2,787 matches
-
pleca cu mîinile goale. 22. Fiecare femeie va cere de la vecina ei și de la cea care locuiește în casa ei, vase de argint, vase de aur, și haine, pe care le veți pune pe fiii și fiicele voastre. Și veți jefui astfel pe Egipteni." $4 1. Moise a răspuns, și a zis: "Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: "Nu ți s-a arătat Domnul!" 2. Domnul i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
35. Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur și haine. 36. Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor care le-au împlinit cererea. Și astfel au jefuit pe Egipteni. 37. Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape șase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afară de copii. 38. O mulțime de oameni de tot soiul s-au suit împreună cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
însuși a luat moaștele Sfântului Pantelimon și a plecat cu ele la 100 ruși, ba „boiarii caimacani” au oferit lui „fertmarșal” cheile porții așezate pe blidul de argint „poleit cu 4 evangheliști”. Asta nu-i singura și nici ultima biserică jefuită cu bună știință, în cele mai multe cazuri chiar de către cei puși să aibă grijă de ele. „ Iar ai dreptate, fiule. Asta însă nu înseamnă să ne oprim din treaba la care am pornit.” Spunând vorbele acestea, mi-a strecurat în față
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au omorât pe ofițeri în retragere...’’ “Drama îmi umplea sufletul de o suferință nemărginită...nici moartea camarazilor noștri, nici rănile lor sau rănile noastre nu ne-au durut atât de mult. Acum, în inima Crimeii suntem împușcați cu aceste arme jefuite de la unitățile noastre în retragere, în 1940”. „Niciodată nu voi putea descrie mânia mea, durerea mea și a ostașilor români”. (p.193,194) În ieșirile sale reconfortante la fereastra deschisă spre lumea adevărului, colonelul (r) Gheorghiță Savel, cu cartea reportajelor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
tineretul, că Max Goldstein, evreu din Bârlad, supranumit „ciungul” - mâna îi rămăsese în școala de spionaj din Rusia, într-o explozie de inițiere teroristă - , în 1918 agent bolșevic, una din gorilele lui Cristian Rakovschi - satrapul Ucrainei sovietice, cu care a jefuit pe români și ajuns în București, a organizat în Noiembrie 1921, atentatul de la Senat în momentul încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria la Alba-Iulia. Precizăm că atunci și-au pierdut viața Episcopul-senator Radu, Ministrul de justiție Greceanu și alții
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Cea dintâi a întrunit trei superlative: cea mai incompetentă, cea mai lacomă și cea mai orgolioasă din istoria României...avidă de căpătuială și sigură de nepedepsire, ea s-a aruncat asupra României cu un singur gând: să se îmbogățească. A jefuit cum nici huliții fanarioți n-au făcut-o. Responsabilitatea ei asupra situației catastrofale a României este imensă. Astăzi constatăm că industria este lichidată, agricultura este la pământ, sistemul de sănătate în colaps, învățământul în derivă, individualitatea României pe plan internațional
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
autenticitate, spontaneitate și talent incontestabil: “De-aș avea o pană de înger și cerneală de bezne, poate că atunci mi-ar fi lesne să-mi adun risipirile, să-mi scriu amintirile și să spun tuturor: de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele!... la fereastra nădejdii, zăbrele la ușa salvării - lacăte, iar frunțile noastre palide înnoptaseră toate. Când deodată din mijlocul nostru, izbucni ca o flacără neagră, ura. Focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă. Toate din tot
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
au dus după ei pînă la Iordan; și iată că tot drumul era plin cu haine și lucruri pe care le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s-au întors și au spus împăratului. 16. Poporul a ieșit, și a jefuit tabăra Sirienilor. Și s-a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului. 17. Împăratul încredințase paza porții în mîna călărețului pe brațul căruia se rezemase atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
era locul... De ce? De ce? Mă întreb repetat. Am trecut de la cele mai draconice constrângeri și am nimerit într-o lume a haosului instaurat cu îngăduința vinovată a conducerii noastre postdecembriste, pentru ca în spatele acestui haos dirijat cei din eșalonul II să jefuiască cu nerușinare țara, îmbogățindu-se peste măsură și acumulând avuții pentru mai multe generații de urmași. Ne-am trezit dintr-un neam unit în suferință într-un alt neam divizat în foarte bogați și săraci, inegali în fața legilor. Ne trebuie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
era interzis să coborâm în sat înainte de căderea serii, orice s-ar fi întîmplat. În afara acestor trei reguli de fier, de la care nu era îngăduită nici o derogare, ne puteam permite orice, să ne zbenguim, să stăm tolăniți la soare, să jefuim de cireșe cireșii sălbatici sau să umblăm după păstrăvi în apa, perfect cristalină, din Seaca. Uneori, după-amiaza, veneau dinspre Olt neguri bolovănoase și amenințătoare de grindină care întunecau cerul. Cum aveam o bună experiență meteorologică și știam cât de năpraznice
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și fugind pe coastă în jos, mă făceam de râs, căci eram gol. Dacă țineam să fiu pudic, să-mi iau mai întîi hainele și să mă îmbrac, îi lăsam pe cei trei să pună mâna pe mine, să mă jefuiască, după care mă puteau omorî fără să vadă cineva. M-am trezit tremurând. 26. Mă gândesc la scena povestită de Oscar Wilde, petrecută când era transportat de la închisoare la tribunal. Se afla între gardieni, cu mâinile prinse în cătușe. Baia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu mult înainte de amiază, Tews avea o imagine rezonabil de clară asupra situației. Era vorba despre o invazie barbară din Europa. Scopul ei era evident, numai jaful. Dar dacă nu acționa cu repeziciune, Linn ar fi fost în câteva zile jefuit de bogățiile adunate de-a lungul veacurilor. Comenzi sângeroase ieșeau de pe buzele lui Tews. Treceți pe toți prizonierii prin sabie. Distrugeți-le navele, armele și hainele. Nu lăsați nici o urmă a prezenței lor, ce a poluat orașul etern. Dimineața își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
locaș de cultură, păstrătoare a credinței, este așezată într-un minunat loc al naturii. Istoricul mănăstirii arată trecutul ei glorios peste vitregia vremurilor, peste furia nesăbuită a barbarilor și păgubitorilor care în loc să păstreze, urau aceste locuri, au ars și au jefuit. Dar credința nestrămutată a celor care au supraviețuit acelor mari furtuni, puterea de muncă și dragostea de frumos ne-au dat nouă monumentul de azi. Să ne rugăm și noi pentru toți acești eroi și să le cinstim memoria așa cum
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
căror existență, cu viața ei intimă și cu etapele ei, se desfășoară În văzul tuturor, În fața a sute de ferestre deschise, cu rîsete, strigăte, țipete și Înjurături. I-aș putea spune cum se bat, se Îmbată și se omoară; cum jefuiesc, atacă și lovesc, cum se prostituează și fură și ucid - toate acestea făcînd parte din mersul firesc și decent ai vieții - și totuși cum au fost capabili să se revolte, să facă reclamație la poliție și să trimită o delegație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o fată În cameră, ne Îmbătăm, plîngem, ne mărturisim păcatele și slăbiciunile vieții, citim Shakespeare, Milton, Whitman, Donne și Biblia - și rubrica sportivă - noi, tineri caraghioși, bătrîni nebuni și zăpăciți cum sîntem, dar care n-am ucis niciodată, n-am jefuit și n-am bătut nici o femeie pînă să-i sară dinții din gură; noi, care sîntem oameni destul de decenți, de buni și cu vederi liberale privind mersul lumii, noi sîntem pleava din Piața Balconului - numită astfel pentru că nu există nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la altul al străduței, țipînd și suspinînd, Înjurînd murdar și chemînd În ajutor răzbunarea soțului ei Împotriva curtezanului care o tratase astfel - invectivele au continuat netulburat pînă ce trei derbedei tineri și ambițioși au profitat de ocazie ca s-o jefuiască, au trecut În fugă pe sub fereastra mea În puterea nopții, iar unul din ei mai fricos, a bătut În retragere spunînd: — Văleu! Mi-e rău! Nu mă simt bine! Stați o clipă! Duceți-vă și faceți treaba singuri! Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
doi-trei au căzut cu fața În țărînă, iar ceilalți au rupt-o la fugă spre pădure țipînd. Astfel, dintr-o singură lovitură, s-a instaurat și creștinismul și guvernul. Acum spaniolii și-au Întors privirile spre satul indian - Începură să jefuiască și să prade cu priceperea ce ți-o dă experiența Îndelungată, dar, pe măsură ce treceau din colibă În colibă și nu găseau nici coșuri cu bulgări de aur, nici lăzi de smaralde și constatau că nici măcar cănile sau castroanele sau tacîmurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ei s-a acoperit de zahăr, de citrice suculente, de mii de lucruri obișnuite și rare, dar taina pămîntului ei a rămas neștiută, marea ei bogăție și putere necunoscută. Și totuși, spaniolul cel chior n-a văzut aceste lucruri. A jefuit satul, a ucis cîțiva indieni, a pătruns cîteva zeci de mile În interiorul țării În căutare de comori. A găsit un teren gol, Întins, cu un sol nisipos și calcaros, un peisaj bolovănos și imprecis, bîntuit de singurătate și de asprime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
inimă, pentru care a ucide un om e tot una cu a ucide o muscă, i-ați pus În mînă pistolul Încărcat și totuși unii dintre voi ar fi dispuși“ - a zis - „să pună În libertate acest cîine turbat ca să jefuiască și să ucidă iarăși, să ia viața celor nevinovați și lipsiți de apărare. Priviți cum tremură și se chircește sub ochii voștri“ - a zis - „iar pe frunte poartă semnul lui Cain și mîinile-i sînt Înroșite de sîngele victimelor sale. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mina de mică sîmbătă după-amiază, cînd se dădeau banii, și că erau puși pe harță... asta-i tot ce-a fost. I-am spus și tatălui tău la vremea aia, dacă se duceau pentru bani, dacă aveau de gînd să jefuiască, poate tot mai avea un rost fapta lor, dar nu, erau puși pe harță, o căutau cu lumînarea. Băuseră, firește, și cînd erau beți erau veșnic puși pe rele. Și-acolo s-au apucat, bine-nțeles, să-l sîcÎie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Nu poate avea onoarea de a nu fi zilnic asediat de porci, cai, câini, hoți, care ne umplu de neliniște și enervări?" (p. 118). Între timp poetul stă în șezlong, la soare, vecinii trec pe dinaintea lui la cișmea, copii lor jefuiesc livada, cutare cal se scarpină de ulucă, o autoritatea a statului tocmai s-a oprit în fața șezlongului, îl privește și-l aude spunând următorul vers din poemul Verset divagat: "Nu eu să dirig lumea..." și pentru că volumul vocii poetului este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prin partide. Ai lor sapă temeinic în urma telefoanelor pe care le primesc la ore târzii. Decid să-l pună pe rege să candideze la președinție. Ai lor strigă la lumina zilei că apără țara. O iubesc pe la tribune și o jefuiesc pe întuneric. Ai lor au spart seifurile fabricilor și ne explică pe îndelete ce este poliția politică. Îl știu pe Kuki Sebastian de dinainte de 90, am fost colegi în redacția revistei culturale Orizont în Timișoara și pot să spun că
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
care, din aparatul central de stat, s-au trezit, după revoluție, că trăiau într-o țară, cum se spunea pe atunci, liberă. Domnii aceștia pragmatici s-au folosit de libertate ca să delapideze banul public folosind capitalismul ca alibi. Ca să poți jefui în liniște în România postcomunistă trebuia să fii prin partidele și prin coalițiile de la putere. Niciodată altundeva. Să minți cu meșteșug că te interesează politica, și nu banii publici pe care ea ți-i aduce pe birou. Ca să furi bine
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
război. Jumătate din populația planetei moare de malnutriție înainte de treizeci de ani și o să fim de două ori mai mulți la sfîrșitul secolului, și singurele guverne suficient de puternice și pricepute ca să facă din lume un loc mai bun își jefuiesc vecinii și intenționează să se bombardeze reciproc. Ne strîngem milioane să cooperăm cînd e vorba de a ucide, dar atunci cînd e vorba de acțiuni generoase și frumoase, nu sîntem mai mult de cîteva zeci sau sute. Domnul Thaw își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Chiar așa? O, bine înțeles, Odin, ai muncit la fel de mult ca și ceilalți pentru a aduce adunarea aici. Celălalt zise morocănos: — Pîine și circ. Pîine și circ. O mică perioadă de salarii ca lumea și vacanță lungă cît timp ne jefuiesc și apoi vuști! Satîrul. Și Provan va deveni o altă Regiune Mare Nemenționabilă.“ Lanark li se adresă foarte serios: — Scuzați-mă, vă plîngeți de starea orașului? Bărbatul morocănos avea păr alb și des, un corp de luptător și fața rozalie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]