1,484 matches
-
poate ști, este necesar ca ea să pornească de la cauzele prime”, în ce sens se poate spune exact că la Descartes a gîndi înseamnă a judeca? A furniza un răspuns cartesian la această întrebare ne-ar permite să răspundem imputației kantiene a paralogismului substanțialității adresată subiectului cartesian. Ipoteza pe care o propunem este aceea că Descartes nu a făcut din logica predicativă a propoziției conform formulei subiect/copulă/predicat, criteriul pentru a determina natura și statutul ontologic al subiectului. Dacă subiectul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plăcere sau neplăcere, fără niciun interes. Numim frumos ceea ce este reprezentat fără concept ca obiect al unei satisfacții universale. Din determinarea kantiană a frumosului ca universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii - fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se revelează Însuși substratul natural al ființării sub semnul inteligenței, de vreme ce s-a putut scrie și „o critică a informației pure (de ordin genetic)“ ! Suntem, sau nu suntem de acord s-o antrenăm În orizontul rațiunii predispuse demersului de tip kantian, inteligența artificială rezonează cu toate manifestările „inteligenței naturale“, fiind ea Însăși verbală, muzicală, logico-matematică, spațială, somato-chinestezică și așa mai departe, iar din această pricină nu atât filosoful, cât psihologul s-ar cuveni chemat la rampă, pentru a lămuri șansele de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
practică atât de utilizată în argumentarea din filosofia politică încât furnizarea de exemple este aproape superfluă 18. Nu mă pot abține, totuși, să nu invoc două dintre cele mai celebre exemplificări ale acestei practici: 1) rolul jucat de imperativul categoric kantian (i.e., "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în persoana ta, cât și în persoana oricui altuia totdeauna în același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc"19) în argumentarea lui John Rawls împotriva utilitarismului și pentru binecunoscutele sale principii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes public, 48, 122, 143 interese politice, 37, 44, 115, 139, 144, 152, 160-161
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Ontologia operei de artă, Bogdan Nita • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Deși mă număr printre cei care consideră că ar trebui să distingem între "filosofia politică" și "teoria politică normativă" (așa cum o face, spre exemplu, David Runciman, care caracterizează - recunosc, nu neapărat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Ontologia operei de artă, Bogdan Nita • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Deși mă număr printre cei care consideră că ar trebui să distingem între "filosofia politică" și "teoria politică normativă" (așa cum o face, spre exemplu, David Runciman, care caracterizează - recunosc, nu neapărat foarte lămuritor - distincția între
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este o viziune iconoclastă: a) a lui Dumnezeu (Gott ist tot - "Dumnezeu este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a coerentului, care este un paradox; e) a rațiunii kantiene, care este un fanatism moral. Filosofia sa este redată în Așa grăit-a Zarathustra ("Omul este o punte, nu un scop în sine"). Filosofia lui Nietzsche este simfonia creierului fugind între opusuri. El condamnă mila ca o slăbiciune a omului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp, Rădulescu-Motru constată că timpul a reprezentat obiectul de meditație al filosofiei din toate epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vedere empirist asupra cunoașterii. Distincția lui între relații între idei și fapte este privită ca o prefigurare a distincției între adevăruri analitice și cele sintetice și ca o respingere anticipată a conceptului sintezei a priori, pe care se sprijină filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a priori sau prin rațiune pură. Raționalismul susține că prin cugetare pură dobândim o cunoaștere absolută, care nu-i posibilă prin simțuri. Răspunsul empirismului era
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
oferită de rațiune. Apriorismul care există potențial în spirit, furnizează datelor haotice ale existenței modelele și, prin intermediul judecăților și categoriilor, face posibilă știința. Astfel, realitatea este cea obligată să se modeleze după intelect, și nu invers. De aici cunoscuta teză kantiană: Rațiunea nu-și scoate legile din natură, ci le prescrie ei. Existența matematicii ca știință ne arată că principiile empirismului sunt insuficiente, și nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă și ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pot căpăta niște judecăți, care nu-și au izvorul în experiență, adică apriori și care nu sunt nici deducții logice, deci propoziții analitice, dreptul de valoare de cunoaștere obiectivă, respectiv judecăți sau propoziții sintetice. În această problemă, fundamentală a gnoseologiei kantiene, sunt implicate distincțiile dintre analitic și sintetic, a priori și a posteriori. Prima distincție are o natură logică, iar cea de a doua este o disociere epistemologică. Distincția analitic-sintetic are o natură logică, deoarece în propozițiile analitice adevărul sau falsitatea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale subiectului. Din apriorismul sensibilității și rațiunii rezultă, potrivit filosofiei kantiene un adaos subiectiv la cunoașterea obiectului. Problema originii cunoașterii, axată în esență pe controversa empirism-raționalism, se regăsește, de asemenea, în marile direcții din filosofia contemporană. Printre marile filosofii ale cunoașterii din secolul XX s-a impus filosofia analitică. Prefigurată ca
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
operă de artă. Facultatea imaginației este înțeleasă de Immanuel Kant ca fiind esențială pentru judecata estetică, în timp ce obiectivitatea unei opere este dată de relația dintre judecata de gust și morală sau judecata teleologică de ordin natural 4. Mergând pe linie kantiană putem vorbi de obiectivitatea operei de artă atât timp cât există anumite principii morale sau un telos natural prin care putem recunoaște finalitatea operei de artă. Dogmatismul kantian pare să țină artele în limitele unui scop moral și, prin urmare, universal ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de gust și morală sau judecata teleologică de ordin natural 4. Mergând pe linie kantiană putem vorbi de obiectivitatea operei de artă atât timp cât există anumite principii morale sau un telos natural prin care putem recunoaște finalitatea operei de artă. Dogmatismul kantian pare să țină artele în limitele unui scop moral și, prin urmare, universal ce pare să intre în contradicție cu noile forme de artă. Teoriile contemporane ale imaginație, care oferă o libertate absolută operei, uneori fără un scop precis sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
umanismul ca sistem de opinii condiționate istoric ce consideră omul o valoare de sine stătătoare, un subiect independent de acțiunile sale, acțiuni a căror amplificare și înțelegere sunt necesare pentru dezvoltarea sa socială. Umanismul este o atitudine bună, în sens kantian, ce are ca scop amplificarea ființei umane, dar omul, ca subiect independent de acțiunile sale, rămâne în permanență responsabil de capacitățile sale creatoare. Ideea de umanism, în sensul în care o vom utiliza, reprezintă o viziune asupra universului și a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
realității fiind și un model pentru existență. Esteticizarea artei a dus la o înțelegere abstractă a sa potrivit căreia opera de artă are ca scop satisfacerea unui gust rafinat al criticilor și al esteților. Din acest motiv Heidegger respinge viziunea kantiană conform căreia contemplația dezinteresată a artei servește la elevarea morală a minții 14. Pentru Heidegger, estetica vrea să stabilească relația noastră cu frumosul. De aceea pentru el estetica este o metodă de meditație asupra artei, prin care sunt arătate reprezentațiile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]