4,936 matches
-
Lângă palat, în partea de sus, se află grădina domnului”) se plimba, cu siguranță, văduva Ecaterina Salvaressi și tot acolo își ospăta Radu Mihnea, aflat la a treia domnie în țara Românească, prin 1613, oaspeții veniți din Ardeal (unul dintre ei, juristul și diplomatul Toma Boisos, și-a notat: „într-o zi voievodul ne-a dat un ospăț bogat într-o grădină foarte frumoasă sub un umbrar de primăvară...”), în Moldova, cu câteva bune decenii înainte, Alexandru Lăpușneanu pusese să i se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ȘOROBETEA, Aurel (8.IX.1946, Brașov), poet, prozator și traducător. Este fiul Ioanei (n. Flămând) și al lui Ioan Șorobetea, jurist din Josenii Bârgăului, refugiat la Brașov după Dictatul de la Viena. Ș. frecventează școala primară, gimnaziul și Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj. Tot aici student, din 1964, al Facultății de Filologie de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, își ia licența în 1969. Face parte
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
SPÂNU, Petruța (3.X.1943, Câmpulung Moldovenesc), critic, istoric literar și traducătoare. Este fiica Oltei (n. Păsăilă) și a lui Ioan Spânu, jurist. Urmează școala elementară și liceul la Gura Humorului (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția franceză-română (1960- 1965). În 1978 își susține doctoratul cu o teză dspre Albert Thibaudet. Preparator (1965), asistent (1968), lector
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
SCRIBAN, Romulus (24.VIII.1838, Burdujeni, azi Suceava - 29.X.1912, Iași), publicist și autor de versuri. Nepot de frate al cărturarilor Neofit și Filaret Scriban, S. este tatăl arhimandritului Iuliu Scriban, al profesorului August Scriban și al juristului Traian Scriban. A învățat mai întâi la Iași, frecventând cursurile Seminarului de la Socola și cursul superior al Academiei din Iași (fosta Academie Mihăileană). În 1860 pleacă la Torino, continuându-și studiile la Universitate, unde urmează teologia și dreptul, luându-și
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
țărani. Frecventează Școala Profesională de Siderurgie la Hunedoara (1961-1964), apoi cursurile unor licee teoretice din același oraș (1965-1967) și din Făget, județul Timiș (1969-1971). La București va absolvi Școala de Biblioteconomie (1973) și Facultatea de Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial cu volumul Geometria zăpezii, în 1993. Mai colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Meridianul Timișoara”, „Knijzevni zivot
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Roșca Codreanu” din Bârlad, Panait Mușoiu, propagandist socialist, funcționar, care a susținut materialicește periodicul, și Eugen Vaian. Li s-au alăturat Raicu Ionescu-Rion, elev la Bârlad, ca și Ibrăileanu, debutant în publicistică, H. Streitman, student la Göttingen, C. Hamangiu, viitorul jurist, coleg, pe atunci, cu Ibrăileanu, Izabela Andrei - Izabela Sadoveanu, care debutează aici în 1890 -, Corneliu Botez, Ion Catina. Revista era gândită ca o publicație „socialistă, ateistă, materialistă, realistă - în sfârșit, revoluționară în toate direcțiile”. Modelul, urmat îndeaproape, ca orientare și
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
la munca științifică, explică și unele exagerări și erori. Învățații ardeleni nu și-au precupețit eforturile pentru a-și „lumina” conaționalii în toate privințele. Instruindu-i intelectual, se străduiau să îi călăuzească și în viața practică. Indiferent de profesie (preoți, juriști, medici), promotorii Renașterii ardelene, îmbinând acțiunea edifiantă prin viu grai cu cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
SĂNDULESCU, Mircea (20.IX.1945, Brăila), prozator și dramaturg. Este fiul Elenei Săndulescu (n. Panaitescu), profesoară de istorie, și al lui Vasile Săndulescu, jurist. Urmează liceul la Brăila și este licențiat al Facultății de Filologie, secția limba engleză, a Universității din București (1969). Până în 1980 lucrează ca profesor la liceele bucureștene „Mihail Sadoveanu”, „I. L. Caragiale” și „George Coșbuc”, ulterior fiind redactor la „Viața românească
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
se întemeiază pe un program de psihoprofilaxie, care implică activitatea unei „echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar, în care activitatea medicului, a psihiatrului și a psihologului se împletește cu cea a infirmierei, a asistentei sociale, a defectologului, a sociologului, a juristului și a economistului. Orice acțiune de igienă mintală este o cooperare lărgită, în care statul este obligat să intervină, susținând-o moral și material. Este în interesul instituțiilor de stat și guvernamentale să promoveze acțiunea de igienă mintală, pentru prevenirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de valori ale modelului socio-cultural. Avându-se în vedere faptul că aria de cuprindere socială a acțiunii de igienă mintală este extrem de largă, aceasta reclamă o importantă concentrare de forțe cu caracter multidisciplinar: medici, psihologi, educatori, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști, asistenți medicali, precum și instituții de stat. Activitatea trebuie să se înscrie într-un larg program de măsuri sociale, care să antreneze majoritatea sectoarelor vieții sociale. Această acțiune trebuie să își găsească locul în programele de măsuri social-politice permanente ale Statului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
propuse de acțiunea de igienă mintală. Aceasta presupune o conlucrare activă între membrii echipei. În ceea ce privește componența sa, echipa terapeutică dispune de următorii specialiști: medic psihiatru, medic de medicină generală sau specialist igienist sau de medicină socială, psiholog, asistent social, sociolog, jurist și economist, pedagogi, asistenți medicali. Li se asociază familiile celor vizați, instituții sociale, școala, biserica etc. 2) Dotarea tehnico-materială Succesul echipei terapeutice nu depinde numai de competența profesională și de conștiinciozitatea membrilor săi. Incontestabil că acestea reprezintă aspecte importante, de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Psihologia familiei Cadrul general Chestiunea statutului social al familiei și a relațiilor dintre persoanele care compun acest grup reprezintă o temă de interes major pentru un mare număr de specialiști psihologi, pedagogi, psihiatri, psihanaliști și psihoterapeuți, asistenți sociali, medici, sociologi, juriști, economiști. Problemele pe care le ridică familia de astăzi, criza gravă pe care o traversează, schimbarea ierarhiilor și a rolurilor în interiorul grupului familial, conflictele și „nevroza conjugală” care duc la dezorganizarea familiei sunt numai câteva dintre temele majore la cere
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arăta pe parcursul lucrării de față, dispensarizării bolnavilor psihic, formelor de asistență ambulatorie, spitalului de zi, atelierelor protejate etc. Acțiunea de psihoprofilaxie se desfășoară de „echipa terapeutică”, cu o componență complexă (medic psihiatru, psiholog, psihopedagog, sociolog, asistent medical și asistent social, jurist, instructori de ergoterapie etc.), având ca obiectiv recuperarea și resocializarea bolnavilor psihic. Acțiunea de psihoprofilaxie, individuală sau colectivă, are un caracter deschis, lărgit, în comparație cu terapia psihiatrică sau cu psihoterapia. Ea presupune un ansamblu de măsuri medico-psihosociale, care urmăresc restaurarea Persoanei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociopatice reclamă o organizare specială a acestei rețele de asistență. Se impune cu necesitate formarea atât a unor instituții specializate în desfășurarea acțiunii de igienă mintală, cât și a unor cadre de specialitate (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, sociologi, economiști, juriști), antrenate în activitatea de igienă mintală. Formarea de cadre specializate trebuie făcută prin recrutarea acestora dintre specialiștii mai sus menționați, care trebuie instruiți în domeniul igienei mintale. În acest scop, se vor organiza cursuri de specializare sau perfecționare care vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
liber și cetățean” a acestora În Evul Mediu, degradarea progresivă a condiției „locuitorilor” prin reglementările instituite de Codul lui Caragea, Regulamentul Organic și legea din 1851, În fine, necesitatea Împroprietăririi prin răscumpărare a țăranilor pe pământul lucrat . Sursele pe care juristul Își fundamenta argumentația sunt, de altfel, elocvente: este suficient a menționa că una dintre cele mai importante era lucrarea lui Nicolae Bălcescu, Question economique des Principautés Danubiennes . Diferențele față de concepțiile clasicului pașoptist sunt totuși vizibile; dincolo de modalitatea concretă În care
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
memorialist. Este fiul Elenei (n. Samurcaș) și al lui Toma Tzigara. Mama era înrudită cu importante familii boierești din Muntenia, între care Kretzulescu și Rallet. Numele Samurcaș va fi adăugat patronimicului în 1899, când tânărul este adoptat de unchiul său, juristul Ioan Al. Samurcaș. Crește în ambianța culturală a familiilor Maiorescu și Kremnitz, care îl introduc și la Palat. Temeinicele cunoștințe de cultură germană acum încep să fie asimilate. Între 1882 și 1890 va parcurge la București cursurile gimnaziale, întâi la
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
moralmente la rangul de prime instituții ale unui popor mare și civilizat. A tuturor care iubind frumosul și știința își dau seama că pentru a înălța patria trebuie să închine inteligența lor culturii românești”. De altfel, cu mândrie neascunsă articolul Juriștii în teatru menționează nume de prestigiu ale lumii literare care provin din breasla profesioniștilor dreptății, începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
, Adrian (31.III.1952, București), poet. Este fiul Elenei (n. Păltineanu) și al lui Teodor Vasiliu, jurist. Va absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976. Face carieră juridică în calitate de judecător (1975-1980) și avocat (din
VASILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
această recunoaștere nu era obligatorie), din care nu lipseau clerici și funcționari. Tatăl său, Ioan, „fiul popii”, ajunsese mare staroste de negustori, funcție ce pretindea cunoștințe juridice. De la cincisprezece ani, Z.R. intră, până prin 1814-1815, în serviciul clucerului Ștefan Conduratul, jurist pentru care, ca logofăt de cancelarie, copia în grecește, până în 1811, Manualul de legi al lui Mihai Fotino. Sunt anii de ucenicie și formare ai lui Z.R., care, atras de scrierile istorice și stimulat de sentimente patriotice și antifanariote
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
în săptămânalul „Index”. Mai înainte scrisese versuri și publicase în „Azi”, în noiembrie 1932, poezia Iarna, sub pseudonimul Merica Urlea. V. este surprinzător: filosof, sociolog, economist, teoretician al eticii sistematice și al statisticii morale, profesor, poet, cercetător pe teren, teolog, jurist și critic literar deloc convențional. Se vrea un spirit al totalității, nu un spirit al fragmentului. Nu evită nici discipline mai frivole, cum ar fi moda sau dansul. Era, de altfel, un bun dansator, deși trupul lui voluminos nu l-
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Ștefan, Corneliu Bogdan, N. Constantinescu, Mircea Malița, Al. Lungu, Bianca Bratu, Eugen Teodoru, Nicolae Nicolae, Nicolae Liu, Mihai Mănciulescu, Paul Ioanid, Virgil Ionescu, Barbu Ungureanu, Edith Stoian, Eugen Phoebus, Sergiu Verona, Nicolae Dumitru, Emanuel Valeriu, Mihai Meria, Mioara Cremene, Eduard Jurist. L. B.
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
instituții similare din Occident. Gusti a fost impresionat de inițiativele unor cunoscute personalități europene privind ieșirea rapidă și eficientă din criza socială profundă cunoscută de țările lor. Astfel, după dezastrul militar experimentat de Franța la Sedan în 1871, un mare jurist francez (Boutmy) a considerat că soluția ieșirii din criză a țării sale este o bună cunoaștere a problemelor sociale ale țării, întemeind prestigioasa Ecole libre des sciences politiques, la care s-au adăugat ulterior Collège libre des sciences sociales și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
antropologie negativă (oamenii nu „știu”, nu „înțeleg”, nu își schimbă „mentalitatea”). Rezultat al unei cercetări de teren ce a avut loc între 1990 și 2001, studiul este bazat pe modalitățile concrete în care oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Relațiile de cunoaștere dintre omul de știință și drept au depășit cadrul empiric și simplist dintre drept și sancțiune, devenind un factor de progres social și judiciar. S-a impus astfel nevoia becariană de a cunoaște omul, juristul devenind un om de știință și un umanist. Mesajelor privind relația de cunoaștere dintre omul de știință ca expert și justiție Îi dau viață coordonatele eticoștiințifice ale expertizei medico-legale psihiatrice prin ceea ce s-a numit „naturalizarea epistemologică de cunoaștere a
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
dintre Prut și Nistru (1812-1918), Chișinău, 1992, p. 142. </ref>. Împăratul Alexandru al II-lea a emis un ucaz care prevedea extinderea reformei judiciare și asupra Basarabiei. În anul 1869, guvernatorul acesteia, Ivan Gangardt, a dispus alcătuirea unei comisii de juriști din ținut pentru codificarea legilor locale și elaborarea unui nou cod legislativ al provinciei. Din componența comisiei au făcut parte mai mulți juriști de origine română, care, În polemică cu cei de origine rusă, au Încercat să apere legislația locală
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]