66,303 matches
-
să înlesnească interpretarea, se pot face cel mult speculații sau simple presupuneri ipotetice. Trebuie luate în considerare două momente: când i-a mărturisit Lovinescu lui Monda conținutul și modalitatea formală de structurare a Agendelor (apreciate de ultimul ca alcătuind un Jurnal), destinate de critic unei apariții postume? Și: când și-a notat autorul lui Trubendal cele declarate de Lovinescu? Este neîndoielnic că Monda nu inventă pur și simplu spusele lui Lovinescu și că acestea au măcar în parte o bază reală
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
pur sînge. Colegii ei de redacție de la Dilemă au strîns o parte (cam o treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
treime) dintre interviurile Țiței Chiper și le-au publicat fără să fie convinși că ea ar fi acceptat asta cu inima deschisă. Că în cazul unor jurnale nedestinate inițial marelui public, gestul lor mi se pare binevenit. Interviurile acestea sînt jurnalul Țiței Chiper și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de îngrijitorul ediției (Mircea
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
ca de pildă aceea între public și privat. O vizită particulară la patronul unui club de fotbal a putut să ducă la cele mai aberant-năstrușnice speculații publicate pe prima pagină a unui binecunoscut cotidian. Cînd le-am spus reporterilor acelui jurnal că nu urma să devin consilierul respectivului personaj, au virat în viteză, construind o altă istorie, nu mai puțin năucitoare. A apărut și un profesor din Marea Britanie, care se dorește călăuza "intelectualilor vigilenți" din România (pe mine, unul, cuvîntul "vigilent
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
sculat". Acum e altfel: aproape cu toții știm ce are de gând poliția, parchetul, comisarii sau procurorii... Descinderile și "flagranturile" se transmit în direct la televiziune, kilogramele de droguri ne sunt prezentate cu posesorii, consumatorii și cu cătușele lor cu tot... Jurnalele tv ne dau detalii în valuri de declarații docte și certe despre cele mai incerte chestiuni... Totul se știe, totul se cunoaște până în cele mai mici amănunte, fiindcă, dacă suntem în miezul democrației, nimic nu trebuie să mai fie tabu
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
prin desăvîrșita urbanitate a tonului (criticul a înțeles și aplică îndemnul lui Kogălniceanu potrivit căruia trebuie criticată cartea, nu persoana care a scris-o), eleganța stilistică, logica impecabilă și argumentarea fără cusur. Chiar dacă subiectele despre care scrie sînt foarte delicate (Jurnalul lui Sebastian și întreaga dispută declanșată de el pe marginea antisemitismului românesc, controversata și, pe alocuri, scandaloasa carte a Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'oublie du fascisme, cărțile despre viețile lui Mircea Eliade, și Eugčne Ionesco, literatura proletcultistă, chestiunea
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Paul Goma, Dumitru }epeneag, Dan Petrescu) (...). (...) nici Gheorghe Grigurcu, nici Paul Goma, nici Dumitru }epeneag, nici Dan Petrescu nu sunt autori insignifianți literar, cum dă de înțeles Augustin Buzura" (p. 212). Excelente sunt paginile scrise de Mircea Iorgulescu despre despre Jurnalele Monicăi Lovinescu, cronicarul Nicolae Manolescu, cărțile Sandei Cordoș, volumul Ilinei Gregori Studii literare. Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: trei analize, cartea lui Gabriel Dimisianu, Lumea criticului, or despre posteritatea lui Eugen Lovinescu. Fiecare pagină din Tangențiale aduce importante dividende intelectuale
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
avocații din provincie, floarea intelectualității române". în perioada interbelică, cea în care se înstrăinează de poezie, condeiul lui Goga continuă, totuși, a se exprima, suficient de susținut, în publicistică. într-o publicistică ce, dacă-i adăugăm și magistralele pagini de jurnal (bunăoară cele atît de savuros incisive referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un registru contrastant celui din panegiricele cuprinse sub titlul Precursori), ar putea fi socotită o răscumpărare a lirei amuțite și poate chiar mai mult decît atît. Dl Ilie
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
corectă receptare și o necesară recuperare a unei literaturi aproape uitate, aproape necunoscute, scrierile lui Virgil Mazilescu se află acum la vedere: poemele publicate în periodice sau în cărțile apărute în timpul vieții, cele rămase în manuscris, recenziile, proza, scrisorile și jurnalul. Referințele critice, de la debut încoace constituie și ele, alături de datele bio-bibliografice stabilite de Alexandru Condeescu, un solid sprijin pentru istoria receptării scriitorului. Cea mai însemnată cantitativ și calitativ este opera poetică. Adunate astfel, volumele Versuri (1968), Fragmente din regiunea de
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
calitățile!). Chiar dacă nu pune diagnosticele cele mai bune, are o mare prețuire pentru actul artistic, fie el și mediocru. Scrisorile către Sergiu Vărgatu (publicate în 2000 în "Manuscriptum") și către D. }epeneag (apărute în "Viața românească" în 1992) întregesc, alături de jurnalul ultimelor luni de viață (ianuarie 1984-aprilie 1984), portretul omului Virgil Mazilescu. Chinuit de obsesia unei iubiri imposibile, chinuit de boală, de ravagiile alcoolismului, este preocupat totuși - ultimă redută - de soarta operei, de impactul ei asupra cititorilor. Probabil că el nu
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
povestește că, întrebat într-un grup de poeți ce e mai important pentru el, poezia sau existența, Mazilescu răspunde fără să ezite: existența, spre surprinderea celor de față care declaraseră poezia drept cea mai importantă. Iată și o consemnare din jurnal ("Băieții ăștia cred prea mult în "artă" (poezie, pictură și alte căcaturi) - Eu nu cred decît în moarte, adică în iubire." Nora Iuga vede în această declarație o neîncredere în valoarea poeziei proprii ("simțea felul insidios în care legenda se
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
fundamentală pentru Virgil Mazilescu, chiar așa, pusă, paradoxal, pe locul doi. Probabil că așa a fost, iar cei ce vor să știe ce îi chinuiește mai mult pe poeți găsesc răspunsuri suficiente într-un sens și în celălalt în paginile jurnalului. Pentru a vorbi însă în cunoștință de cauză trebuie citită mai întîi, totuși, poezia.
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
Citindu-l, nici nu-ți dai seama că au trecut paisprezece ani și că, de pildă, alegerile de care e vorba în intreviu nu sînt cele de astăzi. ACADEMIA CAȚAVENCU (nr. 16) ne atrage atenția, a propos de semnalări, că jurnalul lui Virgil Mazilescu remarcat de noi într-o revistă craioveană a apărut în Manuscriptum încă din 1993 și, apoi, în volumul recent al Operelor poetului. Mulțumim pentru precizare. Reaua informație nu e o scuză. Dar despre reviste care reproduc texte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
Dar despre reviste care reproduc texte, fără a spune explicit că au mai apărut, ce să mai zicem? l în legătură cu dna Lovinescu: COTIDIANUL de acum două săptămîni publică un editorial semnat de dl Valeriu Stan referitor la volumul 3 al Jurnalului, acela premiat de noi. Ca și dl Gabriel Andreescu, dl Stan comite eroarea de a cere unor însemnări zilnice să reflecte un punct de vedere obiectiv și nepartizan asupra evenimentelor istorice. Și dacă dna Lovinescu are în privința, bunăoară, a Partidului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
ieri, o manieră ciudată de a comenta gazetele și evenimentele culturale. Să numim maniera indirectă. Cu alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să-ți sugerezi opinia proprie. în loc să spui de-a dreptul ce crezi, de exemplu, despre Jurnalul dnei Monica Lovinescu, în volumul premiat de România literară drept Cartea Anului 2003, îl citezi copios pe un oarecare Dan Petrescu, veleitar întru ale prozei (epistolare), care l-a înjurat birjărește în Timpul de la Iași. Alt exemplu: afli că România literară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
își explică demersul și îl face clar, transparent pentru cititorul dezorientat în enorma abundență și diversitate de materiale. Bineînțeles interesul textelor variază foarte mult în funcție de personalitatea "emitentului", de împrejurările descrise: unele poartă amprenta unei fine intelectualități ca cele extrase din Jurnalul lui Alice Voinescu sau povestirile vii ale lui Ionel Dobrogeanu-Gherea, unul dintre acompaniatorii favoriți ai lui Enescu (alături de care a cântat peste 400 de concerte), mărturiile unor rude, discipoli, colegi sau mărturiile naive, dar sincere ale unor foști angajați (șoferul
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
sfidează (...) pericolul uniformității, latent în extazul liniar al comentariului, care ajunge - uneori - să riște inadecvarea, tratînd cu gravitate exagerată amănunte mai puțin semnificative ori chiar insignifiante: un cuvînt, o exclamație sau - ca să exagerez și eu puțin! - chiar o virgulă! - din jurnalul lui Tolstoi îi pot da lui Lucian Raicu iluzia unor intenții profunde ori a unor înțelesuri adînci privitoare la opera și conștiința marelui scriitor". Trecută prin filtrul imaginativ, percepția lui Alex. Ștefănescu răspunde la imagini prin imagini. O undă de
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
critic, literatura îi apare Ťca un uriaș foc aprins noaptea, în jurul căruia chipurile cititorilor, inundate de lumină și dogoare, capătă expresii stranii: contaminate de frenezie sau, dimpotrivă, placide și somnolente, pierdute în actul contemplației sau schimonosite de refuz și neînțelegereť (Jurnal de critic, p. 166), comparația e revelatoare pentru ce vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării, mirabila scînteie a
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
LITERAR ȘI ARTISTIC, 9 noiembrie) dl. C. Stănescu atrage cu umor atenția Cronicarului "României literare" că n-a citit pînă la capăt Saeculum de la Focșani pe septembrie din care a spicuit cîteva afirmații ale lui E. Barbu din ineditul său jurnal. Dacă citea, Cronicarul ar fi descoperit că ideile regretatului redactor-șef al Săptămînii sînt încă, într-un anumit fel, de actualitate. Un oarecare Adrian Botez comentează noile manuale de istorie, antinaționale, firește, curate porcării, ce mai vorbă, socotindu-le rodul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
Manolescu, Liviu Papadima și Paul Cornea au stabilit, într-o noapte de august, strategia manualelor alternative, prin care să-i Ťoperezeť pe tinerii români de istorie". Recunoaștem că n-am avut nici răbdare, nici curiozitate, după ce am constatat ce conține jurnalul lui E. Barbu, ca să citim revista pînă la capăt. Dl. Stănescu are dreptate: am ratat o "coincidență" de tot hazul. îi mulțumim că ne-a revelat-o. Care va să zică, într-o noapte de august, din anul de grație etc. etc. l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
hazul. îi mulțumim că ne-a revelat-o. Care va să zică, într-o noapte de august, din anul de grație etc. etc. l Dl. Stănescu ne-a și ambiționat. Am citit integral Saeculum pe octombrie. Din păcate, n-am găsit mare lucru. Jurnalul din 1982 al lui E. Barbu e plictisitor de-a binelea. Ce crede maestrul C. Ciopraga despre Leonid Dimov nu ni s-a părut foarte captivant. Iar convingerea junelui Andrei Milca (într-un necrolog) că Geo Dumitrescu a tăcut 20
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
religioase. Am trecut la articolul dnei Magda Ursache promițător intitulat Linia fierbinte a prozei din care am aflat părerile distinsei doamne despre literatura pornografică din România ultimului deceniu și jumătate. Absolut neinteresante. Și ca să închidem cercul, ne-am întors la jurnalul inedit al lui Barbu, tot neprezentat (sursă etc.), cu unele puncte de omisiune pe care nu știm cui să le punem în cîrcă, și prefațat de dl. Emil Manu care vede în autorul Groapei "un scriitor singular" și "cel mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
forțelor spirituale emanând din Shambala se amână mereu acea tragică schimbare de axă a globului, pe care geologia o cunoaște foarte bine și care va prăvăli lumea noastră în ape scoțând cine știe ce continent nou..." (p. 68). E un fragment din jurnalul lui Zerlendi din 1910, mărturisind limpede că el cunoaște drumul și rostul Shambalei. Axa geografică a lumii poate fi înțeleasă foarte bine ca o axă simbolică a echilibrului lumii la începutul secolului XX. Nuvela lui Mircea Eliade are, dincolo de diferența
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
manifestare apelînd la moduri "necanonice" în sistemul retoric al profesiei sale, capabile a-i asigura o prezență personală, care să corijeze codurile transpersonale ale studiului de istorie literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de tip jurnal, ce-și asumă confesiunea, precum și elemente de narațiune (în completare, ne întrebăm dacă și "critica de întîmpinare", înțeleasă în acest chip generos, nu se interferează cu jurnalul, n-ar putea fi socotită la rigoare ca un jurnal avînd ca obiect
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
literară, protocolul comparatist ori "tehnicismele" teoretizării în exces. Eventual prin intermediul scriiturii de tip jurnal, ce-și asumă confesiunea, precum și elemente de narațiune (în completare, ne întrebăm dacă și "critica de întîmpinare", înțeleasă în acest chip generos, nu se interferează cu jurnalul, n-ar putea fi socotită la rigoare ca un jurnal avînd ca obiect preponderent lectura!). într-un duh al "autenticității" împletite cu utopia, criticul nostru meditează la umplerea "golului" dintre viața "obiectivă" a operei și cea "subiectivă" a glosatorului său
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]