24,388 matches
-
că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
Gurița-ți dulce ca glasul primăverii Năștea cuvinte țesute în iubire, Iar păru-ți moale ca cel al Cosânzenii Curgea mănos pe-a spatelui golire!... Și adierile de vânt în șoaptă le aveai, Iar glasul tău era un susur de izvor. Adesea te pierdeam prin florile de Mai... O, floare, tu...(de-ai ști, chiar știi?!)... cât te ador! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: CÂT TE ADOR... / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015
CÂT TE ADOR... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380202_a_381531]
-
Oricât șa vrea de el să mă despart, Îmi plâng și gândurile, odihnind a pace, În lanul de dureri e totul inspirat; Podoaba ce o am, mi- e binecuvântare, Uitate lacrimi și memoria-o străbat; Mă văd copil, venind înspre izvoare, Necontenit, tot merg, spre ce-am visat... Îngădui lacrimilor conștiente o schimbare- Acea trăire, care mă va duce în trecut, Vrăciuitoare-i lacrima, care mă doare, Copil fiind, plângeam, dar n-am știut... NU ÎMI TRANSFORM CUVÂNTUL... Nu îmi transform
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380196_a_381525]
-
nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului SĂ ÎMPRUMUT CULOARE Vreau să împrumut culoare, Din ochii tăi albaștri de cicoare, Să lăsăm privirea ca să zboare, Prin munți ca sprintene căprioare, Prin zăpezi de culori bălăioare, Care alimentează limpezi izvoare. Îmi plimb privirea prin ceruri albastre, Pe unde umblă doar gândurile noastre, Visul nostru să nu se oprească în astre, Să ne retragem pe al iubirii suport, Să-ți descriu tabloul ce-n suflet îl port. Referință Bibliografică: SĂ ÎMPRUMUT
SĂ ÎMPRUMUT CULOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380218_a_381547]
-
carul mare ei s-au urcat. Luna luatu-și-a maramă albastră Cu zâmbetul ei maiestuos oglindit În lacul ce are curând să-i șoptească Cuvinte de amor ca un îndrăgostit. Clopoței anunță venirea la dans În murmurul clar de izvoare Iar greierii cu chitare învită la vals, Margaretele îmbrăcate-n splendoare. Și nimeni n-aude muzica tandră Nici dansul acesta învăluit în mister Doar cei ce iubesc fără teamă Și admiră tot ce-a creat Dumnezeu. Cluj Napoca 2 august 2015
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
-n orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce, Pe plaiuri mioritice, târzii, El, Dumnezeul poeziei noastre, Ne însoțește-n fiecare zi. Să îl iubiți! Să-l recitiți, prieteni! Noi, fără el, am deveni un mit... El e izvorul lacrimilor noastre, Al începutului, fără sfârșit. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: GÂNDIȚI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Eminescu nu avea intenții, Toate i le dăruiră Providența, Existând Poet, iubind poeții, A luminat pe lume Eminența. Averile le-avea în suflet Și-mpovărat cu sine însuși, Era icoana dulcelui precuget, Izvor de lacrimă, purtându-și. În ochii mari se-nveșnicea Luceafărul, de sus, urcând, Eminescu -n grai se regăsea Mai melancolic, dulce gând. Și frageda eternitatea Sa Azi se preschimbă într-un lotus. În puritatea limbii, El e lacrima, Ce Eminescu
OMAGIU LUI EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380239_a_381568]
-
metri de el se așează, Calm, așteptând frumos... parcă stă de pază. Pădurea e a lui împărăție, Nu-i prea place deranjat să fie! El, pașnic, furios, curajos, umil, Trăiește-n a lui lume, în al său stil. Grandios printre izvoare, sau desiș, Cu mii de păsărele, de prin frunziș, Cu ale lui probleme, îngândurat, Deranjat să fie, s-a cam săturat! Referință Bibliografică: Ursul / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1877, Anul VI, 20 februarie 2016. Drepturi de
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
pare Nu mai face ascultare... Sufletul e încă tânăr Poartă visele pe umăr Și aleargă-n primăvară, Pașii-n verde urc-o scară. Nu sunt ziduri prea înalte Bucuria-și face halte În poemele de dor, Când se-adapă din izvor... Triluri de privighetori Mă trezesc adesea-n zori, Corzi vibrează în fiori... Suntem totuși trecători. Florile-și întorc privirea Uneori le simt uimirea Că-n petalele de soare, Galbenul frumos răsare... Frunzele șoptesc în vânt Când e pace pe pământ
AȘ PLECA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380259_a_381588]
-
care-mi bate în piept, Mă așez într-o rână stau pe umărul drept Și aștept ca să vii, să-ți zâmbesc ca o zână Când sub ceru-nstelat ea se simte stăpână. Viața mea e o apă care-și are izvor Într-o sete imensă, plămădită cu dor, Dacă mâna-i întind, ea mă ia de mijloc, Așeazându-mi în palmă, dramul meu de noroc. Rătăcesc într-un crâng, am dorințe puhoi, Printre frunze căzute văd imagini cu noi, Mă săruți apăsat
AZI MĂ DOARE IUBIREA de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380266_a_381595]
-
la un moment dat plictisitor...? Me culpa, este de-a dreptul pur și simplu culmea și nu pentru că așa este moral sau că așa s-a dictat pentru mereu încă de la începuturi, ci pur și simplu este părăsit de mult izvorul inspirant al naturii pure... Referință Bibliografică: S-ar numi intimul...? (II) / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
-am găsit că există tot Cerul, Natura, Pământul...mi-s toate pe frunte. Zadarnică-mi fu căutarea-nafară, Căci El, Dumnezeul, în noi viețuiește Și când Îl descoperi, în tine-nflorește Iubirea divină și-n ea te-nfășoară. Iar flori și izvoare și păsări măiastre, Sau munți cu podoabe-aninate pe frunte De-un verde-smarald prin plete cărunte, Sunt chiar Universul...nu sunt ale noastre. Tăcerea se-așterne și-acolo-n ponoare Doar pace domnește-n eter și-nțeleptul Se-ntoarce în el
ÎNȚELEPTUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380304_a_381633]
-
care cititorul plonjează cu ingenuitate aproape sinucigașă, aidoma unei gâze naive, prinsă în pânza hulpavă de păianjen, de două ori mai elastică decât nailon-ul și de șase ori mai rezistentă decât oțelul. Operațiunea amintită este limpede ca apa de izvor (cu atât mai periculoasă, cu cât limpiditatea o face să pară lipsită de adâncime): ,,Când scriam, nu aveam pe nimeni altcineva în mintea și inima mea. Nu am scris pentru oameni. Nu am scris nici pentru tine. Am scris pentru
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
din icoanele soților Moldoveanu sunt vii, sunt în mișcare, sunt punți de legătură din generație în generație, din neam în neam, rămân lumini peste veacuri între Cer și pământ, între oameni și Dumnezeu și te duc și te întorc la Izvorul Vieții prin Ierusalimul cel de Sus. Cu bucuria că și la Galați avem o fărâmă din cerul soților Moldoveanu, nu ne rămâne decât să facem o reverență în fața valorii, a valorii veșnice, pentru că aceasta este și rămâne măsura cu care
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
volumului nonconformist „Tărâmul cu dimineți putrede” / „Stampe din comunism,1987”, autor George Bogdan, București, ce va avea loc la Palatul Parlamentului, în data de 05.12.2013,orele 16,00 - 18,00, Salon ONG, Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Parter, Intrarea Izvor. Manifestarea culturală are sprijinul Camerei Deputaților, secretar general Cr. Panciu, Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Asociației Deținuților Politici din România, Fundației „România-Generția Următoare”. Cartea document conține poezii scrise în anii 1987/1988 datorită atitudinii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94150_a_95442]
-
cunoscuți și importanți colecționari de însemne eminesciene. Într-una din sălile Parlamentului României, unde a avut loc evenimentul de decernare a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite la țară, în preajma codrului” (Doru Văsiuț). Acum,pe pagina noastră
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
a Premiilor, a fost rostit câte un laudatio pentru cei distinși. Premianții au primit câte o sculptură de lemn, intitulată „Izvorul”, semnate de artistul reșițean Doru Văsiuț, dintr-o serie de lucrări inspirate de poezia lui Mihai Eminescu „unde tema Izvorului apare ca un Eden obsesiv, purtând nostalgia anilor copilăriei fericite la țară, în preajma codrului” (Doru Văsiuț). Acum,pe pagina noastră înserăm laudatio pentru al treilea laureat. Nicolae Ioniță distins cu Premiul „ Eminescu, ziaristul ” 2014 Prof. univ. dr.Nicolae Georgescu: - Pentru
Prezentarea Premiilor „ Eminescu, ziaristul ” 2014 ( III ) [Corola-blog/BlogPost/94157_a_95449]
-
Se manifestă ca ființă personală adaptată și acomodată stării omului. Teologia dogmatică ortodoxă ne vorbește despre atributele legate de supraesența lui Dumnezeu și participarea creaturilor mărginite, la ea. Dumnezeu ni Se comunică prin lucrările Sale necreate. Existența prin Sine este izvorul a toată existența. Dumnezeu coboară kenotic în intră în comuniune cu noi, oamenii, pentru a noastră mântuire. Frumusețea este unul dintre atributele firii dumnezeiești, alături de infinitate, eternitate, atotputernicie, iubire, sfințenie, bunătate, milă, înțelepciune, dreptate și multe altele. A scrie despre
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
care el concepe relația și raportul dintre teologie, logica formală și filozofie. S-a vorbit adeseori despre influența masivă și binefăcătoare pe care opera vastă, densă și consistentă a Sfântului Ioan Damaschin, mai cu seamă lucrarea sa fundamentală Dogmatica sau Izvorul cunoașterii a exercitat-o asupra teologiei dogmatice ortodoxe, filosofiei și logicii, inclusiv asupra scolasticii europene apusene sau occidentale în diverse etape (Toma de Aquino stă sub semnul binefăcător al scrierilor Sfântului Ioan Damaschin). Trebuie subliniat însă, în mod deosebit, faptul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
suita lordului Paget, din care rezultă că ambasada engleză era informată asupra multor probleme referitoare la bogățiile țării, veniturile și obligațiile față de Poartă, circulația monetară, forțele armate, monumentele etc. În sfârșit, scrierile istorice, geografice, etnografice și de artă militară completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți în toată Europa, cancelaria domnească a
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înțeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
Arcadie Opaiț. Deci, în pofida planurilor perfide ale „prietenilor” noștri, Poetul național al românilor s-a înălțat, de fapt, la Hliboca, cu două capete, aceasta fiind o mărturie că geniul lui va dăinui etern pe aceste meleaguri ștefane, că „Eminescu-i izvorul de viață,/ Eminescu e Limba Română” (Mircea Lutic). La ceremonia dezvelirii bustului Poetului nepereche au participat reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, ai conducerii regiunii și raionului, ai societăților național-culturale din ținut, ai intelectualității bucovinene, ai delegațiilor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
și moralitate creștină, în cadrul căreia a fost simțită dorința întregului auditoriu, aceea că Iisus Hristos să facă din inimile noastre o cădelniță sfântă în care să ardă tămâia iubirii cu duhul ei blând, iar credința ortodoxă să fie mereu un izvor de viață și lumină”. Text: Ioan Vlad Foto: Georgeta Cizmaș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94273_a_95565]