KorAP: Find »[drukola/base=jandarmerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...306 >

7,642 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

s-au aflat în prima linie a măsurilor represive, tot din rândul acestora au fost și cele mai multe victime ale acțiunilor de răzbunare efectuate la sfârșitul anului 1940. Pentru activitatea informativă și represivă exercitată în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, Jandarmeria, deși a fost un organ de execuție, a plătit sub toate regimurile politice ulterioare. Unele surse au afirmat că jandarmii au fost „principalii schingiuitori și ucigași ai legionarilor”, dar s-a omis că cei însărcinați erau militari și au primit

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
observată în rândul concentraților care, o dată reveniți acasă, au produs o stare „de nemulțumire și neliniște” cu efecte în slăbirea ordinii și disciplinei sociale. Unitățile militare au primit ordin de a identifica agenții propagandiști străini, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria, și de a iniția acțiuni de contrapropagandă, cu rol de educație morală și „lămurire” la nivelul soldaților. Secția a II-a și-a dat seama că pericolele existente trebuie prezentate nu numai factorilor de decizie ci și elementelor de conducere

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sabotau legile în vigoare. Zvonurile care urmăreau să creeze neîncredere în armată, în situația financiară a țării, asupra regelui și guvernului trebuiau urmărite și, mai ales, identificate sursele de proveniență. În cazul când în localitate existau oficii de poliție sau jandarmerie, Gărzile Naționale „le completează ca organ administrativ”, fără însă a se amesteca în atribuțiile specifice ale acestora. Comandanții de sat și comună aveau menirea „să stăpânească” situația locală, astfel încât, bazați pe „un amplu și serios” serviciu de informații/contrainformații, să

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la formațiunile de jandarmi „îngreunează” activitatea acestora „absorbindu-le” într-o muncă birocratică. Pentru remedierea acestei probleme Marele Stat Major a propus introducerea unei matrici simple pentru procurarea datelor utile din teritoriul marilor unități: - direct, de la organul de poliție sau jandarmerie aflat în aria comandamentului militar respectiv; - indirect, prin Biroul Statistic Militar răspunzător de întreaga zonă contrainformativă și prin Buletinul Informativ zilnic al Marelui Stat Major. Pentru o bună armonizare, Marele Stat Major a cerut Corpului de Jandarmi ca delegații din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și prin Buletinul Informativ zilnic al Marelui Stat Major. Pentru o bună armonizare, Marele Stat Major a cerut Corpului de Jandarmi ca delegații din teritoriu să depună „tot zelul” în activitatea de colaborare interinstituțională. Prin Ordinul Circular nr. 32660 Serviciul Jandarmeriei din Corpul de Jandarmi a informat toate unitățile din subordine despre obligația de a colabora cu organele Marelui Stat Major, iar ofițerii de jandarmi delegați pe lângă Birourile Statistice Militare au fost atenționați să aibă o colaborare „reală și sinceră” în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Decretul-Lege nr. 2370/12 iulie 1940 (care a contopit D.G.P., P.P.C. și Corpul de Jandarmi într-un singur organ) și Decretul-Lege nr. 2254/2 iunie 1939 (privind transformarea I.G.J. și Corp de Jandarmi). Au fost repuse în vigoare legile Poliției, Jandarmeriei și cea pentru statutul jandarmilor și personalului civil din Jandarmerie din 1929. Noua schimbare de regim politic nu a avut efecte pozitive pentru funcționarii Ministerului de Interne, mai ales pentru cei care au luat parte la acțiunile represive contra Gărzii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
P.P.C. și Corpul de Jandarmi într-un singur organ) și Decretul-Lege nr. 2254/2 iunie 1939 (privind transformarea I.G.J. și Corp de Jandarmi). Au fost repuse în vigoare legile Poliției, Jandarmeriei și cea pentru statutul jandarmilor și personalului civil din Jandarmerie din 1929. Noua schimbare de regim politic nu a avut efecte pozitive pentru funcționarii Ministerului de Interne, mai ales pentru cei care au luat parte la acțiunile represive contra Gărzii de Fier. Totuși, generalul Antonescu a știut să păstreze în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de legionari, însă apoi s-a redresat și a avut o evoluție ascendentă, având sub control problemele de ordine publică și siguranță națională. A.1.c. Elemente de conducere departamentală Principala persoană care a coordonat departamentele de Poliție, Siguranță și Jandarmerie în primele două guverne conduse de generalul Antonescu a fost Alexandru Rioșanu. Născut la 20 februarie 1892, în București, acesta a absolvit Școala Militară de Cavalerie (1913), fiind repartizat la Regimentul 9 Roșiori, de unde s-a mutat la Regimentul 4

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Președinția Consiliului de Miniștri, sub conducerea lui Ulay Reviczky Antal. La conducerea Corpului Detectivilor, după arestarea lui Niki Ștefănescu, au trecut Paul C. C. Dobrescu, Dumitru Drăniceanu, D. C. Popescu, State Stratilescu și Gheorghe Rânzescu. A.3. Serviciul de Informații al Jandarmeriei Serviciul Jandarmeriei și-a desfășurat activitatea la aceeași parametrii cantitativi și calitativi, în pofida unor acțiuni destabilizatoare inițiate de mișcarea legionară în perioada cât s-a aflat la guvernare. Legionarii au declanșat acțiuni de identificare, reținere și pedepsire (executare) a jandarmilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Miniștri, sub conducerea lui Ulay Reviczky Antal. La conducerea Corpului Detectivilor, după arestarea lui Niki Ștefănescu, au trecut Paul C. C. Dobrescu, Dumitru Drăniceanu, D. C. Popescu, State Stratilescu și Gheorghe Rânzescu. A.3. Serviciul de Informații al Jandarmeriei Serviciul Jandarmeriei și-a desfășurat activitatea la aceeași parametrii cantitativi și calitativi, în pofida unor acțiuni destabilizatoare inițiate de mișcarea legionară în perioada cât s-a aflat la guvernare. Legionarii au declanșat acțiuni de identificare, reținere și pedepsire (executare) a jandarmilor care au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trebuiau să se comporte în timpul serviciului, acesta fiind urmat de Ordinul Circular General nr. 33.732/10 septembrie 1940, care a prezentat comunicatul generalului Antonescu față de organele de poliție și jandarmi. Conducătorul Statului și-a exprimat punctul de vedere în ce privește Jandarmeria, la 24 septembrie 1940: ,,Jandarmeria trebuie să se încadreze în noua viață morală a statului. Jandarmul de mâine nu se mai poate prezenta sub aspectul polițistului împilător, odios și vicios. Jandarmeria deține un rol important în structura Statului și reprezintă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serviciului, acesta fiind urmat de Ordinul Circular General nr. 33.732/10 septembrie 1940, care a prezentat comunicatul generalului Antonescu față de organele de poliție și jandarmi. Conducătorul Statului și-a exprimat punctul de vedere în ce privește Jandarmeria, la 24 septembrie 1940: ,,Jandarmeria trebuie să se încadreze în noua viață morală a statului. Jandarmul de mâine nu se mai poate prezenta sub aspectul polițistului împilător, odios și vicios. Jandarmeria deține un rol important în structura Statului și reprezintă ideea de autoritate în gradul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Conducătorul Statului și-a exprimat punctul de vedere în ce privește Jandarmeria, la 24 septembrie 1940: ,,Jandarmeria trebuie să se încadreze în noua viață morală a statului. Jandarmul de mâine nu se mai poate prezenta sub aspectul polițistului împilător, odios și vicios. Jandarmeria deține un rol important în structura Statului și reprezintă ideea de autoritate în gradul cel mai înalt. Din aceasta rezultă însă și obligația, ca întreaga sa activitate să fie bazată numai pe muncă, legalitate, dreptate, cinste și omenie”. În ședința

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
componența Ministerului de Interne. În asemenea cazuri, legionarii „vor asista și acorda ajutorul lor” numai la cererea autorităților, iar neregulile constatate în orice domeniu trebuiau doar semnalate organelor în drept. Despre elaborarea, redactarea și transmiterea notelor informative de către agenții Serviciului Jandarmeriei a fost vorba în Ordinul Circular nr. 34.661/14 octombrie 1940. Coabitarea dintre I.G.J. și mișcarea legionară a fost numai una de formă, întrucât legionarii au dorit, încă de la început, să se răzbune pe cei care-i prigoniseră în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Prefectura Poliției Capitalei și duși la închisoarea Jilava. În noaptea de 26/27 noiembrie 1940 ei sunt asasinați alături de generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei și fost ministru al Ordinei Publice, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei și alți șase jandarmi. În afară de cei șapte arestați, pe 2 noiembrie 1940 au mai fost asasinați subofițerii: Ion Stănciuc, Nicolae Zăinescu, Nicolae Bularda, Gheorghe Niculescu, Constantin Popescu-Jandarmul (toți în celula 10) alături de Petre Tudor (celula 18), fost jandarm, însă arestat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să dezarmeze postul de jandarmi compus din trei cadre, dar n-au reușit. Bilanțul celor trei zile de luptă contra legionarilor a dus la rănirea a șapte jandarmi, dintre care unul grav. Conform unei dări de seamă referitoare la activitatea Jandarmeriei, pentru perioada 6 septembrie 1940-15 august 1941, s-a estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dintre care unul grav. Conform unei dări de seamă referitoare la activitatea Jandarmeriei, pentru perioada 6 septembrie 1940-15 august 1941, s-a estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a anunțat structurile teritoriale, prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a anunțat structurile teritoriale, prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul de spionaj sovietic pentru intensificarea acțiunilor subversive în România. Profitând de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de marea masă de cetățeni români din Basarabia și Bucovina, care doreau să revină în România, sovieticii au recrutat, prin șantaj și amenințări, diferite elemente care au trecut granița ca refugiați sau clandestin. Având în vedere afluența de refugiați, Serviciul Jandarmeriei a apreciat crearea „unei întinse rețele de spionaj” cu ramificații puternice, mai ales în Dobrogea. Pentru prevenirea acțiunilor informative în favoarea U.R.S.S. au fost indicate agenților volanți efectuarea unor măsuri specifice. La 15 noiembrie 1940, generalul de divizie Constantin Z

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
revitalizare a structurilor centrale și teritoriale. Propaganda comunistă în armată a luat, la sfârșitul anului 1940, „o dezvoltare deosebită”, care a impus o reacție pe măsură din partea structurilor de securitate. În vederea combaterii propagandei subversive, a identificării și arestării instigatorilor, Serviciul Jandarmeriei a dispus măsuri specifice, în special în mediul rural. În primul trimestru al anului 1941 a primit noi orientări prin mai multe ordine circulare. Ordinul Circular nr. 44.591/6 martie 1941 a prevăzut că activitatea informativă/contrainformativă este considerată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
multe ordine circulare. Ordinul Circular nr. 44.591/6 martie 1941 a prevăzut că activitatea informativă/contrainformativă este considerată baza ordinii publice și siguranței statului având ca linii directoare documentarea, organizarea și acțiunea pe teren. Elementelor umane angrenate în Serviciul Jandarmeriei li s-a cerut „numai” voință, perseverență, pasiune și conștiință în îndeplinirea sarcinilor profesionale. Inspectoratele și legiunile au primit ordin să reevalueze problemele din aria de responsabilitate și să întocmească noi planuri de activitate informativă/ contrainformativă. Analiza acțiunii informative a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
s-au efectuat împreună cu Secția a II-a Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu o directivă unitară a acțiunii informativ/contrainformative, cu repartizarea și delimitarea „în mod precis” a sarcinilor specifice fiecărei structuri adiacente. Serviciul Jandarmeriei avea încadrați un număr de 150 agenți acoperiți, recrutați dintre subofițeri și organizați în echipe sau grupe, la care se adăugau agenții rezidenți, angajați din rândul populației și al organizațiilor ilegale/ subversive supravegheate. Necesitățile instituției au avut în vedere ca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
activitate la nivelul decidenților, atât de la conducerea Ministerului de Interne, cât și al conducerii statului. La 29 mai 1941, I.G.J. a primit ordinul Marelui Stat Major nr. 124.700 care a prevăzut mobilizarea tuturor efectivelor militare până la 10 iunie 1941. Jandarmeria teritorială era compusă din opt inspectorate regionale alcătuite la rândul lor din legiuni, câte una pe fiecare județ, acestea fiind subîmpărțite în sectoare, secții și posturi. Cele opt inspectorate regionale erau: Alba, Timișoara, Craiova, București, Galați, Constanța, Iași și Suceava

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
legiuni. Ulterior, acest inspectorat s-a împărțit în Inspectoratul de Jandarmi Odessa, format din șapte legiuni, și Inspectoratul de Jandarmi Balta, compus din șase legiuni. Cele 13 legiuni erau formate din batalioanele operative de jandarmi 4, 5, 8 și 11. Jandarmeria teritorială a cuprins, printre altele și o supraveghere continuă a elementelor subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată, dar și lupta împotriva desantului aerian și a parașutiștilor izolați. Pentru aceste acțiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subversive din interiorul țării care puteau distruge poduri, căi ferate, lucrări de artă, transporturi pentru armată, dar și lupta împotriva desantului aerian și a parașutiștilor izolați. Pentru aceste acțiuni au fost mobilizate 22 companii de poliție zonă interioară (201-222). Tot Jandarmeria teritorială a asigurat și paza celor 10 lagăre de prizonieri din interiorul țării. La 17 iunie 1941 I.G.J. a trimis un referat la Ministerul Afacerilor Interne, sub semnătura colonelului Tobescu, privitor la organizarea jandarmeriei în Basarabia și Bucovina în perioada

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]