea răspunsuri obișnuite în astfel de ocazii. Unul dintre bărbați regretă cu voce tare că vinul nu a fost cald, să se mai dezmorțească puțin. Într-adevăr, frigul a devenit foarte tăios, acum la ivirea primelor gene de lumină. Rândul pare să se fi transformat într-un animal viu, având propria lui viață. Ne simțim apropiați unul de celălalt, se formează acea stare-sentiment de comunitate intensă, chiar dacă pasageră, esența pelerinajului. O femeie din grupul de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un scenariu divin care se repetă, în paralel cu derularea lineară a istoriei. Limba iudeospaniolă, limba exilaților din Peninsulă, păstrează, de altfel, urma acestei viziuni în proverbul Tanto eskurese es para amaneser: Noaptea nu-i nicicând mai neagră ca înainte de ivirea zorilor". Nu este de mirare, în aceste condiții, că în lumea sefardă continuă în deceniile de după expulzare o înflăcărare mesianică, cu apariția unor figuri de izbăvitori ca David Reuveni și Solomon Molko în secolul al XVI-lea. Primul, mort în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dar teologii au elaborat, pe deasupra, sinteze îndrăznețe, asimilând sisteme religioase eterogene și asociind figuri divine net antagonice 4. Asemeni atâtor altor tradiții, cosmogonia egipteană începe cu apariția unei coline din Apele Primordiale. Apariția acestui "Loc dintâi" deasupra imensității acvatice semnifică ivirea pământului, dar totodată a luminii, a vieții și a conștiinței 5. La Heliopolis, locul numit "Colina de Nisip", care făcea parte din templul Soarelui, era identificat cu "Colina Primordială". 3 Cf. Rundle Clark, Myth and Symbol în Ancient Egypt, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
manifestăm un soi de înclinație instinctivă, trebuia în mod natural să mai dureze. Eu n-am făcut decît să schimb un cuvînt cu altul. Acestei bune și tradiționale rațiuni de a întîrzia la întîlnire "bufnița Minervei își ia zborul la ivirea zorilor" i se adaugă altele. Personale, să ne fie cu iertăciune. Să discutăm despre rațiunile teoretice și să luăm exemplul economiei. Oamenii au produs și au vîndut bunuri timp de milenii fără să aibă nevoie de o disciplină specială precum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
după o dezarmare generală). Să evaluezi cu sînge rece cîștigurile și pierderile ivite în evoluția spre scrierea electronică este un lucru, să vrei să revii la pană și papirus este altul. Bufnița Minervei nu poate ceda melancoliei, chiar dacă îi place ivirea zorilor. Aerul epocii, deci. Voi lua în serios expresia, în toate sensurile ei. Da, există un timp pentru toate, și am intrat în cea de-a treia perioadă a inteligenței lucrurilor omenești. Studiul colectivităților s-a concentrat pentru început și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
motor, mi-am lăsat obiectul, care, din mobil, devenise cu încăpățânare "static", pe mâna a doi "experți" care se întorceau, pașnic, de la un bar, pe la unu noaptea, și m-am așezat, resemnat, pe o bancă sub un nuc, așteptând fie ivirea dimineții, fie rezolvarea defecțiunii. Tinerii lucrau de zor înjurând, cum se obișnuiește. Era cald și, cu excepția unor umbre clătinate (ieșeau și ele din alt bar), nu se mai vedea nici o făptură vie în orașul adormit. Aproape să adorm, când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
preceptul la nivel universal atunci cînd a considerat că este potrivit sau necesar, pentru a asigura întreținerea Clerului. Spontaneitatea a încetat numai atunci cînd donațiile au fost forțate prin sancțiuni impuse de puterea seculară. Acest lucru s-a întîm-plat odată cu ivirea zorilor feudalismului în secolul al VIII-lea279. 138. Și aici trebuie să luăm în considerare faptul că Evanghelia a adus în lume un nou tip de drepturi, pe care noi le-am putea numi drepturi ecleziastice. Mai înainte nu erau cunoscute
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mențin forma, iar inspirația mi se frăgezește, spunea el. Cu toate că a veni în Naipu echivala pentru bucureșteanul din centru cu o expediție temerară, eram vizitați destul de des de amicii noștri literari. Se încingeau nesfârșite discuții presărate cu libațiuni, desigur, până la ivirea zorilor. Au fost pe acolo Breban, Ilie Constantin, Matei Călinescu, Hagiu și mulți alții. Cred că și Eugen Simion ne-a vizitat. În 1962, în primăvară, colonia din Naipu s-a desfăcut. Eu m-am mutat în subsolul clădirii redacțiilor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
bonomă, ironia lipsită de răutate și mai ales autoironia. Cultiva despre sine cu mare vervă o imagine a deprecierii scandaloase, a unei rebutări din pornire care-i pecetluise viața. Nu știu cât adevăr era în ce spunea că i se povestise despre ivirea sa pe lume, dar așa cum înfățișa Velea evenimentul, îl proiecta într-un mit - pe jumătate comic - al refuzului și al începerii eșuate. Deci, nașterea: din trupul sfârșit de puteri al mamei a fost extrasă cu fiarele o făptură diformă, cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sale i le dădu, iar el se îmbrăcă cu mult dorita sa haină. Apoi merse și îngenunche înaintea altarului Stăpânei noastre 3 și, cu toiagul de pelerin în mână, veghe toată noaptea, stând când în genunchi, când în picioare, până la ivirea zorilor. Plecă în zori așadar, pentru a nu fi recunoscut, și nu o luă pe drumul ce ducea direct spre Barcelona, pe unde ar fi întâlnit mulți oameni care l-ar fi recunoscut și i-ar fi dat cinste, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
2. Îi venea greu cu studiile, deoarece spitalul se afla la mare distanță de Colegiul Montaigu și, pentru a găsi poarta deschisă, trebuia să ajungă seara înainte de a bate clopotul de „Îngerul Domnului”, iar dimineața nu putea ieși decât după ivirea zorilor. Așa stând lucrurile, nu putea fi de față la toate lecțiile 3. O altă greutate era aceea că trebuia să cerșească pentru a-și duce traiul. Trecuseră deja mai bine de cinci ani de când nu mai avusese dureri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a Întârziat până În zilele noastre, prin descoperirea insecticidelor DDT. Mai rămânând, În sfârșit, ca generațiile să aștepte vindecarea ultimelor noastre rele, nevindecate până astăzi, și anume: guturaiul, lipsurile vieții, ticăloșia oamenilor și arțagul femeilor noastre. și am asistat cutremurați la ivirea zorilor Vârstei Atomice și la cele dintâi isprăvi de Apocalips pe care dezagregarea nucleară le poate oferi acestei nefericite omeniri fie amenințată de către Ucenicii Vrăjitoriei a se rostogoli, cu tot globul pămân tesc, În afara orbitei siderale, fie Îndrumată de Omul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sfărmat vizibil precum un glob de sticlă pe care nu-l mai poți recupera vreodată.” Carlina se așeză pe marginea unui pat, frecându-și genunchii cu palmele ca și când ar fi durut-o. Noaptea îi fusese somnul cam agitat, dar spre ivirea zorilor îl visă pe Nicky militar, într-o imagine clară, alergând unul către altul și îmbrățișându-se. Răsuflarea i se acceleră prin somn, devenind inegală și se trezi strigând: „Băiatul mamei!” Visul îi fusese de scurtă durată, iar când se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]