KorAP: Find »[drukola/base=kantian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...60 >

1,485 matches

Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686

fi judecat decât în conjuncție cu evaluarea construcției metafizice în ansamblul ei. Este ceea ce vom încerca să întreprindem mai departe pe cazul filosofiei kantiene, fiindcă ipoteza de lucru în această parte a lucrării de față este ideea că în filosofia kantiană se află un "proiect antropologic". După cum au fost prezentate lucrurile aici, deosebirea fundamentală dintre "model" și "proiect", în cazul tematizării problemei omului, este de natură formală; astfel, modelul este autonom, în sensul că își poartă prin sine "rațiunea" de a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
proiectul antropologic constituie, cel puțin pentru unele reconstrucții, "argumentul" condiției propriu-zis filosofice a acestora. Cred că aceasta este situația reconstrucției filosofice critice kantiene. De aceea, abia după dezvăluirea proiectului antropologic din filosofia critică vom putea determina structura formală a conceptului kantian al finalității, în legătură cu care va fi interpretat personalismul energetic. Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar detașarea (dezvăluirea) proiectului

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
fi interpretat personalismul energetic. Trebuie făcută încă o observație înainte de a trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar detașarea (dezvăluirea) proiectului antropologic, acesta fiind propriu reconstrucției kantiene ce cuprinde structura formală a finalității în legătură cu care va fi regândit personalismul energetic, ci și recunoașterea, în acesta din urmă, a tipului de reconstrucție a umanului pe care o propune. Observăm însă o "evoluție" a în concepția despre om a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii acestei evaluări. I.2. Proiectul antropologic kantian I.2.a. Problema omului în filosofia critică Întrebările cărora ne propunem să le răspundem mai departe sunt următoarele: ce loc ocupă problema omului în filosofia kantiană și care este modalitatea de tematizare a problemei în cauză? Trece aceasta într-

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii acestei evaluări. I.2. Proiectul antropologic kantian I.2.a. Problema omului în filosofia critică Întrebările cărora ne propunem să le răspundem mai departe sunt următoarele: ce loc ocupă problema omului în filosofia kantiană și care este modalitatea de tematizare a problemei în cauză? Trece aceasta într-un model de reconstrucție a umanului, iar dacă trece, care este acest model? Pornind de la "proiectul critic" kantian, ne asumăm câteva premise ale interpretării ce va prinde

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
sunt următoarele: ce loc ocupă problema omului în filosofia kantiană și care este modalitatea de tematizare a problemei în cauză? Trece aceasta într-un model de reconstrucție a umanului, iar dacă trece, care este acest model? Pornind de la "proiectul critic" kantian, ne asumăm câteva premise ale interpretării ce va prinde chip aici. Unele dintre ele au un caracter general, dar oferă o anumită orientare în proiectul critic, altele sunt observații asupra unor aspecte "locale", "speciale", care pot conduce către sensuri antropologice

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
caracter general, dar oferă o anumită orientare în proiectul critic, altele sunt observații asupra unor aspecte "locale", "speciale", care pot conduce către sensuri antropologice, altfel acoperite de alte semnificații filosofice. Întâi, trebuie spus că referințele privitoare la om din opera kantiană formează o unitate teoretică, iar aceasta poate fi interpretată ca proiect antropologic. Ideea acum formulată constituie ipoteza de lucru a demersului. Proiectul antropologic nu semnifică însă, în context kantian, decât Ideea unei științe despre om, știință care nu s-ar

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
filosofice. Întâi, trebuie spus că referințele privitoare la om din opera kantiană formează o unitate teoretică, iar aceasta poate fi interpretată ca proiect antropologic. Ideea acum formulată constituie ipoteza de lucru a demersului. Proiectul antropologic nu semnifică însă, în context kantian, decât Ideea unei științe despre om, știință care nu s-ar putea înfăptui, totuși, decât pe temeiul unei "critici a rațiunii pure", singura în măsură să stabilească limitele rațiunii noastre în funcționarea sa teoretică, așadar și în cazul unei științe

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
știință care nu s-ar putea înfăptui, totuși, decât pe temeiul unei "critici a rațiunii pure", singura în măsură să stabilească limitele rațiunii noastre în funcționarea sa teoretică, așadar și în cazul unei științe despre om. De asemenea, în opera kantiană se află o lucrare în care este abordată chiar pro-blema omului (Anthropologie in pragmatischer Hinsicht abgefasst/ Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic, apărută în 1798), însă, deși lucrarea în cauză este din perioada "critică" (chiar post-critică) a creației lui

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
cel al libertății (și, mai departe, cel al sufletului nemuritor și al lui Dumnezeu) și exprimă subordonarea cunoașterii și a naturii față de moralitate și libertate, a rațiunii speculative față de rațiunea practică. Așa cum spuneam mai sus, enunțurile despre om din filosofia kantiană alcătuiesc o unitate teoretică ce poate fi interpretată ca proiect antropologic. Dar care sunt sensurile acestui termen? Desigur, semantica pe care o vom semnala așază termenul într-o anumită relație cu ceea ce se înțelege, în filosofia critică a lui Kant

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
se poate constitui într-un sistem de orientări pentru stabilirea unor "principii" mai degrabă metodologice (de construcție) a metafizicii știință. Prin urmare, diferența esențială dintre cele două proiecte ține de conținutul lor: proiectul antropologic, oarecum necesar construcției celuilalt proiect ("Instaurarea kantiană a fundamentului spune Heidegger face să descoperim că faptul de a funda metafizica este o interogare asupra omului..."58), are un conținut doctrinal, căci comunică anumite "idei" despre om; Kant simte nevoia unor precizări în legătură cu ceea-ce-este omul, pentru ca apoi să

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
să lucreze în sensul proiectului metafizicii, în mod explicit îndreptat doar către formularea unor condiții privind posibilitatea metafizicii ca știință. Din această perspectivă, proiectul antropologic are două niveluri: a) sistemul de presupoziții ale proiectului metafizicii (în genere, ale proiectului critic kantian), referitoare la om (nominal, în proiectul critic, la "eu sunt"); b) judecăți asupra existenței umane derivate din proiectul critic, ca și cum acesta ar fi el însuși fundamentul unei "viziuni" despre om în filosofia lui Kant. Cele mai multe dintre interpretările filosofiei kantiene din

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
critic kantian), referitoare la om (nominal, în proiectul critic, la "eu sunt"); b) judecăți asupra existenței umane derivate din proiectul critic, ca și cum acesta ar fi el însuși fundamentul unei "viziuni" despre om în filosofia lui Kant. Cele mai multe dintre interpretările filosofiei kantiene din unghi antropologic s-au îndreptat către acest strat de semnficații secunde referitoare la om. Necesare pentru proiectul antropologic sunt însă și celelalte elemente, adică sistemul de presupoziții despre om concentrate în gândul "eu sunt" și necesare, în forma unui

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
pentru proiectul antropologic sunt însă și celelalte elemente, adică sistemul de presupoziții despre om concentrate în gândul "eu sunt" și necesare, în forma unui principiu de construcție, însuși proiectului metafizicii. Ceea ce va fi prezentat mai departe sub genericul proiectului antropologic kantian va fi legat de ambele instanțe menționate mai sus. Date fiind aceste diferențe dintre proiectul antropologic și proiectul metafizicii, cel dintâi nu trebuie confundat nici cu planul de discurs propriu "criticii rațiunii pure"; nu cu întregul plan. De fapt, problema

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
împreună cu judecățile despre om care prelungesc proiectul metafizicii și completează planul criticii rațiunii pure alcătuiesc o unitate "teoretică" în forma unui "proiect antropologic" și pentru a onora sarcinile lucrării de față, vom tematiza mai departe formula descriptivă a priectului antropologic kantian. În felul acesta capătă o șansă în plus regândirea legăturilor (formale) dintre filosofia lui Kant și cea a lui C. Rădulescu-Motru, ceea ce ne-am propus în această carte. I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian "Eu sunt" constituie

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
a priectului antropologic kantian. În felul acesta capătă o șansă în plus regândirea legăturilor (formale) dintre filosofia lui Kant și cea a lui C. Rădulescu-Motru, ceea ce ne-am propus în această carte. I.2.b. Formula descriptivă a proiectului antropologic kantian "Eu sunt" constituie formula unei aprehensiuni de sine ("conștiință de sine", apercepție totodată empirică și transcendentală ?) care nu are nici poziția cartesianului "eu gândesc" (eu exist), ca un fel de axiomă într-un demers de legitimare a cunoașterii clare și

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
o similaritate, nicidecum de o identitate. Cele două formule au același rol, însă în construcții diferite. (De altminteri, Heidegger este "neokantianul" cel mai fidel maestrului, dacă ținem seama de ideea care l-a "format", de locul ei în proiectul critic kantian și de puterea cu care această idee a pus în ordine "ontologia fundamentală". Desigur, evaluarea de față are nevoie de probe; nu este însă aici locul pentru acestea.) La Heidegger, întreaga structură factică a ființării om (căreia îi este originar

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
unitatea de existență a omului va constitui tema secțiunii de față; ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea de unitate a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea de unitate a subiectului cunoașterii 60, în ultimă instanță, de unitatea de existență a omului, așa cum aceasta a fost gândită de Kant în Critica rațiunii pure.61 Însuși subiectul gânditor (ca

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
a doua și a treia Critică: astfel sunt puse în discuție și celelalte două facultăți sufletești de care Kant se ocupă foarte puțin dar atât cât este firesc, dacă ținem seama de scopul său în cea dintâi Critică. Proiectul antropologic kantian nu este concentrat într-o parte a operei kantiene. Sensurile sale, dacă îl considerăm așa cum am propus aici, ca un fel de principiu de construcție a demersului critic, trebuie să se afle peste tot în orizontul acestuia. Topos-ul critic

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
în discuție și celelalte două facultăți sufletești de care Kant se ocupă foarte puțin dar atât cât este firesc, dacă ținem seama de scopul său în cea dintâi Critică. Proiectul antropologic kantian nu este concentrat într-o parte a operei kantiene. Sensurile sale, dacă îl considerăm așa cum am propus aici, ca un fel de principiu de construcție a demersului critic, trebuie să se afle peste tot în orizontul acestuia. Topos-ul critic cel mai generos în privința sensurilor proiectului antropologic este a

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Critică, ci în forma ideii despre o "structură" pe verticală a celor doi "subiecți" (sensibil și inteligibil). Este vorba de postulatul preeminenței personalității (subiectul inteligibil) față de persoană (subiectul sensibil).63 Dacă luăm în considerare orizontul tematic al întregului proiect critic kantian, atunci unitatea de existență a omului apare în două modalități: este postulată, în forma Ideii unității facultăților simțirii (Critica rațiunii pure) sau în forma ideii preeminenței personalității față de persoană (Critica rațiunii practice), sau este justificată discursiv, totuși pe temeiul unei

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
propria-i ființă în legătură cu a doua și cea mai înaltă menire a lui decât cu venerație și legile acestei meniri cu cel mai înalt respect"64. Tocmai de aceea termenii persoană și personalitate pot fi socotiți coordonate ale proiectului antropologic kantian. De fapt, împreună, acești doi termeni se referă la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea de a fi liber

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
a sintezei moralității desăvârșite și a fericirii împlinite. În corelație cu alți termeni, ei determină un concept normativ al unității de existență a omului. De aici și ideea despre "progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru "morala kantiană" de diverși exegeți ai filosofiei sale, idee care presupune și tentația transcendenței, înscrisă, cumva, în însăși unitatea de existență a omului, căci ea susține îndreptatea omului către Binele Suveran, scopul absolut, adică pur practic (moral), dat a priori, întemeiat în

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
a sufletului nostru preocupată numai de fericirea individuală"65. Dar, date fiind acestea, cum comunică cele două instanțe ale unității umane de existență? În ipoteza năruirii acestei unități datorită plasării celor două "părți" sub legislații mundane diferite, însuși proiectul antropologic kantian și-ar pierde îndreptățirea; în plus, s-ar nărui și orice putință de legitimare a filosofiei kantiene ca o încercare filosofică de proiectare a metafizicii-știință, pentru că, rând pe rând, și-ar pierde sensul mai multe concepte: finalitatea, libertatea, cunoașterea etc.

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]