1,912 matches
-
ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii capătă zgaibă, adică un fel de rapăn* la grumaz. Femeile să nu pășească peste vreun jug, căci mor boii care trag la acel jug. Mireasa care se spală deasupra jugului nu face copii. (Gh.F.C.) Junghi Se crede că nu se pune furca din care se toarce culcată, căci la din contra, acel ce toarce va căpăta junghiuri. Să nu te joci cu frigarea, că te îmbolnăvești de junghiuri. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu o mînă să și ție cămeșa, iar cu alta să se ție de păr, ca să nu le moară părinții. Să nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mînile pe piept, căci trage a moarte. Cînd se rupe jugul la nuntă e rău de moarte. Femeia îngreunată să nu scalde sau să facă altă treabă la mort, ca să nu moară din facere. Dacă o femeie însărcinată trece un mormînt, îi moare copilul. Se crede că dacă se lă femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
născut și, cosîndu-se ciocul animalului cu ață tare, se îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor merge anapoda și pe dos. Să nu te duci la înmormîntarea popii, ca nu cumva să-i vezi fața, că nu mai ieși la a doua înviere. Unii lovesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după cununie, mănîncă totdeauna un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după cununie, mănîncă totdeauna un ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta. A doua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă deopotrivă în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puroi, infecție punte - gaură pușchei - pușchea, bubă dureroasă în cavitatea bucală R rapăn - rîie rast - inflamație a splinei ravac - miere scursă din faguri răcănel - brotac răpăga (a) - a aluneca răsăreală - boală de piele răspintene - răspîntie răsteu - resteu, lemn pus la jugul boilor răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
considerat a fi statorul iar indusul rotorul. Statorul este sub forma unei coroane cilindrice exterioare, iar rotorul este sub forma unui cilindru interior concentric cu statorul. Statorul este ansamblul elementelor fixe ale mașinii, fiind constituit în esență dintr-un miez (jug) feromagnetic care posedă pe periferia interioară o înfășurare trifazată, bifazată sau monofazată. La exterior este plasată o carcasă cu rol de protecție și care este prevăzută cu aripioare pentru mărirea suprafeței de evacuare a căldurii spre mediul exterior. Rotorul mașinii
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
scurtcircuit (fig.5.1) și mașina cu rotor bobinat (fig.5.2 și 5.3). În fig.5.1a) este prezentată o secțiune longitudinală printr-o mașină asincronă de mică putere, cu rotor în scurtcircuit sau în colivie de veveriță. Jugul statoric se realizează din tole feromagnetice de 0,5mm grosime pentru diminuarea pierderilor în fier. Materialul feromagnetic este normal aliat cu siliciu și este laminat la cald sau la rece (cu cristale neorientate), tolele fiind izolate între ele cu o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
la aplicații unde forțele de frecare sunt preponderente în cuplurile rezistente, și în sfârșit, schema la cuplu variabil se poate utiliza la ventilatoare, pompe centrifuge etc. Pentru calculele de proiectare a acestor mașini interesează rapoartele fluxurilor polare, a inducțiilor în jugul statoric, precum și a inducțiilor în întrefier (și în dinții statorului). Valorile aproximative ale acestor rapoarte sunt date mai jos (tabelul 5.5) [20], unde indicii 2 și 1 se referă la schemele cu număr de poli p2, respectiv p1 (p2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cea politică, a voinței Americii de a schimba lumea conform dezideratelor ei, dar fără traducere în fapt (Umberto Eco se întreba retoric de ce oare Superman, dispunând de puterile sale nemăsurate și de conștiința Binelui, nu îi eliberează pe chinezi de sub jugul maoist?).784 Cei mai mulți interpreți au localizat însă în efigia lui Superman nu doar codul moral absolut al societății americane post-industriale, dar și o încărcătură politică specifică, bagaj ideologic care i-a contaminat pe toți super-eroii la originile lor interbelice. În
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și emoțională, reflectă cu claritate mobilul acțiunii armatei române, precizând că: "a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre..."1 Vestea intrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor, în pofida îngrijorării firești
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a națiunii. Scopul final al acestor demersuri îl constituia obținerea Independenței, prin recăpătarea „vechilor drepturi”, așa cum este el definit, printre altele, în memoriul divanului Țării Românești, din 1789. Acesta cerea ca, la semnarea păcii, Marile Puteri “să ne scoată de sub jugul Porții otomane, să ne lase în neatârnare și în folosirea vechilor noastre legi, obiceiuri și drepturi, de a ne îngădui, nouă și Moldovei, principi domnitori ai nației”. Propunându-și ca ultim țel deplina eliberare de sub turci, autorii diferitelor proiecte neoficiale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la declanșarea unor ostilități cu Turcia, aliatul natural al Angliei împotriva expansionismului rusesc spre India. The Herald sublinia că „Este evident că adevărata intenție a Rusiei nu este să facă Grecia un stat independent, ci să-i transfere dependenta de sub jugul turcesc sub al ei însăși, (...) obținând astfel o stație navală în Mediterana”. Moartea neașteptată a lui Canning a împiedicat materializarea unei politici ale cărei baze fuseseră doar trasate. Lord Goderich și mai apoi Ducele de Wellington nu s-au ridicat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vastă propagandă pentru susținerea cauzei unității tuturor românilor. În acest sens s-a reactivat Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria. Declarația Comitetului din 6 octombrie 1918, semnată de Alexandru Lapedatu, prin care cereau ,,liberarea națiunii române de peste Carpați de sub jugul Austro-Ungariei” și contestau acestei monarhii dreptul de a se mai ocupa de soarta acestora a fost prezentată atât regelui, guvernului, cât și Aliaților 40. Pe plan intern, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit la Oradea a adoptat la 29
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
diferiți. În cazul popoarelor cu civilizații străvechi, colonialismul a putut să joace un rol progresiv, deoarece a permis o dezvoltare "din punct de vedere tehnic și social" din care au apărut: "importante mișcări naționale care au tins către eliberarea de sub jugul străin. Asemenea țări au putut fi astfel eliberate de sub dominația străină, fără vreo cădere din faza capitalistă într-o fază mai veche și primitivă, fără să le fie distruse metodele moderne de producție și transport și fără să fi ieșit
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de ISM variază. "Respingînd însuși principiul dominației străine instalată peste popoarele colonizate", socialismul trebuie să distingă între două tipuri de revendicări. Pentru popoarele coloniale care au atins "condiția unei civilizații moderne", trebuie subliniat cuvîntul de ordine al eliberării complete de sub "jugul străin" și sprijinită revendicarea independenței acestora. Pentru celelalte popoare coloniale care nu au atins încă acest stadiu, ISM cere: "o protecție eficace împotriva opresiunii și exploatării, o educație sistematică îndreptată spre pregătirea obținerii independenței acestor popoare și în același timp
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
modelele orientale, vectori ai zestrei culturale și științifice antice. Ei insistă asupra progresului tehnologic pe care 1-ar fi constituit, se pare, îmbunătățirile în domeniul tracțiunii animale și al carelor (potcovirea și căpăstrul de lemn pe spinare pentru înhămarea cailor, jugul frontal pentru boi), utilizarea morii de apă, punerea la punct și înmulțirea forjelor, permițînd obținerea unui mai bun randament și a unei mai bune calități în prelucrarea metalelor și înlocuirea, în sfîrșit, a plugului fără avan-tren cu plugul cu citit
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
parametrilor sînt, în fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele al VIII-lea și al IX-lea și n-au dat naștere nici unei dislocări a activităților rurale. Jugul frontal și căpăstrul atelajului, ca și moara de apă și plugul cu comană sînt cunoscute din antichitate și sînt prezente în Europa de Est și în Scandinavia înainte de secolul al X-lea. Deci nu invenția stimulează producția, ci mai degrabă cererea crescîndă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
întrețin relații și drept fii ai familiei sînt considerați cei ai surorilor lor" [247]. Se trece apoi (p. 143-152) la obiceiurile și tradițiile din India. "Viața indienilor este supusă unui enorm număr de constrîngeri. Mai cu seamă asupra brahmanilor apasă jugul celor mai diverse prescripții. Îndatoririle brahmanului, ale acestei ființe eminente, care prin intermediul lor trebuie să facă onoare substanței sale, nu pot, într-adevăr, să consiste în acțiuni morale, ci mai curînd deoarece orice notă de interioritate lipsește într-un labirint
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]