28,495 matches
-
incoerentă, care alterează înțelegerea și aplicarea legii, este în evidentă discordanță și cu prevederile art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la integrarea și corelarea actului normativ în sistemul legislației. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, deși Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională, respectarea normelor sale concură la asigurarea unei legislații care, având claritatea și previzibilitatea necesare, respectă principiul securității raporturilor juridice, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție (Decizia nr. 51
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
3), art. 15 și art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. ... 41. Curtea Constituțională a mai analizat, în jurisprudența sa, situații similare, în care legi derogatorii erau criticate sub aspectul neconstituționalității lor și a reținut, în considerarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, că o reglementare derogatorie presupune existența normativă simultană în fondul activ al legislației a
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
de la“, iar, pe de altă parte, că ambele acte normative - atât legea criticată, derogatorie, cât și legea de la care s-a derogat au același caracter de lege ordinară. Referitor la aplicabilitatea limitată în timp, menționată mai sus în jurisprudența Curții, aceasta nu se impune în cazul de față, întrucât legea criticată nu derogă de la un act normativ cu caracter limitat în timp, așa cum este legea bugetului de stat, ci de la o lege cu norme prescriptive generale
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
competente/autorități publice în materia alocării bugetare reglementate și a raporturilor de drepturi și obligații corelative ce decurg din această lege. În acest sens, cu privire la caracterul previzibil al legii, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură și de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
3) cu privire la dreptul la un proces echitabil, ale art. 61 alin. (1) referitoare la rolul și structura Parlamentului și ale art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
de a pronunța, prin deciziile de soluționare a recursurilor în interesul legii, soluții cu caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești. ... 19. Referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța astfel de soluții, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că această competență este prevăzută de art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“, și că, în exercitarea
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Potrivit aceleiași jurisprudențe, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“ (a se vedea Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
Partea I, nr. 957 din 19 octombrie 2020, paragraful 13, Curtea a reținut că recursul în interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. ... 21. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. ... 21. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei juridic dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție. În scopul anterior
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
sunt vătămate drepturile bănești aferente pensiei pentru limită de vârstă. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 156 din 18 martie 2014 și Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008 referitoare la libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea drepturilor de asigurări sociale. ... 7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 799 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251957]
-
bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE nu impune condiții formale pentru dovedirea capacității tehnice/existența susținerii terților. În acest sens, susține că jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene este fundamental ostilă stabilirii condiției autentificării semnăturii, pentru ca certificarea din partea terțului susținător să aibă valoare probantă. Așa fiind, prin raportare la regimul imperativ stabilit prin dispozițiile relevante pentru cauză din dreptul Uniunii
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
să determine apariția unui avantaj în favoarea unui ofertant/candidat, fiind ținută de respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică, și anume nediscriminarea, tratamentul egal și proporționalitatea. ... 21. În consens cu cele mai sus menționate este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu titlu exemplificativ fiind Cauza C-496/99 P Comisia/CAS Succhi di Frutta din 29 April 2004 [Hotărârea Curții (camera a șasea) din 29 aprilie 2004 - Comisia Comunităților Europene împotriva CAS Succhi di Frutta SpA.
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
opun faptului de a permite operatorului economic să își remedieze situația și să îndeplinească obligația menționată într-un termen stabilit de autoritatea contractantă. “ ... 22. În contextul criticilor formulate din perspectiva încălcării exigențelor de claritate și previzibilitate a reglementării criticate, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată și în jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Astfel, însemnătatea noțiunii de
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
îndeplinească obligația menționată într-un termen stabilit de autoritatea contractantă. “ ... 22. În contextul criticilor formulate din perspectiva încălcării exigențelor de claritate și previzibilitate a reglementării criticate, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost reflectată și în jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. Astfel, însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul normei juridice, de domeniul pe care
DECIZIA nr. 791 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251906]
-
părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că în materia criticată există jurisprudență a Curții Constituționale și nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 355/57/2018, Curtea de Apel
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
ca urmare a vătămării din partea autorității contractante, întrucât este ținută deopotrivă de vechea procedură, dar și condiționată de plata cauțiunii pe noua procedură în cadrul unei proceduri de contestare unitare și singulare. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia principiilor pretins a fi încălcate de normele criticate. ... 6. De asemenea, se învederează că dispozițiile art. 61^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
alin. (2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea observă că aceste norme constituționale stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică în dreptul său ori într-un interes legitim, care se stabilesc prin lege organică. Atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului au admis posibilitatea unor limitări aduse prin lege exercitării accesului liber la justiție (Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010). ... 25. De asemenea, atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57), cât și în cea a Curții Constituționale (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
cauțiuni prin legislația ce reglementează remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, respectiv cuantumul acesteia, Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară în materia cauțiunii în general, spre exemplu, Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, a reținut că acesta este rezonabil, legiuitorul impunând și un
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată, paragrafele 33-36). ... 31. Prin urmare, având în vedere jurisprudența sa în materie, Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21. ... 32. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu
DECIZIA nr. 879 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251878]
-
România și se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, astfel cum este definit de legislație, în contractele colective de muncă sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurisprudența Curții de Justiție; ... d) interpunere - intervenția unui terț ca mijlocitor între agentul de plasare și angajatorul străin sau persoana mediată, în vederea facilitării activității de mediere; ... e) furnizor de servicii de plasare a forței de muncă - persoana juridică stabilită pe
LEGE nr. 156 din 26 iulie 2000 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/251876]
-
în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 și ale art. 31 din Legea nr. 182/2002, sens în care face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. De asemenea, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 din Codul de procedură civilă, nefiind fundamentate susținerile invocate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
proceduri precar instituite prin norme infralegale, care limitează accesul avocaților într-o cauză la toate piesele dosarului, sunt neconstituționale din perspectiva dispozițiilor art. 24 și art. 21 din Constituție, încalcă exigențele instituite de art. 6 din Convenție și consacrate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Se încalcă astfel și art. 20 din Constituție. ... 8. Chiar dacă există situații în care, din cauza vreunui posibil efect dăunător pe care l-ar putea avea publicitatea anumitor
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]
-
serviciu depuse ca probe în dosar de obținerea unei autorizații prealabile se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 53 din Constituție, în care este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, așa cum s-a stabilit deja în jurisprudența Curții Constituționale. Relevant în acest sens este, cu titlul de exemplu, considerentul 60 al Deciziei Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 810 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251926]