3,080 matches
-
fix două săptămâni de la producerea evenimentului, un "document exploziv", "confidențial", "despre care există informații demne de încredere că ar fi strategia secretă a Alinaței DA, realizată de o firmă de consultanță care lucrează pentru formațiunea amintită"86. Pe scurt, materialul jurnalistic acredita ideea că retragerea lui Stolojan din cursa prezidențială și înlocuirea acestuia cu Băsescu a fost o mișcare atent calculată, o mișcare tactică a strategilor Alianței, un argument puternic în acest sens fiind și rapiditatea cu care criza a fost
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Iuliu Winkler și Laszlo Borbely, ambii de la UDMR, și de liberalii Mihai Voicu și Cristian David (vezi și Anexa nr. 9). 183 Din cele 15, PNL urma să dețină 7 posturi, PD 5, UDMR 2 și PC unul. 184 Surse jurnalistice afirmau că oricum PD era nemulțumit de prestația ministerială a lui Dobre. 185 Iată câteva fragmente din două comentarii jurnalistice convergente pe această temă: "... Renunțând la Pogea și la Dobre, democrații dau impresia că au făcut un sacrificiu, dar, în
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
9). 183 Din cele 15, PNL urma să dețină 7 posturi, PD 5, UDMR 2 și PC unul. 184 Surse jurnalistice afirmau că oricum PD era nemulțumit de prestația ministerială a lui Dobre. 185 Iată câteva fragmente din două comentarii jurnalistice convergente pe această temă: "... Renunțând la Pogea și la Dobre, democrații dau impresia că au făcut un sacrificiu, dar, în realitate, nu au pierdut nimic. În locul celor doi pioni, în guvern vine Radu Berceanu, care se așază lângă unul din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
urmă erau mai puține ca urmare a deciziei unora dintre conservatori de a alege să renunțe nu la posturile ocupate, ci la PC. 213 Giovanni Sartori, Ingineria constituțională comparată, București, Ed. Mediterana 2000, 2002, pp. 119-120. 214 Conform unor surse jurnalistice, președintele-jucător a discutat cu lideri ai PD, printre care, Emil Boc, Vasile Blaga și Liviu Negoiță, pe chestiunea restructurării cabinetului inclusiv la un restaurant de lux din Capitală, dumincă 3 decembrie, unde s-a stabilit ca democrații să ceară portofoliul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Investigation into Belief Systems”, Social Science Quarterly, vol. 69, nr. 1, martie, pp. 137-154. Foucault, Michel, 1997, A supraveghea și a pedepsi, Editura Humanitas, București. Foucault, Michel, 2005, Istoria sexualității, Editura Univers, București. Fundația Concept, 2004, „Manual de șpagă. Investigații jurnalistice asupra practicilor associate corupției mici”, http://www.nudaspaga.ro/media/downpdf.php?filename= Manual%20de%20spaga.pdf (accesată la 1 septembrie 2005). Fundația Concept, 2004, „Șpaga la români. Ce cred și ce spun românii despre corupția mică”, http://www.nudaspaga
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este una dintre comportamentele echilibrului dinamic al oricărui sistem social și se poate traduce printr-o situație de concurență între elite specializate. Bourdieu furnizează un exemplu convingător al acestui fapt atunci când analizează relațiile dintre lumea televiziunii, ca element al „câmpului jurnalistic”, și „câmpul științific” (Bourdieu, 1966; Coenen-Huther, 1998). Câmpul jurnalistic și-a mărit considerabil importanța în cursul ultimului sfert de secol. Rezultă o veritabilă inversare a raportului de forțe dintre câmpuri diferite. În urmă cu vreo 30 de ani, o prezență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
social și se poate traduce printr-o situație de concurență între elite specializate. Bourdieu furnizează un exemplu convingător al acestui fapt atunci când analizează relațiile dintre lumea televiziunii, ca element al „câmpului jurnalistic”, și „câmpul științific” (Bourdieu, 1966; Coenen-Huther, 1998). Câmpul jurnalistic și-a mărit considerabil importanța în cursul ultimului sfert de secol. Rezultă o veritabilă inversare a raportului de forțe dintre câmpuri diferite. În urmă cu vreo 30 de ani, o prezență prea insistentă în mass-media putea compromite o carieră academică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
zilele noastre, notorietatea dobândită în ochii unui public larg și cultivat joacă incontestabil un rol deloc neglijabil în carierele universitare și le favorizează (Kauppi, 1996). Carierele academice se edifică în parte și datorită renumelui dobândit prin respectarea normelor din câmpul jurnalistic. Asta înseamnă că acest câmp este în măsură să le răzbată pe celelalte și să-și impună normele printr-o strategie a „calului troian”. Acestea fiind spuse, un câmp poate fi mai mult sau mai puțin autonom. Un câmp autonom
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
măsură să le răzbată pe celelalte și să-și impună normele printr-o strategie a „calului troian”. Acestea fiind spuse, un câmp poate fi mai mult sau mai puțin autonom. Un câmp autonom rezistă cu succes la răzbaterea normelor câmpului jurnalistic. Elitele sale specializate rămân supuse judecății actorilor din propriul câmp. În fiecare dintre câmpuri - câmpul universitar, câmpul istoricilor etc. - există dominatori și dominați, în funcție de valorile interne ale câmpului. Un bun istoric este cineva despre care istoricii buni spun că este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o strategie de adaptare individuală în sensul mertonian. Dar consecințele sugerate de Boudon trimit tot la mecanismul analizat de Bourdieu. Avem de-a face cu alte norme de excelență, care nu mai sunt cele ale lumii științifice, ci ale mediilor jurnalistice. Așadar, o întărire a heteronomiei „câmpului științific”. O deplasare a elitelor asemănătoare din punct de vedere formal a fost observată în Europa de Est în urma prăbușirii sistemului sovietic. Elita conducătoare își datora preeminența unor poziții specifice politice. Ca să ne exprimăm în termeni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ea; pe de altă parte, acela era felul său de a-și „arunca propriul corp în luptă”, fără calcule și fără nici un fel de prevedere. Așa se explică spiritul și acribia pe care le manifestă de-a lungul colaborării sale jurnalistice cu Corriere della Sera, cel mai important și mai răspândit ziar italian, considerat în mod tradițional ca fiind vocea burgheziei peninsulare și a capitalismului din Nord. Pentru Pasolini, faptul de a fi ajuns în acele pagini, de a putea să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și, de altfel, ultimul) capitol. Un film dus „dincolo de limite”, extremist și inacceptabil, realizat de un regizor „pregătit de-acum pentru lumea modernă” al cărei dușman se simte. Pasolini depune mărturia acestor intenții în intervențiile sale publice și în colaborările jurnalistice, ca și cum ar scrie un jurnal deschis, destinat memoriei viitorului. Și așa pot fi citite Scrierile corsare. Pasolini are 55 de ani și a atins acea vârstă fericită - scrie el - la care „faptul de a avea în fața ta un viitor scurt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de scrieri prime și o „serie”, mai lipsită de pretenții, de scrieri interactive, întăritoare, documentare. Desigur, ochiul trebuie să fugă de la o „serie” la alta. Niciodată în cărțile mele nu mi s-a întâmplat, ca în acest volum de scrieri jurnalistice, să pretind din partea cititorului un atât de necesar entuziasm filologic - de altfel, tipul de entuziasm cel mai puțin răspândit la momentul actual. Desigur, cititorul poate face trimitere și la altceva decât la „seria” de scrieri conținute în volum. De exemplu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intelectual și romancier. Pentru că reconstruirea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat în Italia după 1968 nu este chiar atât de complicată. Acest adevăr - iar asta se simte cu o precizie absolută - se află în spatele unui mare număr de intervenții inclusiv jurnalistice și politice, și nu în spatele unei doze de imaginație sau de ficțiune ce caracterizează intervenția mea. Ultimul exemplu: este clar că adevărul presa, cu toate numele sale, în spatele editorialului din Corriere della Sera din 1 noiembrie 1974. Probabil că jurnaliștii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toți vor fi de acord - problemele dureroase sau delicate pot fi trecute sub tăcere sau înăbușite... Subiecte considerate vreme îndelungată interzise, precum anticoncepționalele, avortul, relațiile sexuale dintre adolescenți, fac acum obiectul unor emisiuni radiofonice și de televiziune, al unor anchete jurnalistice. Ar fi exagerat să spunem că același lucru se întâmplă- cel puțin în Franța - și în cazul homosexualității.” 2. „La originea a toate acestea se află poate o scurtă frază a Sfântului Pavel din Epistola către efeseni: «Iar desfrâu și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este nimic în comparație cu indignarea pe care mi-a stârnit-o zilele acestea un articol al unui pretins antifascist: al directorului adjunct al ziarului La Stampa, Casalegno. Într-un articol de-al său, scris recurgând la cele mai rele locuri comune „jurnalistice”, învechite chiar și pentru ironia lui Dostoievski în 1869, polemizează la adresa mea, a lui Moravia, a lui Parise și a lui Pannella pentru o dezbatere de-a noastră cu privire la filmul Fascista de Nico Naldini (la masa rotundă organizată de Panorama
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
teme economice la unele ziare. Datorită reputației câștigate ca ziarist în probleme economice, în 1937 i se oferă o catedră de economie politică în America, la Bennington College. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, experiența bancară, universitară și jurnalistică de până la acea dată s-a îmbogățit cu experiența practică acumulată ca urmare a angajării sale într-o mare organizație americană. În 1950, după publicarea a trei cărți care l-au făcut cunoscut, i se încredințează la New York University o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre intervievați refuză să comenteze, chiar dacă versiunile celorlalți tind să se sprijine reciproc, un bun cercetător va menționa chiar și acest amănunt, precizând faptul că o persoană a fost Întrebată, dar a refuzat să răspundă, după cum se procedează În reportajele jurnalistice de calitate. Al treilea tip de interviu presupune Întrebări mai structurate, pe linia celor dintr-un sondaj formal. Acesta din urmă poate fi conceput ca parte a studiului de caz și poate produce date cantitative ce vor fi alăturate celorlalte
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Colaborează la „Jurnalul literar”, „Bacăul”, „Moldova”, „Ateneul cultural”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a. Marcat de opera și personalitatea lui G. Călinescu, de care s-a simțit profund atras în anii studenției, A. se dedică cercetării contribuției artistice și jurnalistice a acestuia. Teza de doctorat, publicată în 1974, raportează insistent manifestările literare ale lui Călinescu la viziunea criticului, încercând să descopere noi corelații între planul teoretic și realizările artistice și să releve structuri de profunzime, atât în cazul marilor creații
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
mărturie, „o clasă de liceu particular, două clase de gimnaziu muncitoresc și Academia ziaristică, plus cursurile seminariale ale Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în redacția săptămânalului „Adevărul”, publicație a secției române a Partidului Social Democrat din Ungaria. „Logodit cu pana”, va suporta și riscurile, fiind deținut trei luni
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
amintesc și acum de orele de insomnie și de tensiune prin care a trebuit să trec În primele săptămîni după angajare, obligat fiind să redactez acele documente Într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sînt singurii cred..., alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii, care sînt greoi, chiar dacă sînt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decît francezii și italienii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Se mai cuvine menționat că pasiunea de călător și înzestrarea de observator sunt învederate de pagini de reportaj în care M. s-a străduit să evite fasonul găunos, lozincard, confecționat-patetic ori convențional omenesc, impus în epocă unor astfel de producții jurnalistice. Anul trecut în Calabria este o scriere subiectivă și nonficțională, cronică a unui sejur de câteva luni în sudul Italiei, în 1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul
MARES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
noiembrie 1862, director, proprietar și redactor al ziarului „Independința română”. Membru (1861-1863) în comitetul de redacție al „Revistei române”, colaborează cu studii, articole și versuri. În primăvara anului 1863 I. trece în redacția cotidianului liberal „Românul”, unde își continuă activitatea jurnalistică. Ca director în Ministerul Cultelor ține, în 1865, conferințe cu subiecte istorice, iar ca ziarist, atacă guvernul și domnia lui Al.I. Cuza, prin articolele din „Conștiința națională” (1865) și „Sentinela română” (1866). Face parte din comitetul de direcție al
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
și Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă sociologizantă. G. Ivașcu nu este un istoric literar de formulă clasică, ci mai degrabă un comentator de subiecte de istorie literară la un mod jurnalistic distins, cu pasiune pentru întreținerea unui cadru de cultură prin presa de specialitate. Istoria literară este adusă la nivelul de circulație al bunurilor cotidiene și de informație accesibilă publicului nespecializat. Ideația istorico-literară a lui G. Călinescu va fi turnată în
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989, 25; Dicț. scriit. rom., II, 670-672; Micu, Ist. lit., 756-757; Popa, Ist. lit., II, 1105; Zamfirescu, Istorie, II, 325-361. N.M.
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]