1,874 matches
-
aflați În capul mesei. În timpul mesei are loc ,, furatul miresei ” . Ginerele trebuie să o răscumpere. Sfîrșindu-se masa, nașul, nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt a amuțit și n-a reușit să spună nimic despre cele întâmplate, evidențiază forța malefică a hangiței. Revenind în plan real, personajul-narator, ajuns la han, adulmecă "aburul de pâine caldă", ascultă țiganii lăutari, în timp ce Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
petrecere, a țăranilor moldoveni, care "au plăcerea vorbei". E un loc de legendă unde te întâmpina "Ancuța cea tânără sau cealaltă Ancuță", care aducea bucate alese și vin în căni noi. La Han totul se desfășura după un anumit ritual: lăutarii cântau între două povestiri, Ancuța aducea pui fripți, vin și plăcinte fierbinți, iar înaintea fiecărei povestiri se făcea liniște, pentru a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui boier lulele mari din lemn de iasomie sau cireș îi așteaptă să se desfete. Un mic
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nevoie de nasturi și găitane de 2 zloți, o dulamă de belacoasă de 22 taleri, o altă dulamă de 11 taleri și o blană de 11 taleri, o ghiordie pentru Manea de 7 zloți și două flori de un taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
taler. Lăutarii îl costă o sumă de bani. Pentru nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul lor vor deveni socri mari
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asigurată de: ierarhizarea socială, prezența tradițiilor și instituțiile existente în sat. Stratificarea socială este prezentată încă de la început cu ocazia horei. La hora toată lumea participa. Hora are loc duminică, "pe ulița din dos, la Todosia, văduva lui Maxim Oprea"4. Lăutarii prezenți mențin atmosferă, iar dânsul devine din ce in ce mai agitat. La hora toate pasiunile se revarsă în acest dans, iar perechile formate respectă un adevărat ritual. Există o stratificare după sex, vârsta și statut social. Nevestele erau obligate să stea cu babele
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și lăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se autoironizează. El e un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Roman inițiatic, basmul Harap-Alb prezintă drumul străbătut de erou pentru descoperirea realității, a vieții în general și a sinelui, pentru formarea și pregătirea acestuia
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și pe Scaraoschi, scăpându-l pe boier de ei, apoi se îndreaptă spre casa lui Dumnezeu ca săl slujească. La poarta raiului află de la Sfântul Petru că nu e rost de petrecere, fiindcă nu este nici tutun, nici vodcă, nici lăutari și nici femei, de aceea se duce la iad. Aici petrece zgomotos, speriindu-i pe diavoli, care scapă de el dând larmă de război cu o darabană făcută după ideea Talpei Iadului. Închid poarta iadului în urma lui, astfel că Ivan
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pe undeva de întunecatele cântece de dragoste și moarte ale Ilenei Mălăncioiu sau Angelei Marinescu. Autoarea Camerei nupțiale descrie cu aceeași voluptate lentele apropieri-depărtări, sfâșieri de sine și de celălalt, ca secvențe ritualice obligatorii într-o eternă antecameră a morții-iubire: "Lăutarii, dănțuitorii/ s-au îmbrăcat în negru și te caută./ Eu mă apropii temătoare,/ îmi sfâșii cămașa. Fâșia albă o înmoi/ în sânge de șopârlă și praf de ierburi/ ce înfloresc o singură dată pe an./ Frumos ești!? Te dezbraci lent
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română". În mijlocul unei petreceri pastorale, o fată, Irina, lansează o provocare unui tânăr păstor, Ionel, îndrăgostit de ea și care joacă în aceeași horă în acompaniamentul lăutarilor. Fata îi solicită ca probă a angajamentului său afectiv întreruperea itinerariului transhumant și renunțarea la turma sa. Refugiat pe o culme unde adoarme, tânărul se confruntă în spațiul oniric cu fantasmele sale erotice întruchipate de zânele-iele, care încearcă să-l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste alături de creștinism
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
la liceul de muzică, unde am făcut vioară și mi-a plăcut foarte mult. Muream de invidie când eu studiam două ore pentru un pasaj și care îmi ieșea mai bine sau mai puțin bine, și venea un fiu de lăutar, care nici nu "halea bobițe", cum spuneam noi, adică nu știa notele, și asculta din sala vecină ce făceam eu, iar el mi-o trăgea pe vioară ca pe apă. Asta înseamnă talent. Unii îl au, alții nu-l au
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Partidul Civic Maghiar, Partidul Democrat Creștin al Romilor din România, Partidul Gospodarilor Maghari din România, Partidul Independent Maghiar (Partidul Liber Democrat Maghiar din România), Partidul Romilor Cărămizari din România, Partidul Țiganilor din România, Partidul Unit Democrat al Romilor, Rudarilor și Lăutarilor din România (Partidul Alianța Democrată a Romilor din România), Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgarilor din Banat, Uniunea Bulgarilor Pavlicheni din România, Uniunea Cehilor din România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democrată a Croaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Lumini orbitoare, toalete și bijuterii scumpe, cancanuri, rhumi, pocker, bacara, invidie, bârfeală, șampanie, icre negre, aiere de nobleță și gulere tari. Apoi, măști simpatice și pline de haz, curiozitate, presupuneri mai mult sau mai puțin întemeiate și apoi demascare, chef, lăutari, radio, cor, Keren Kajemet. Dimineața, oleu de ricină, capsule contra durerilor de cap, ventuze care nu prind, sistem Moritz-Lux. (...) O listă discretă de măștile din seara de Purim. D-l Avram Avram purta cochet costumul cu care boxează Carnera. Membrele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
investigator: Kir Ianulea "de viță sunt arvanit" "Nu-ți mai spun cîte și mai cîte am pătimit, prin atîtea depărtări, pe mări și pîn țări" "ziafeturi peste ziafeturi, zi și noapte; chef și tămbălău cu zeci de musafiri și de lăutari" "...a dat într-o zi cu unghiile de fundul lăzii" "s-a pornit după împrumuturi" "se clatină rău Kir Ianulea [...] i s-a scurtat omului creditul de tot" Craii de Curtea-Veche "De viță sunt însă străin" "treizeci de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a tinereții, și preocuparea unei cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ciobanii trebuiau să dea samă de numărul lor de-o vară: câte oi au mâncat lupii și câte au mâncat ei, dacă brânza a fost bună și de multe altele. Sama oilor se termina de obicei cu o petrecere cu lăutari, cu mâncăruri și băutură. În anul următor aceiași ciobani urcau cu oile la munte. De obicei cu această petrecere se terminau muncile de toamnă. De acum putea să vină iarna. Și nici nu mai Întârzia mult, cu câteva zile Înainte de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
calde*. G. de Maupassant, Pierre și Jean, p. 212 Textul B (...) Ne oprirăm în pragul unei încăperi cu dușumea din ciment, o sală de mese mizeră transformată într-un fel de salon burghez, unde domnea o atmosferă de petrecere fără lăutari. (p 1) Sînt toți acolo, internii azilului, adunați la aperitiv, înghesuiți cîte trei-patru la o masă de plastic, așezați pe niște scaune de grădină pe care ei le numesc fotolii. (p 2) Singurătate dezolantă. (p 3) Am o strîngere de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea unui nenuntit, se tocmesc druște și vătăjei, pentru a da ceremoniei aspect marital. Ar fi „primul” strat din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trase spre ușa cortului inundată de lumina orbitoare a soarelui ce scăpăta spre apus și se izbi de Kuciuk Selin care tocmai vroia să intre. — Ce este asta? întrebă Selin, ducând un deget spre ureche. Nu știu, parcă ar fi lăutari. Selin se liniști; își dădu seama că zvonul ce venea din depărtare nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dădu seama că zvonul ce venea din depărtare nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea departe, se aud și lăutari. — Lăutari? Eh, Doamne, cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
seama că zvonul ce venea din depărtare nu este regizat de oamenii domnitorului. Se întoarseră amândoi în cort și Ștefan fu nevoit să recunoască: — Nu știu, măria ta, ce ar putea să fie; sunt prea departe, se aud și lăutari. — Lăutari? Eh, Doamne, cum am uitat? Sunt călușarii! Repede terminați răvașele, îngrijiți-vă să plece repede. Apoi, către slugi: Să-mi pună un tron spre cortul domniei sale marelui spătar. În cortul nostru să aștepte zece dorobanți odihniți. Se lasă de pe dealuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care fusese la biserică în ziua de Paște. Soarele, aproape de apus, intrase după niște nori cenușii, lungi și subțiri, poleindu-le cu aramă topită marginile zimțate și trimițând pe cerul ce se înălța albastru fâșii de lumină. Intrând în tabără, lăutarii au început să cânte iar flăcăii și-au schimbat mersul în dans. Aveau căciuli din blană de miel, cu cordele roșii prinse în partea stângă. Bete tot roșii, țesute din lână, erau legate cruciș peste piept și apoi aduse peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cingătoare, prins cu un inel de metal, un băț scurt cioplit. Ceilalți bărbați aveau toți câte un băț din lemn de alun, cu coaja astfel cioplită ca să deseneze pe albul lemnului râuri și flori, spirale și valuri. Pe măsură ce se apropiau, lăutarii cântau tot mai rapid iar dansul se transformă într-un fel de galop dezlănțuit care-i aduse pe cei treisprezece bărbați în fața lui Brâncoveanu. Primul, vătaful călușarilor, făcu un semn și cei unsprezece călușari căzură toți deodată în genunchi în fața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]